2,477 matches
-
Trecu pe la cești doi meri,/ Găsi leul adormit,/ D-adormit cu fața-n sus”(Țăndărei - Ialomița). Este o stare de letargie specifică forțelor Haosului, forțe menținute prin practici magice, în stare de non-manifestare. Inerția proprie ființelor care întruchipează haosul este contagioasă, în basmele românești, ca în alte culturi, proba somnului fiind definitorie pentru erou. Somnolența are două sensuri: ratarea inițierii prin contaminarea cu forțele tenebroase, „semn al intrării în lumea morților” și „absorbirea forțelor chiar în energiile primare ale unui somn
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de grâu). Puterile reale se dobândesc abia în timpul inițierii, care nu ar conține ritul ajutorării neofitului, dacă acesta nu ar putea valorifica abilitatea primită. În cursul inițierii, fata doarme în leagănul sustras din profan și capătă darul magic al fertilității contagioase. Starea de somn este caracteristică dominantei statice a inițierii feminine și tocmai ea deschide poarta spre sacrul depozitar de puteri germinatoare. Practica inițiatică a culesului de plante trebuie pusă într-o continuitate simbolică cu imaginea grădinii prădate în colindele de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au determinat scăderea sporului natural trebuie căutați în condițiile economico-sociale, generate de cele două Războaie Mondiale, de criza economică din perioada 1929-1933, la care se adaugă atât calamitățile naturale (cutremurul din 1940, seceta cumplită din 1946-1947), cât și unele boli contagioase. Ca urmare a dezvoltării micii industrii, conform recensământului din 1912, populația orașului a sporit până la 15.652 de locuitori. Orașul cuprindea 3.123 clădiri locale și 1.238 clădiri nelocuite. În prima parte a secolului al XX-lea, în condițiile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Panu” și al Școlii Profesionale de Fete (lângă Episcopie). În Școala Primară Nr. 1 de Băieți s-a instalat Secția de chirurgie, condusă de dr. N. Naumescu, medic-colonel în rezervă. În cazarma de peste calea ferată, a funcționat un spital pentru contagioși, condus de dr. N. Bălteanu. Un spital pentru bolnavii de tifos exantematic era în barăcile din pădurea Dobrina. Din 1917, în aceste spitale au lucrat și câțiva medici francezi. Dintre medicii care au îngrijit atunci, cu prețul vieții lor, răniții
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Țara cu importante zăcăminte de hidrocarburi, de aur, argint, plumb, metale rare, Bolivia este totuși una din cele mai sărace din regiune, sărăcia afectând 60% din populație. Condusă ani la rândul de junte militare, de două secole maladia cronică și contagioasă a Americii latine, la sosirea lui Che Bolivia îl avea la cârmă pe René Barrientos, ales președinte în 1966, membru al juntei militare care îl răsturnase în 1964 pe președintele ales, Paz Estenssoro. Cu o populație formată în proporție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
martiriului: primeam orice nevoie ca un tribut datorit pentru îndeplinirea victoriei. Mi se părea că astfel contribuim la jertfa națională și că numai astfel me ritam izbânda. Mă ocupai deci cu noua organizare a spitalului, unde acum ne impuneau pe contagioși. Am prevenit pe Marghiloman că trebuie să-l ia Crucea Roșie, deoarece, ca internată, nu mă voi mai putea ocupa de nimic, dar să ni-l înapoieze dezinfectat la sfârșitul campaniei. Cu doamnele Crăsnaru, Elena Miclescu și Zoe Romniceanu am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Caracterizat de Vladimir Streinu că un ,,scriitor popular pentru intelectuali și cult pentru popor’’, un spirit ,,nastratinesc’’( G. Călinescu), emblematic pentru poporul român, dar și pentru întreg spațiul balcanic, Ion Creangă știe să genereze, prin opera să, o bună dispoziție contagioasă, alimentată de un umor definitoriu pentru întreaga sa opera, indiferent de specia literară în care se încadrează fiecare lucrare. Povestitor desăvârșit, Creangă a fost plasat, în evoluția artei narative românești, între Ion Neculce și Mihail Sadoveanu, toți trei remarcându-se
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
deținut politic, profesorul farmacist Marțian Cotrău, a suferit o detenție politică de circa șapte ani. Deosebit de importantă a fost evoluția catedrelor de profil medico-social. Personalitatea centrală a acestui grup de discipline a fost profesorul Mihai Ciucă, fondatorul Clinicii de boli contagioase și inițiatorul acțiunii de eradicare a malariei din România. În școala lui Mihai Ciucă s-au format numeroși colaboratori, printre ei fiind Maria Franche, Dumitru Cornelshon, Ernest Ungureanu, viitori profesori universitari. Între 1930 și 1933, Catedra de medicină legală a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de dezvoltarea disciplinelor fundamentale: J. Nițulescu, A. Țupa, I. Nubert, P. Condrea, L. Wasserman, I. Selmiciu, N. Zaharia, C. Ghimicescu, Maria Sibi, Elena Gaiginschi, Ioan Iancu, Ernest Ungureanu. Eminenți clinicieni au dezvoltat Școala de medicină internă, de pediatrie, de boli contagioase, dermatologie sau balneologie: Gh. Năstase, I. Enescu, Gh. Tudoranu, Gh. Dumitriu, Ion Nicolau, Titu Mărculescu, C. Strat, C. Bumbăcescu, Elena Briese, Maria Caraman, Maria Franche, Alla Vâță, V. Costea, C. Munteanu, Gh. Chișleag, Asia Chipail, Er. Bărbuță. S-a dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pentru patologia anilor 1930-1950; împreună cu L. Ballif, a descris latirismul, o intoxicație cu degenerescență neurologică, observat la evreii deportați în Transnistria, afecțiune și ea necunoscută. A stabilit (în cadrul unei secții clinice pe care a organizat-o la Spitalul de Boli Contagioase), aspectele preclinice ale pelagrei; a ameliorat unele tehnici de investigație în domeniul pelagrei și, împreună cu M. Ciucă și E. Ungureanu, a studiat deteriorarea metabolică din malaria cronică. A condus foarte numeroase teze de doctorat, a participat la numeroase congrese internaționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din Extremul Orient, la Singapore. Lucrările sale în domeniul bacteriologici, în care a colaborat cu Jules Bordet, sunt clasice. A fost cel care a descoperit fenomenul de lizogenizare la bacterii, fenomen important în genetica generală, bacteriologie și în clinica bolilor contagioase. Profesorul M. Ciucă a adus contribuții valoroase și în cunoașterea altor boli contagioase: în epidemiologia difteriei maligne, în scarlatină, tifos exantematic, variolă și febrele tifo-paratifice. Înființarea și dezvoltarea bazei clinice de boli contagioase se identifică cu activitatea sa, călăuzită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
colaborat cu Jules Bordet, sunt clasice. A fost cel care a descoperit fenomenul de lizogenizare la bacterii, fenomen important în genetica generală, bacteriologie și în clinica bolilor contagioase. Profesorul M. Ciucă a adus contribuții valoroase și în cunoașterea altor boli contagioase: în epidemiologia difteriei maligne, în scarlatină, tifos exantematic, variolă și febrele tifo-paratifice. Înființarea și dezvoltarea bazei clinice de boli contagioase se identifică cu activitatea sa, călăuzită de concepția în conformitate cu care învățământul igienei nu poate fi despărțit de condițiile practice ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
genetica generală, bacteriologie și în clinica bolilor contagioase. Profesorul M. Ciucă a adus contribuții valoroase și în cunoașterea altor boli contagioase: în epidemiologia difteriei maligne, în scarlatină, tifos exantematic, variolă și febrele tifo-paratifice. Înființarea și dezvoltarea bazei clinice de boli contagioase se identifică cu activitatea sa, călăuzită de concepția în conformitate cu care învățământul igienei nu poate fi despărțit de condițiile practice ale terenului. Înființarea circumscripției-model (Tomești) pentru studiul morbidității terenului a fost o altă realizare de mare utilizare a Școlii de igienă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de profesorul M. Ciucă nu poate fi despărțită de Școala de bacteriologie a profesorului Alex. Slătineanu. Amândoi au fost animați de ideea aplicării și realizării practice. Cu concursul profesorului Alex. Slătineanu, s-a profilat, atunci, nucleul actualei Catedre de boli contagioase și epidemiologie, precum și al Catedrei de medicină a muncii. Ca urmare a acestei preocupări, lângă Catedra de igienă au fost create toate conferințele de epidemiologie, de profilaxia și clinica bolilor contagioase și de igienă socială, care au fost încredințate doctorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
s-a profilat, atunci, nucleul actualei Catedre de boli contagioase și epidemiologie, precum și al Catedrei de medicină a muncii. Ca urmare a acestei preocupări, lângă Catedra de igienă au fost create toate conferințele de epidemiologie, de profilaxia și clinica bolilor contagioase și de igienă socială, care au fost încredințate doctorilor I. Bălteanu, I. Alexa și I. Gheorghiu. În 1939, conferința de epidemiologie, clinica și profilaxia bolilor contagioase, devenită de atunci "boli contagioase", a fost ocupată, prin concurs, de către dr. Maria Franche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de igienă au fost create toate conferințele de epidemiologie, de profilaxia și clinica bolilor contagioase și de igienă socială, care au fost încredințate doctorilor I. Bălteanu, I. Alexa și I. Gheorghiu. În 1939, conferința de epidemiologie, clinica și profilaxia bolilor contagioase, devenită de atunci "boli contagioase", a fost ocupată, prin concurs, de către dr. Maria Franche, viitor profesor la I.M.F. Iași. În aceeași perioadă, s-a înființat și laboratorul Spitalului de boli contagioase. Transferat la București, în anul 1934, profesorul M. Ciucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
toate conferințele de epidemiologie, de profilaxia și clinica bolilor contagioase și de igienă socială, care au fost încredințate doctorilor I. Bălteanu, I. Alexa și I. Gheorghiu. În 1939, conferința de epidemiologie, clinica și profilaxia bolilor contagioase, devenită de atunci "boli contagioase", a fost ocupată, prin concurs, de către dr. Maria Franche, viitor profesor la I.M.F. Iași. În aceeași perioadă, s-a înființat și laboratorul Spitalului de boli contagioase. Transferat la București, în anul 1934, profesorul M. Ciucă a rămas colaborator permanent al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
În 1939, conferința de epidemiologie, clinica și profilaxia bolilor contagioase, devenită de atunci "boli contagioase", a fost ocupată, prin concurs, de către dr. Maria Franche, viitor profesor la I.M.F. Iași. În aceeași perioadă, s-a înființat și laboratorul Spitalului de boli contagioase. Transferat la București, în anul 1934, profesorul M. Ciucă a rămas colaborator permanent al centrului ieșean, până la moartea sa, considerându-se, cum scrie într-o scrisoare către L. Ballif, "ieșean de baltă fiind din Săveni". ERNEST UNGUREANU Nu sunt prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bucureștean, format în celebrul Institut "Cantacuzino". Ca și ceilalți "cantacuziniști", avea o cultură uriașă și era de o erudiție medicală neobișnuită. O biografie rezumativă ne informează despre o îndelungată peregrinare prin clinici cu profil de pediatrie și, implicit, de boli contagioase, despre activitatea medicală desfășurată în trei războaie la care a participat ca ofițer medic pe front; avea o îndelungată experiență de cercetător, în care se intersecta optica omului de laborator cu clinicianul patolog. Unele capitole, printre care tuberculoza, rahitismul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
activitatea maestrului lor. Lui Grigore Teodorovici i se datorează multe realizări medicale importante: mai întâi cursuri și tratate de o ținută exemplară, care nu s-au perimat, sunt încă vii; el este autorul unor importante studii de istoria patologiei bolilor contagioase, cum sunt, și acestea, încă mai vii decât publicațiile didactice. Este unul dintre principalii ctitori ai Fabricii de antibiotice. Teodorovici a devenit nume celebru în epidemiologie. Era citat, respectat pretutindeni. Nu i s-au oferit funcții oficiale înalte, dar a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lui Vasile Voiculescu reținem și redăm ceea ce a făcut el în perioada 1916-1920, 6 ianuarie: 1916 - Numit șeful Spitalului Militar nr.6, cu ordin de plecare în Moldova; 1917 - Șef al Spitalului de răniți, transformat pe urmă în spital de contagioși din Bârlad. Dintr-un memoriu adresat de dr. Vasile Voiculescu Ministerului Apărării naționale, la 30 octombrie 1940, în vederea asimilării cu gradul de colonel: „În timpul anului 1917 m-am îmbolnăvit de tifos exantematic , de febră tifoidă și de icter, îngrijind bolnavii
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
să devieze banii din activități criminale în cheltuieli mai curând ilegale decât legale (vezi Fiorentini și Peltzman 1995: 24), cu un beneficiu minor sau chiar fără niciun beneficiu, ba poate chiar cu unele pagube. În orice caz, dat fiind caracterul contagios al corupției politice și cvasi-imposibilitatea de a o ataca juridic în țările cu un prag ridicat de corupție, pare oportună descurajarea activităților care duc la influența organizațiilor criminale care se insinuează mai mult decât trebuie în elitele politice naționale. Costurile
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
pagube foarte mari dezvoltării Bosniei. Prin Tratatul de la Passarowitz, ea a pierdut teritorii atît în favoarea Veneției, cît și a Imperiului Habsburgic. Pe lîngă aceasta, Bosnia, ca și alte părți ale imperiului, a suferit enorm de pe urma ciumei și a altor boli contagioase. Lucrările agricole erau aproape tot timpul distruse de invaziile austriecilor. Războaiele îi afectau în special pe musulmani, deoarece ei erau chemați sub arme nu numai în războaiele împotriva puterilor europene, ci și în cele purtate cu Persia, suferind mari pierderi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a fost cruțată de urmările războaielor și de anarhia politică. Banditismul era foarte răspîndit. O problemă extrem de serioasă erau pagubele produse de bandele formate din soldații dezertori sau din cei care se întorceau acasă. Valurile repetate de epidemii de boli contagioase sau de ciumă au acoperit toate ținuturile. Taxele suplimentare din vreme de război contribuiau de asemena la starea generală de sărăcie tot mai accentuată. Pe lîngă aceasta, pe măsură ce autoritatea otomană era tot mai slabă, Macedonia, ca și Bosnia și Albania
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și ordinii se afla la un nivel înalt. La Constantinopol în schimb, corupția era în floare și pe față. Pe lîngă problemele de ordine și siguranță, existau enorme riscuri în legătură cu sănătatea. Ținuturile otomane erau scena unor epidemii repetate de boli contagioase periculoase și de ciumă. Mult timp după ce constituise o amenințare în Europa, ciuma bubonică continua să afecteze teritoriul otoman. În 1770 au murit 40000 de oameni; între 1812 și 1814, orașele București și Belgrad au pierdut o treime din populația
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]