1,615 matches
-
ecologistă. Spre exemplu, feminiștii din Relațiile Internaționale sprijină abordările constructiviste prin dezvăluirea proceselor prin care sunt modelate, la nivel global, identitățile și interesele nu doar ale statului, ci și ale unor segmente sociale. Elisabeth Prugl (2000) exemplifică această abordare feministă constructivistă în studiul ei asupra muncitorilor la domiciliu din cadrul economiei politice globale (vezi și Locher și Prugl 2001; Kardam 2004). Prugl (2000) arată cum regulile și regimurile transnaționale de gen Organizația Internațională a Muncii, precum și rețelele globale de solidaritate, au fost
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
În mod similar, perspectivele feministe adâncesc accentul pus de economia politică internațională neo-gramsciană pe cultură și ideologie, ca părți integrante ale economiei politice globale (Chin 1998; Ling 2001; True 2003). Integrarea perspectivelor feministe în abordări postmoderniste, de teorie critică și constructiviste reprezintă o strategie importantă pentru interecțiunea cu alți cercetători din domeniul Relațiilor Internaționale. Odată ce recunoaștem relațiile strânse dintre gen, idei, identități, norme și aspecte ale politicii și economiei internaționale, acesta devine un exercițiu relativ direct. Cu toate acestea, este un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
modernizare ecologică, democrație deliberativă/discursivă). Eckersley susține că aceste trei elemente creează posibilitatea unei ordini mondiale ecologice care să funcționeze pe baza practicilor existente, fără a fi nevoie de elaborarea unei noi ordini mondiale. Ea se inspiră mult din teoriile constructiviste din Relațiile Internaționale (vezi și Reus-Smit, Capitolul 8, în acest volum), mai ales în privința noțiunii de "culturi ale anarhiei" (Wendt 1999), pentru a argumenta că suveranitatea nu ar trebui să însemne numai ostilitate permanentă și competiție între state (după cum se
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și Mastanduno, M. (ed.) (1999) Unipolar Politics: Realism and State Strategies after the Cold War (New York). Kardam, N. (1991) Bringing Women In: Women's Issues in International Development Programs (Boulder). (2004) "The Emerging Global Gender Equality Regime from Neoliberal and Constructivist Perspectives in International Relations", International Feminist Journal of Politics, 6 (1). Kassiola, J. J. (2003) "Afterword: The Surprising Value of Despair and the Aftermath of September 11th", în Jo J. Kassiola (ed.), Explorations in Environmental Political Theory (Armonk). Katzenstein, P.
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unor reviste științifice naționale și internaționale. Are numeroase studii și articole publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. A participat la conferințe, congrese naționale și internaționale de sociologie. Are publicate mai multe volume individuale: Sociologia școlii (1996); Sociologii constructiviste (1998); Sociologia sănătății studenților (2007); este coautor al volumelor Elemente de sociologie (19971998); Asistența socială în tranziție, Institutul European (2005); are mai multe traduceri și studii introductive la volumele Comunicarea publică, 2003; Istoria sociologiei (2004); are numeroase studii în volume
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bine în anumite contexte, sunt mai utile decât altele. În locul unei explicații statice de tipul: "faptul s-a produs deoarece o putere lăuntrică, un impuls, un factor extern etc. au împins individul să ajungă într-un anumită stare", propunem perspectiva constructivistă care ia în seamă și consecințele faptelor și responsabilitățile tuturor celor implicați istoric și cotidian. Sărăcirea începe cu reducerea consumului ("biletul de intrare pe ușa sărăciei"), continuă cu ponderea tot mai mare a cheltuielilor alimentare în totalul cheltuielilor, cu creșterea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
orășean, un om de cultură sau unul fără carte. Comparând credințele și comportamentele în societăți diferite, putem constata că normalul și patologicul pot varia de la o regiune la alta pentru aceeași boală, ca și modul de a o exprima. Epistemologia constructivistă ne îndeamnă ca într-o cercetare să facem fiecare pas cu mult discernământ și onestitate științifică. Ce vrem să realizăm prin cercetarea noastră: să descriem o situație? să pricepem un fenomen? să explicăm un fapt? Ce ar putea invalida descrierea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nu a închis însă calea criticilor adresate utopiei. Istoricii gândirii utopice remarcă faptul că abordările critice au survenit din două direcții principale: una care urmărește demonstrarea falsității premiselor de raționalitate asumate de construcțiile utopice, și alta care vizează anihilarea "elanului constructivist" al gândirii utopice, căreia îi opun de asemenea prin formule consacrate de literatura utopică anti-utopiile sau distopiile. Primul tip de critică vine dinspre teoria și filosofia socială și politică, cel de-al doilea își face apariția în interiorul literaturii utopice însăși
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Cancerologie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Imunopatologie. Alergologie. Boli infecțioase, G. Bouvenot • Patologie medicală. Parazitologie. Geriatrie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Cardiologie. Angiologie, G. Bouvenot et al. • Patologie medicală. Boli neurologice și musculare, G. Bouvenot et al. • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Politica și presa, Gheorghe Schwartz • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani • Teoria literară, Dumitru Tiutiuca • Tipologia presei românești, Marian Petcu • Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia, Corneliu Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Parazitologie. Geriatrie, G. Bouvenot et al., 264 pag., 52.000 lei • Patologie medicală. Cardiologie. Angiologie, G. Bouvenot et al., 244 pag., 120.000 lei • Patologie medicală. Boli neurologice și musculare, G. Bouvenot et al., 404 pag., 198.000 lei • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 92.000 lei • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 262 pag., 105.000 lei • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 300 pag., 110.000 lei • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 88.000 lei • Teoria literară, Dumitru Tiutiuca
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pateu de ficat de rață și brânză Beaufort; stridii, somon și sfeclă; scoici Saint-Jacques cu garnitură de marmeladă de măr, banană, mango și lapte de cocos... Am descris toate aceste rețete folosind cuvinte precum „alături“ sau „cu“, dar în cazul constructivistei bucătării franceze, cum a fost ea caracterizată, totul seamănă cu arhitectura, dimensiunea verticală și eșafodajul fiind esențiale: Gagnaire a inventat un medalion de somon afumat plasat peste un jeleu de citrice; în doar câteva zile l-a reformulat, inversând ordinea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
marmură de la intrare și Îi arăt scurt permisul lui Gerald de la pază. De când, acum optsprezece luni, au redecorat holul clădirii Edwin Morgan Forster, care Înainte arăta ca o bancă, Încăperea seamănă cu unul dintre acele țarcuri pentru pinguini proiectate de constructiviștii ruși. Toate suprafețele sunt de un alb arctic care-ți sfredelește retina, cu excepția peretelui din fund, pictat În aceeași nuanță de turcoaz pe care o avea săpunul Yardley, preferatul străbunicii Phyllis, acum treizeci de ani, dar care a fost descris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare pentru clarificarea schemei de mai sus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contextuale investighează corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
propune să facă "inferențe valide și replicabile de la texte la contextele utilizării acestora" (Krippendorff, 2004, p. 18). În cadrul schemei analizei discursive elaborate de Phillips și Hardy (2002), demersul de față poate fi localizat mai degrabă în zona circumscrisă de abordarea constructivistă, deși se interesează și de cartografierea relațiile de putere care contribuie la structurarea discursivă a realității (în speță, a memoriei naționale românești). Interogațiile de cercetare care au pulsionat demersul pe care l-am întreprins și care ne-au suscitat imaginația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
oficiali neaoși neatinși de virusul corupător al venetismului, este singura salvare politică a societății naționale românești. Fără îndoială, educația prescrisă de programul statului etnocratic trebuie să crească noile generații "în duhul sacrificiului", injectându-le totodată un "elan creștin și național" constructivist. "Eroii patriei și ai credinței vor fi modelele educației naționale" (Crainic, 1997, p. 255). Pe fondul acestei constelații de factori istorici, economici, politici și culturali ai modelului răsăritean de societate națională a prins contur instituțional și substanță ideologică sistemul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu a dus lipsă de comparații metaforice. Teza inescapabilității limbajului metaforic se verifică din plin și în domeniul interdisciplinar de studiu al memoriei sociale (social memory studies), în cuprinderea căruia se situează și abordarea noastră. Una din consecințele consacrării paradigmei constructiviste în gândirea sociologică a ultimei jumătăți de secol a constat în impunerea metaforei masonice în conceptualizarea diverselor fenomene sociale, înțelese acum drept "constructe". Fără îndoială, cea mai populară metaforă prin prisma căreia a fost teoretizat fenomenul memoriei individuale și colective
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care sunt integrate elemente masonice cu elemente de inspirație administrativă arhiva fiind, materialmente, o construcție în interiorul căreia se derulează procese de organizare și reorganizare a fondului pe care îl găzduiește. Fără să minimalizăm din meritele euristice ale analogiilor de ordin constructivist și administrativ în luminarea naturii memoriei colective, am păstrat pentru finalul acestei cărți metafora despre care credem că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență tensiunea funciară în care subzistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avangardă afirmate în deceniul al treilea îi asigură într-o și mai mare măsură reprezentativitatea: itinerarul său creator se identifică, în esență, cu cel al avangardei înseși, de la primele deschideri (realizate prin gruparea Contimporanul) spre un program care, sub dominantă constructivistă, admitea elemente expresioniste, futuriste sau dadaiste, până la tot mai evidentele apropieri de suprarealism. Pe acest drum, „sinteza modernă” promovată între anii 1925-1928 în revista Integral va însemna nu numai un moment din propria evoluție a poetului, ci unul întru totul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Restriști), publicistul Voronca se formează și începe să se afirme abia după lansarea Manifestului activist către tinerime al lui Ion Vinea, ce marca, în revista Contimporanul (nr. 46, mai 1924), deplina închegare a unei grupări românești de avangardă, sub auspicii constructiviste; el este, ca să spunem așa, creația exclusivă a mediului avangardist. Lucru important, căci timpul treptatei descoperiri de sine, al formării personalității, coincide la poetul nostru cu cel al unor revelatoare întâlniri și confruntări dintre tradiția și realitatea artistică și literară
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fi în pas cu vremea” e o exigență pe care nu va înceta s-o proclame, alături de toți confrații de grupare, în diverse variante și cu o pasiune ajungând până la exaltare. Ea capătă, desigur, în această etapă, coloratura specifică viziunii constructiviste asupra a ceea ce Manifestul activist către tinerime de la Contimporanul numise nu de mult „marea fază activistă industrială”, încât, dacă „vibrează diapazon secolul” (cum notează Voronca în Aviograma din 75 H.P.), o atare „vibrație”, e întâi de toate a unui timp
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ca o necesară punere de acord cu noua sensibilitate, apelul la „creația abstractă, corsar, plictiseala biciuită până la exasperare, cartea-fulger, cartea-miracol, cartea-afiș, cartea-hangar de avioane”. „Ritmul vremii” și ritmul cărții trebuie să comunice, așadar, până la identificare, - iar, întrucât suntem sub zodie constructivistă, ce mai păstrează puternice note de vitalism futurist, expresia acestei relații e mereu frenetică, paroxistică. Imaginea pe care Voronca o oferă acum despre „epocă” este a unui spectacol neîntrerupt, într-o desfășurare vertiginoasă, pe măsura dinamicii mașiniste. Peisajul citadin e
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Voronca în contextul programului general-avangardist pentru care militează este patosul angajării sale, pe un parcurs care merge de la o anumită impersonalitate inițială (în primele manifeste, tipărite în revistele 75 H.P., Punct și Integral - în linia detașării „obiective” promovate de orientările constructiviste) către o asumare tot mai evidentă a propozițiilor programatice, transformate într-un discurs confesiv oscilând între fervoarea și entuziasmul adeziunii la idealul novator avangardist și neliniștea, angoasa, nesiguranța unui spirit pentru care totul devine de o realitate dureroasă. „Certitudinea universale
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o definiție a poeziei descoperă câteva momente relativ individualizate, prin raportarea la istoria însăși a mișcării românești de avangardă. La 75 H.P., foarte tânărul poet aflat în faza primelor, entuziasmante revelații ale ideilor înnoitoare, se aliniază, încă impersonal, la programul constructivist schițat de Contimporanul, nu fără a reține însă elemente ale energetismului futurist și ale radicalismului, în negație, dadaist. Participarea la revistele Punct și Integral aduce, inevitabil, amprenta mai puternică și mai limpede conturată a doctrinei constructiviste, scoțând în relief ceea ce
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
încă impersonal, la programul constructivist schițat de Contimporanul, nu fără a reține însă elemente ale energetismului futurist și ale radicalismului, în negație, dadaist. Participarea la revistele Punct și Integral aduce, inevitabil, amprenta mai puternică și mai limpede conturată a doctrinei constructiviste, scoțând în relief ceea ce s-ar putea numi disponibilitatea integralistă, în sensul (valabil, cum s-a observat, pentru întreaga avangardă românească) unei deschideri plurale a sensibilității spre acea „sinteză modernă”, de natură să fructifice - acum, într-o viziune predominant constructivistă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]