2,265 matches
-
organismului care dau sens stimulilor interni și externi, conducând la orientarea acțiunii pentru satisfacerea nevoilor (Deci și Ryan, 1985, p. 3). Ambrose și Kulik (1999, p. 231) consideră că "motivația în muncă este un concept de rang mediu, este un construct invizibil, intern și ipotetic ce nu poate fi văzut sau măsurat în mod direct." Eccles și Wigfield, (2002, p. 110) făcând o analiză a cercetărilor recente, apreciază că studiul motivației este în mare măsură studiul acțiunii, teoriile moderne centrându-se
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
umană poate distorsiona la nivel inconștient impulsurile, transformându-le într-o multitudine de manifestări conștiente (Levine, 1976). Sullivan (1989) afirmă că teoriile motivației în muncă sunt dezvoltate din concepția freudiană, chiar dacă cercetătorii nu și-au asumat această origine. Sinele, un construct multidimensional în opera lui Freud, se regăsește în majoritatea teoriilor motivației, prin una sau mai multe din valențele sale: i. moștenirea genetică și trebuințele (eul); ii. funcția de mediere (ego) între eu și solicitările mediului; iii. rezervor al normelor sociale
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fost confirmată, studiile care au încercat să demonstreze acest lucru prezentând slăbiciuni de măsurare (rezultate din aplicarea scalelor grafice de tipul fețelor "zâmbitoare" și a celor "încruntate", dar și din dificultatea de etichetarea și/sau ierarhizare a experiențelor emoționale); b) constructul de satisfacție "totală" (overall) utilizat pentru testarea teoriei este inexistent în modelul lui Herzberg; măsurarea satisfacției și a insatisfacției prin intermediul scalelor (și nu a metodei incidentelor critice) este o măsurare unidimensională; c) absența predicției perfecte nu este sinonimă cu absența
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
știință, dacă nu chiar mai multă artă. Nimeni nu pune la îndoială rezultatele lui Miner, dar foarte puțină lume s-a încumetat să folosească scala sa proiectivă sau să facă replicări ale rezultatelor sale, în mare parte datorită validității de construct a MSCS și a absenței fidelității în măsurarea scorurilor acestuia. (Latham, 2007, p. 197) Principala critică adusă teoriei rolurilor vizează validitatea de construct și fidelitatea scalei MSCS și se întemeiază pe absența corelațiilor dintre rezultatele obținute de Miner și cele
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
folosească scala sa proiectivă sau să facă replicări ale rezultatelor sale, în mare parte datorită validității de construct a MSCS și a absenței fidelității în măsurarea scorurilor acestuia. (Latham, 2007, p. 197) Principala critică adusă teoriei rolurilor vizează validitatea de construct și fidelitatea scalei MSCS și se întemeiază pe absența corelațiilor dintre rezultatele obținute de Miner și cele obținute prin aplicarea unor instrumente similare: Self-Description Inventory, respectiv Personal Values Questionnaire. De asemenea, efectul motivator al training-ului pe tema motivației în
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nu preferință, pentru sub-recompensare", în timp ce profitorii sunt cei "orientați mai mult spre primirea recompenselor decât spre contribuție, fiind astfel mult mai toleranți la supra-recompensare". Greenberg (1990) pune sub semnul întrebării conceptul de sensibilitate la echitate, prin trei argumente: incertitudinea stabilității constructului, numărul redus al studiilor care să ateste validitatea acestuia și pericolul confundării reacției la factorii situaționali cu absența mecanismelor echității. Deși King și Hinson (1994) combat argumentele lui Greenberg prin rezultatele propriilor studii și prin invocarea literaturii de specialitate, ideea
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
unsprezece teorii ale motivației, prezentate în prima parte a lucrării, au generat o serie de controverse și critici. Un element comun acestor evaluări, indiferent de perioada publicării modelului teoretic sau a complexității lui, este slaba validitate a măsurării (internă, de construct și externă). Metodologia prin care s-a testat teoria ori s-au inferat propozițiile de bază este pusă sub semnul întrebării. Confirmarea empirică pentru teoriile clasice este una foarte slabă, dar acest lucru nu a condus la scoaterea lor din
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
groups: content theories and process theories. The eleven motivation theories exposed have led to a series of controversies and critics. A common element of these evaluations, regardless the period of publication or its complexity, is the weak measurement validity (internal, construct and external). The methodology used for testing the theory or for inferring basic statements is also questioned. Empirical confirmation for the classical theories is very weak, but this has not led to their removal from the textbooks or to the
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Equity Sensitivity on Relationship Preferences, Assessment of Opponent, and Outcomes in a negotiation Experiment. Journal of Management, 20, 3, 605-624. King, Wesley, Jr. C., Miles, Edward W. și Day, David D. (1993). A test and refinement of the equity sensitivity construct. Journal of Organizational Behavior, 14, 301-317. Konovsky, Mary A. (2000). Understanding Procedural Justice and Its Impact on Business Organizations. Journal of Management, 26, 3, 489-511. Latham, Gary P. și Pinder, Craig C. (2005). Work Motivation Theory and Research at the
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
in Motivation. New York: Appleton -Century-Crofts. McClelland, David C. (1961). The Achieving Society. New Jersey: D. Van Nostrad Company. Micul dictionar academic. (2003). București: Editura Univers Enciclopedic. Miles, Edward W., Hatfield, John D. și Huseman, Richard C. (1989). The Equity Sensitivity Construct: Potential Implications for Worker Performance. Journal of Management, 15, 4, 581-588. Mills, Jon. (2004). Clarifications on Trieb: Freud's Theory of Motivation Reinstated. Psychoanalytic Psychology, 21, 4, 673-677. Miner, John B. (1993). Roles Motivation Theories. Londra: Routledge. Miner, John, B.
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
oameni care de fapt reprezintă statul pe plan internațional. Feminismul constructivist este preocupat de construcția normelor, instituțiilor, identităților pe plan global și de valorizarea lor genizată. Statul, așa cum este el prezentat sau dedus din majoritatea teoriilor relațiilor internaționale, este un construct puternic genizat, o prezență abstractă cu atribute masculine, similare cetățeanului rațional al teoriei politice liberale. Este rațional, suveran (autonom), interesat de atingerea obiectivelor sale prin maximizarea câștigurilor și/sau diminuarea pierderilor. El se raportează la semenii lui (alte state) în
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
înțelese și proiectate confom unei viziuni masculine asupra lumii. O observație este crucială aici: feminismul perspectival nu afirmă că realitatea internațională este proiectată conform viziunii bărbaților luați ca indivizi, ci spune că ea este reflecția, pe plan extern, a unor constructe teoretice consacrate în teoria politică clasică, infiltrate de caracteristicile-prototip ale masculinității și apoi prezentate ca obiective și universale. Femeile, în relațiile internaționale, nu există. În puținele cazuri în care prezența lor nu poate fi negată, ele se definesc în funcție de rolul
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
http://www.reportervirtual.ro/2015/01/ generatia-ratata-a-tatalui-meu.html #comment-242438 28 http://www.cancan.ro/actualitate/intern/ nu-dispretui-batranii-care-voteaza-o-campanie-impotriva-discriminarii-in-functie-de-vot-si-varsta.html 29 Online document: http://smartwoman.hotnews.ro/Nu-iti- uri-mama-pentru-ca-voteaza-cu-Ponta 30 Aș many psychologists and sociologists point ouț the IQ is a social construct and there is simply no way of assessing it a purely objective manner. A good introduction to the ontology of intelligence is John Forges's collection of essays on the controversial aspects related to the claims of objectivity în measuring
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
fără a plăti pentru ele. Iar bunurile care posedă ambele caracteristici - nerivalitatea și neexclusivitatea - sunt numite bunuri publice pure. În mod evident, în realitate nu există bunuri publice pure, care să fie absolut nerivale și neexclusive în consum. Acestea sunt constructe ale teoriei economice, necesare însă pentru a face inteligibila realitatea empirica în toată diversitatea ei. Gamă bunurilor și serviciilor considerate astăzi publice este extrem de largă, de la iluminatul și curățenia străzilor, învățământul public și cercetarea științifică ori asigurările sociale și medicale
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
normală, astfel că un individ se poate situa conceptual doar într-o singură paradigmă. Concluzia care se impune, ca urmare a acestei poziții critice, este aceea că, dacă teoria socială "(...) este într-adevăr multi-paradigmatică, atunci ne putem dispensa, finalmente, de constructul kuhnian și ne putem întoarce să ne referim la teorii ca teorii, fără a încerca să le dăm un statut grandios, numindu-le paradigme"164. Radicalizarea discursului relativist cu privire la domeniul științelor naturii și indicarea faptului că acesta nu este nici
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
autori -, între organicismul specific perspectivelor sociale și politice ale lui Platon și Aristotel și individualismul stoicilor, între realismul Sfântului Thoma și individualismul lui Occam, între holismul lui Hegel sau colectivismul lui Marx și ideile individualismului ideologiei liberale. Abordarea nominalistă a constructelor sociale a distins, în ultimă instanță, între democrație și totalitarism, dacă avem în vedere principiul guvernărilor posibile (ca produse ale diferitelor proiecții ideologice), sau între colectivismul metodologic și individualismul metodologic, dacă ne referim la principiile epistemologice aplicate în sfera științelor
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
servesc unui grup social pe de o parte, pentru a-și regăsi sentimentul solidarității și identității și, pe de altă parte, pentru a se plasa în spațiul social în raport cu alte grupuri. Din acest punct de vedere, fiind considerate, practic, niște constructe socio-culturale de factură ideologică, stereotipurile tind să fie studiate tot în calitate de configurații colective, proprii imaginarului social al unei comunități 339. Mai mult, prin respingerea ideii că aceste stereotipuri ar fi constructe cognitive individuale, subliniindu-se, în schimb, caracterul lor afectiv
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Din acest punct de vedere, fiind considerate, practic, niște constructe socio-culturale de factură ideologică, stereotipurile tind să fie studiate tot în calitate de configurații colective, proprii imaginarului social al unei comunități 339. Mai mult, prin respingerea ideii că aceste stereotipuri ar fi constructe cognitive individuale, subliniindu-se, în schimb, caracterul lor afectiv și simbolic de tip colectiv și deci social, ele sunt înțelese drept nuclee dure ale reprezentărilor sociale de tip ideologic. Printr-o astfel de poziționare și fiind luată în calcul, aici
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lor de elemente ale cunoașterii spațiului social (evitându-se astfel orice raportare care ar implica un anumit caracter idiosincratic) stereotipurile, asumându-și semnificația ideologică, își câștigă statutul de aspecte de bază ale vieții sociale. Prin intermediul acestora și întrucât ele sunt constructe colective ideologia se cantonează și mai solid în real, oferind astfel membrilor comunității un sens al propriilor lor experiențe. Așa cum arată un teoretician contemporan, Terry Eagleton, "(...) pentru a fi cu adevărat eficiente, ideologiile trebuie să confere un sens minimal experienței
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aplicate politicii este asociată conservatorismului anglo-saxon, care se constituie, prin propria sa modalitate de a înțelege chestiunea adecvării la realitate, într-un tip specific de raționalitate. Acesta din urmă se caracterizează, din perspectivă cognitivă, prin neîncrederea față de abstracții, prin considerarea constructelor mintale drept sursă a erorii, prin supoziția ignoranței și failibilității umane, prin imprevizibilitatea viitorului, prin antiintelectualism și, nu în ultimul rând, prin supremația experienței 414. Și totuși, chiar și în aceste condiții, putem vorbi, în cazul conservatorismului, despre un model
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dar nu și suficientă din moment ce narațiunea nu se încheagă astfel, nu are semnificație. Experiența Omului-cu-lupi, povestită pas cu pas, nu explică trauma pacientului, așa că Freud, în timp ce pledează pentru „realitatea” și „prioritatea decisivă” a evenimentelor, este nevoit să admită existența unui construct care face să se lege lucrurile, ca probă că evenimentele se vor fi produs. Constructul acesta, pe care Freud îl numește „trop”, se bazează pe un tranfer: Omul- cu- lupii dislocă împerecherea unor animale și o pune pe seama propriilor părinți
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
povestită pas cu pas, nu explică trauma pacientului, așa că Freud, în timp ce pledează pentru „realitatea” și „prioritatea decisivă” a evenimentelor, este nevoit să admită existența unui construct care face să se lege lucrurile, ca probă că evenimentele se vor fi produs. Constructul acesta, pe care Freud îl numește „trop”, se bazează pe un tranfer: Omul- cu- lupii dislocă împerecherea unor animale și o pune pe seama propriilor părinți. E ca și cum chiar așa s-ar fi întîmplat - că evenimentul în cauză s-ar fi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cauzalității. Dacă „Regele a murit, apoi a murit și Regina” nu-i o narațiune, „Regele a murit, apoi și Regina a murit, de durere” este o narațiune. Dar, ar spune Nietzsche, o asemenea secvență nu-i un dat, ci un construct al unei operații retorice. Dacă fabula pare a impune o succesiune precum „simt o durere ascuțită și mă uit în jur după un factor pe care să-l socot cauza înțepăturii”, secvența cauzală „reală” ar putea foarte bine să fie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
funcționează ca substitute în procesul de transmisie narativă. Mai mult decît atît, Chatman susține că perechea narator-naratar reprezintă poziții opționale. Voi propune o alternativă simplificată care sper să nu ignore posibilele complexități; voi argumenta că, în pofida unei relevanțe potențiale a constructelor „autor implicat”, „naratar”, „cititor implicat”, cele trei roluri narative principale în procesul de transmisie narativă sînt: autorul, naratorul și cititorul. Nu este întîmplător că din cele șase roluri dezbătute în studiile de naratologie, acestea trei sînt cele mai des întîlnite
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Quentin rolul de narator. Astfel de exemple sînt nenumărate. Din contra, autorul implicat, naratarul și cititorul implicat sînt mai degrabă concepte, potențial importante din punct de vedere analitic, dar într-un mod mai oblic. 3.6.1. Autorul implicat: un construct și nu un rol primar Autorul implicat reprezintă imaginea mentală a autorului pe care cititorul o construiește pe baza unui text în totalitatea sa. Este ușor de văzut că realizăm (sau măcar sîntem capabili să realizăm) o astfel de (re
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]