2,278 matches
-
colț al lumii, oamenii de îmbracă similar, vorbesc engleza, se raportează la legislația occidentală, preferă gastronomia europeană. Cu toate acestea, locuitorii lumii din secolul XXI sunt diferiți. Uneori sunt profund diferiți. Or, tocmai aceste diferențe profunde sunt date de acele constructe ideatice, subtile și permanente, numite mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
unele sunt înregistrate în DOOM2; altele - cele notate cu asterisc la finalul cuvântului -, sunt prezente numai în Dragomirescu 2005a și Stoichițoiu-Ichim 2007, 2008 - sub tipar). Mult mai mai puțin numeroase substantive primesc pe -e și în afara condiției fonetice stabilite (*bancomate, *constructe, *fișete, *fotomodele, *gazoducte, *oleoducte, *parteneriate, *perfuzoare, *serclaje, *sterilete). Pentru unele din ultima categorie, în adaptarea lor flexionară a intervenit atracția exercitată de forme existente în limbă (gazoducte, oleoducte, după modelul lui conducte; perfuzoare, după modelul formațiilor neutre în -or; fotomodele
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
al lumii, oamenii de îmbracă similar, vorbesc engleza, se raportează la legislația occidentală, preferă gastronomia europeană. Cu toate acestea, locuitorii lumii din secolul XXI sunt diferiți. Uneori sunt chiar profund diferiți. Or, tocmai aceste diferențe profunde sunt date de acele constructe ideatice, subtile și permanente, numite mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de a utiliza toate sensurile care ne pun în contact cu mediul; - dificultatea de a diferenția între fapte și probleme; - îngustarea excesivă a punctului de vedere; - creadința negativă: „Nu sunt creativ!”Atitudinile necreative ca blocaje ale creativității Atitudinile necreative sunt constructe interne sau externe, care inhibă gândirea creativă și inspirația, acceptarea și implementarea ideilor creative. Blocajele, în cele mai multe cazuri, sunt rezultatul învățării. Cinci atitudini necreative pot deveni bariere ale creativității: - A te lăsa în voia obișnuințelor Obișnuința poate deveni o barieră
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
artistice. În primul rând, modelul ontologic al lui Hartmann care prezintă mai multe niveluri ale realității în spirit, în al doilea rând, modelul ontologic al lui Ingarden unde obiectele artistice sunt entități (intenționale) spațio-temporale. Opera de artă este, așadar, un construct complex ce cuprinde o sumă de dimensiuni existențiale reale și imaginare și are o caracteristică interioară de tip fenomenal. Modelele ontologice amintite nu sunt decât un pas spre înțelegerea și justificarea entităților suficiente ale operelor de artă, urmând ca manifestarea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
admirat în mod rațional și în circumstanțe normale sociale. Dacă arta globală integrează toate aceste lumi artistice, cu valoare pentru un anumit public sau pentru anumiți subiecți, atunci acest sistem de prezentare a artei în general nu este decât un construct artificial ce elimină orice obiect natural artistic. Arta, ca finalitate prin sine însăși, trebuie gândită în termenii unei expresivități universale și nu în termeni sociali. Din acest punct de vedere înțelegerile convenționale nu doar că elimină jocul liber al imaginației
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
rămână doar cu sentimentele de plăcere. Însă ideea de catharsis e mai mult decât un proces de purificare, ea este un efect estetic emanat de structura formelor perfecte ale obiectului de artă. Ceea ce înseamnă că obiectul de artă presupune un construct interior al cărui armonie poate duce la catharsis: prin această idee opera de artă iese din zona creativității spirituale și intră direct în sfera ființei însăși. Odată cu romantismul, estetica operei devine un concept tot mai vast și se lărgește prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
între imitație, (re) prezentare și imaginație Orice formă de imitație artistică nu poate să se sustragă momentelor de redefinire sau teoriilor moderne ce privesc natura afectelor și a empatiei, nici influenței mitologiei și a misticismului. Opera de artă este un construct complex care depășește imitația fără să o elimine - arta este reală. Astfel, imitația conlucrează cu imaginația în procesul de creație într-un mod special. Încă de la Platon, prin Sofistul, abilitățile imaginației, dar și cele ale persuasiunii și decepției au fost
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
structurală a operei. Toate celelalte straturi își au baza ontică în el și sunt dependente, prin conținutul lor, de calitățile stratului unităților de înțeles. Percepția estetică ține tot de stratul unităților de înțeles. Prin urmare, opera se prezintă ca un construct polifonic existent prin posibilitatea stratificării obiectului de artă. Stratul este definit de o dublă acțiune, contribuie la concretizarea operei și se află în relație cu alte straturi. Dubla funcție a stratului duce la înțelegerea lor ca individualități particulare ce au
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
intră în jocul de semnificații literare, dar și de sunetul compozițiilor lingvistice ce duce la spațiile imaginare sau magice ale literaturii, de exemplu, în cazul operei poetice, rima, posibilă prin sunetele ultimelor silabe ale cuvintelor, oferă muzicalitate și consens întregului construct literar. 1.1.2. Stratul unităților semnificative Unitățile semnificative se formează prin legătura mai multor sunete ale limbajului cu conceptele ideale. Semnificația este dezvoltată pornind de la individualitatea cuvântului la ordinea înaltă a propozițiilor și frazelor. Astfel cuvântul are o proprietate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
reprezentată. Lumea reprezentată este lumea pe care o percepem în mod real și care este reală și în cadrul operei literare. Dar literatura implică, pe lângă obiectele reprezentate, limbaj, imagine și tropi ontologici ce duc la a vedea opera literară ca un construct complex. Prin urmare, reprezentarea obiectivității operei arată un aspect real al ei, fără să aibă pretenția unei cunoașteri sau percepții totale. Existența straturilor ne forțează să observăm rolul pe care reprezentările le joacă în fiecare strat în parte, fără ca noi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sunt esențiale în înțelegerea existenței și posibilității obiectului literar. Pentru că obiectul operei este caracterizat de modul său de a fi, și la rândul lor, obiectul și modul său sunt instanțiate de natura sa, respectiv de atributele sale, opera devine un construct complex față de care nicio stratificare nu o poate cuprinde pe deplin. Acest lucru se întâmplă și în schematismul ingardian. Toate cele patru straturi sunt caracterizate de valori estetice, printre care valorile ritmului, aliterația sau difuziunile sunetului. La care se adaugă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este accentuată prin intermediul aliterației, adică printr-o repetiție ce face posibilă muzicalitatea poetică. Asonanța și consonața aduc un aport muzicalității poetice prin folosirea diferită a vocalelor din cuvinte și versuri: ele reprezintă dualitatea dintre ritma perfectă și rima imperfectă. Acest construct ontologic duce la individualizarea și identificarea anumitor construcții poetice, de exemplu a baladelor și sonetelor. Acest lucru determină momentul muzicalității poetice ce nu poate exista a priori construcției lingvistice, întrucât ea este adusă în existență prin activitatea compozițională a poeziei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la identificarea unui timbru melodic ce acompaniază versul. Pe de altă parte, structura melodică este afectată de tipurile de rimă, care diferă de la poezia clasică la poezia contemporană care nu mai necesită respectarea rimei. Dacă rima se prezintă ca un construct logic în scopul de a oferi muzicalitate poeziei, iar pe baza muzicalității ideea poate fi transmisă cu ușurință cu scopul de a emoționa, forma versului liber aduce cu sine o idee sau un sentiment, fiind diferită de proză prin forma
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
poezia se prezintă ca o relație între tropii cuprinși, definiți și exprimați de limbaj, la nivelul experienței estetice, poezia se află în relație cu spiritul unde tropii ontologici se concretizează în sentimente și emoții. Existența duplicitară a poeziei, ca un construct shematic lingvistic și ca stare spirituală, duce la o metafizică a obscurității existenței poemului în general. Identificarea tropilor constituenți poeziei ține de forma apariției și spațiul geografic al prezenței poeziei. Atunci când vobim de gazel, elegie sau sonet descriem atât specificul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
art the compositional elements, the artistic and aesthetic features present a modal relation. By this we can identify many roles of one element at all the ontological levels: real, imaginary-ideal, or intentional. Hence, the work of art is a complex construct that encompasses an amount of existential dimensions - real or imaginary. Also, the process of stratification must not be seen as a heuristic process, it must be understood as an analytic process through which the ontology investigates the individual parts of
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Realist Theory of Cinematic Representation, Cambridge University Press, New York & Cambridge, 1991. 14 "There is no primary real world which we subsequently subject to various types of representation. Rather it makes far more sense to speak of multiple worlds which individuals construct" (t.m.). J. Dudley Andrew, Concepts in Film Theory, Oxford University Press, 1985, p. 38. 15 "The spectator must move from the perception of objects presented in a certain way to an understanding of a state of affairs (story, argument
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
temi pentru siguranța ta personală etc). Pornind de la teoriile lui Huli și Spence, Atkinson și McClelland (McClelland, Atkinson, Clark & Lowell, 1953) au dezvoltat o teorie a motivației, cunoscută sub numele de modelul McCIellandAtkinson. Acest model este susținut de 103 două constructe psihologice de bază care își păstrează importanța până în zilele noastre. Primul este constructul motivației intrinseci sau ceea ce McClelland și Atkinson denumesc motivația de a atinge succesul, iar al doilea construct este anxietatea sau ceea ce ei numesc teama de eșec. Modelul
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
Atkinson și McClelland (McClelland, Atkinson, Clark & Lowell, 1953) au dezvoltat o teorie a motivației, cunoscută sub numele de modelul McCIellandAtkinson. Acest model este susținut de 103 două constructe psihologice de bază care își păstrează importanța până în zilele noastre. Primul este constructul motivației intrinseci sau ceea ce McClelland și Atkinson denumesc motivația de a atinge succesul, iar al doilea construct este anxietatea sau ceea ce ei numesc teama de eșec. Modelul este unul de tip atracție - respingere, în sensul că individul ia decizia de
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
de modelul McCIellandAtkinson. Acest model este susținut de 103 două constructe psihologice de bază care își păstrează importanța până în zilele noastre. Primul este constructul motivației intrinseci sau ceea ce McClelland și Atkinson denumesc motivația de a atinge succesul, iar al doilea construct este anxietatea sau ceea ce ei numesc teama de eșec. Modelul este unul de tip atracție - respingere, în sensul că individul ia decizia de a se angaja într-o activitate (apropiere) sau de a se retrage (respingere). Totul depinde de puterea
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
ei numesc teama de eșec. Modelul este unul de tip atracție - respingere, în sensul că individul ia decizia de a se angaja într-o activitate (apropiere) sau de a se retrage (respingere). Totul depinde de puterea sau mărimea celor două constructe psihologice. Dacă într-o situație de competiție motivația individului de a atinge succesul este mai puternică decât frica de eșec, el va fi tentat să se implice în situația respectivă. Dimpotrivă, dacă frica de eșec este mai puternică decât dorința
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
cea mai simplă, modelul este reprezentat de formula: P = Mi - Fe, unde P = participarea, Mi = motivația intrinsecă, Fe = frica de eșec. Cu timpul, modelul McCIelland-Atkinson a fost abandonat de cei mai mulți psihologi, inclusiv de către psihologii sportivi, din cauza complexității și dificultății măsurării constructelor psihologice implicate (motivația intrinsecă și anxietatea). Factorii sociali determină convingerile pe care sportivii le au despre ei înșiși. Aceste convingeri au rol de mediatori psihologici, influențând decisiv motivația. Teoria autodeterminării se concentrează pe trei nevoi umane înnăscute: nevoia de competență
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
asemănător, Cox argumentează că o schimbare fundamentală are loc atunci când există o „disjunctură” între „setul de idei despre natura lumii pe care le au oamenii și problemele practice cu care se confruntă”. Apoi continuă: „Unii dintre noi consideră că vechiul construct mental dominant al realismului este inadecvat pentru a face față provocărilor politicii globale de astăzi”66. Ar fi de înțeles dacă realiștii ar aduce astfel de argumente, deoarece ei cred că există o realitate obiectivă care determină în mare măsură
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai multor tipuri de comportamente de conducere a căror eficiență depinde de numeroase variabile specifice situației în care se acționează. Și totuși, între cele două abordări există și diferențieri. Astfel, în timp ce la Școala de la Ohio cele două dimensiuni comportamentale sunt constructe de sine stătătoare, opuse, chiar dacă nu independente, după cum am văzut mai înainte, la Școala de la Michigan cele două „centrări” (pe angajați și pe producție) reprezintă extremele unui continuum, deci ale aceleiași dimensiuni. Aceasta înseamnă că am putea descrie mult mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aproape exclusiv psihologice, am putea adăuga și condițiile social‑economice, social‑culturale ale unei anumite orânduiri care generează apariția lor sau care constituie factori favorizanți în apariția lor. Unele cauze, cum ar fi teama de necunoscut, sentimentul de nesiguranță, sunt constructe psihologic‑individuale în acord cu particularitățile mediului sociocultural bazat pe individualism, egoism, concurență etc. Prezența uneia sau alteia dintre slăbiciunile enumerate la un cadru de conducere îi îngreuiază simțitor acestuia activitatea. De aceea, este necesar ca ele să fie analizate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]