1,465 matches
-
episodul Schimbării la Față. Cei care au fost martorii Schimbării la Față a lui Iisus au fost orbiți, ochii trupești neputând suporta vederea slavei divine. Ochii trupești devin în doctrina origenistă simbol al ignoranței. Scopul vieții creștine este pentru Origen contemplația, adică vederea lui Hristos dezbrăcat de „tunica de piele”, de înfățișarea Sa trupească. Pe această cale, Origen va accentua în chip, lipsa, inabilitatea în a reda cu adevărat Arhetipul, și mai puțin funcția acestuia, de a fi revelare a Arhetipului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
rațională. A privi o icoană înseamnă, în înțeles bizantin, a deschide neîncetat o relație participativă, un ek-stasis ce nu poate fi descris nici în categoriile esteticului, deși le cuprinde, nici în cele ale rațiunii, ci în ceea ce poartă numele de contemplație, în sensul de experiere a înfățișării prin sim¬țuri și minte, dar dincolo de simțuri și minte, a persoanei. Atitudinile contrare în privința putințelor de reprezentare ale icoanei, ale imaginii în genere, deși depășite de bizantini în secolul IX, nu au încetat
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
acorda o anume poziție exercițiului filosofic. Această percepție, ce a fost un bun comun al culturii Răsăritului, se cristalizează în jurul unui termen cu largi reverberații încă din vremea clasicismului grec: 0swQia. Filosofia Bizanțului este în înțelesul său cel mai înalt contemplație. Dicționarul Bailly ne oferă mai multe accepțiuni în care 0s«Qia a fost utilizat în primele orizonturi ale culturii și filosofiei grecești, însă principalele folosințe se găsesc între acțiunea de a vedea, observa, examina, a călători pentru a vedea lumea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în primele orizonturi ale culturii și filosofiei grecești, însă principalele folosințe se găsesc între acțiunea de a vedea, observa, examina, a călători pentru a vedea lumea, acțiunea de a vedea un spectacol, de a asista la o sărbătoare și până la contemplație spirituală, meditație, studiu și peculație teoretică.1 Este evidentă dimensiunea vizuală a acțiunilor descrise de termen, căci chiar și rădăcina sa înseamnă vedere, 0sa. Pentru grec, a filosofa însemna a săvârși ceva esen- țialmente legat de actul de a privi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fost produsă o re-înțele- gere a termenului ce pare a ține doar de o pseudoetimolo- gie. Termenul înseamnă acum ©sov opav, adică vederea lui Dumnezeu. Apare, în această situație o întrebare, și anume care este diferența între rugăciune și gnoză, contemplație. Răspunsul evagrian rămâne un adevăr pentru istoria ulterioară a spiritului bizantin: gnoza nu este altceva decât treapta cea mai înaltă în rugăciune. Aceasta pentru că rugăciunea nu își are scopul decât în apropierea de Dumnezeu, apropiere descrisă tot în termenii relației
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Aceasta pentru că rugăciunea nu își are scopul decât în apropierea de Dumnezeu, apropiere descrisă tot în termenii relației vizuale, deși întru paradoxul vederii „întunericului supralu- minos” divin. Au fost interpreți moderni care au considerat că între tradiția neoplatoniciană a descrierii contemplației și cea bizantină nu este o ruptură de fundament. Și într- adevăr, o anume lectură a textelor de filosofiei bizantină ar putea duce la senzația păstrării aceluiași simbolism al termenului. Ca să dăm doar un exemplu, Grigorie de Nazianz insistă asupra
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
bizantină ar putea duce la senzația păstrării aceluiași simbolism al termenului. Ca să dăm doar un exemplu, Grigorie de Nazianz insistă asupra necesității de a părăsi întreaga lucrare a simțurilor, ori mai bine spus de depășire a simțurilor, și orientarea către contemplația vizuală interioară, pentru a cunoaște cele ale lui Dumnezeu. Dar în spatele acestei aparente simetrii simbolice stă o accepțiune profund diferită în ceea ce privește temeiul întru care este posibil actul „vederii”. Dacă pentru neoplatonicieni, înțelegi ceea ce vezi cu mintea și te împărtășești din
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o accepțiune profund diferită în ceea ce privește temeiul întru care este posibil actul „vederii”. Dacă pentru neoplatonicieni, înțelegi ceea ce vezi cu mintea și te împărtășești din această vedere pentru că vouq-ul tău este de aceeași natură cu Realitatea contemplată, Zeul, pentru bizantin actul contemplației este cu neputință să poată fi un rezultat al lucrării facultăților umane, căci între om și Dumnezeu se deschide abisul diferenței între creat și necreat. Putința contemplației este, pentru creștin, un dar pe care Dumnezeu îl face omului, este o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
vouq-ul tău este de aceeași natură cu Realitatea contemplată, Zeul, pentru bizantin actul contemplației este cu neputință să poată fi un rezultat al lucrării facultăților umane, căci între om și Dumnezeu se deschide abisul diferenței între creat și necreat. Putința contemplației este, pentru creștin, un dar pe care Dumnezeu îl face omului, este o stare de har. Din acest motiv, apare o distincție între simțurile naturale ale omului și „simțurile duhovnicești”, cele ce au ca sursă harul dumnezeiesc, și care mijlocesc
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Contemplarea înseamnă apropierea de acele Xoyoi de care ne vorbește Maxim Mărturisitorul, de rațiunile dumnezeiești ce sunt asemenea unui discurs pe care Dumnezeu îl pune în creație, și de care te apropii printr-o necontenită și infinită aproximare. Căci obiectul contemplației are caracterul tainei, care pe măsură ce se dezvăluie, își arată și mai mult adâncul. Actul de contemplație al minții înduhovnicite urcă până la ceea ce Stăniloae numește „experiența directă a indefinitului divin”. În fața infinității și incomprehensibilității divine, mintea este pur și simplu copleșită
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sunt asemenea unui discurs pe care Dumnezeu îl pune în creație, și de care te apropii printr-o necontenită și infinită aproximare. Căci obiectul contemplației are caracterul tainei, care pe măsură ce se dezvăluie, își arată și mai mult adâncul. Actul de contemplație al minții înduhovnicite urcă până la ceea ce Stăniloae numește „experiența directă a indefinitului divin”. În fața infinității și incomprehensibilității divine, mintea este pur și simplu copleșită și părăsește cu totul activitatea ei naturală. Este aici implicată o dublă consecință în ceea ce privește situația minții
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
până la ceea ce Stăniloae numește „experiența directă a indefinitului divin”. În fața infinității și incomprehensibilității divine, mintea este pur și simplu copleșită și părăsește cu totul activitatea ei naturală. Este aici implicată o dublă consecință în ceea ce privește situația minții pe această culme a contemplației. Pe de o parte, mintea își suspendă mișcarea potrivit naturii sale create, cea dianoetică, și intră într-o oprire în sensul renunțării la orice încercare, fie și minimală, de înțelegere a ceea ce se înfățișează ca o Realitate, ce îi depășește
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
atât școala de filosofie, cât și mănăstirea au fost în aceeași măsură căi de exersare în cele ale filosofiei. Întreaga societate bizantină a fost structurată din perspectiva acestui ideal și comandament al pregătirii cu mintea și cu trupul în vederea experienței contemplației — lucru dovedit până și de legislație, cum este cazul codului lui Justinian. Toate eforturile spirituale umane converg însă spre ceea ce trebuie numită adevărata filosofie, 0s«Qia, ca act ce este dincolo de minte, cu tot cu minte. Nu trebuie să subestimăm impactul acestui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Ducând mai departe una din direcțiile prozei lui Costache Negruzzi - aceea mitologizantă - Hogaș însuși este, prin erudiția evocării, părintele literar din care au descins un Ioachim Botez și, mai târziu, în latura prozei declamabile, Geo Bogza. Hogaș face literatură din contemplația naturii „ca un intelectual”, „e un beletrist”. Contrazicând imaginea lui Hogaș acreditată de critica mai veche, Vladimir Streinu observă cu îndreptățire: „firea lui de citadin, de cărturar și mai bine zis de intelectual și literat.”3 Ediția Hogaș întocmită de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
istorice, deschizând adesea savuroase paranteze filologice, dacă Tudor Vianu cultivă excursul teoreticoideologic și estetic în baza unui instrumentar riguros și a unor îndelung cântărite valorizări, Vladimir Streinu cercetează pozitivist, fără exces, biografia autorilor, îngăduindu-și zborul planat asupra operei și contemplația estetică sistematică și consecventă. Trei autori diferiți ca structură intelectuală și ca posibilități exegetice au dat o Istorie unitară, ce-și afirmă cu superbă modestie organicitatea, coeziunea și coerența lăuntrică. Versificația modernă În 1966, Vladimir Streinu publica un masiv „Studiu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
strămoșilor Încă din „Timpul Visării”, ieșite la lumină din adâncurile pământului, creaturi pe jumătate oameni, pe jumătate animale totemice, străbăteau țara, lăsând În urma lor dealuri, ochiuri de apă, peșteri, lacuri, modelând peisajul prin activitățile lor cotidiene, precum vânătoarea, lupta, căsătoria, contemplația sau cântecul. 365 Ibidem, p.86. 366 Mai Înalți decât copacii, cu fălci puternice și dinți ascuțiți, Pungalunga omorau, dezmembrau și Îți găteau victimele umane. Ultimul dintre acești uriași sălbatici a fost omorât În cele din urmă de către doi oameni-cangur
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
drept, «de vreo trei zile», alt semn fatidic. Grija ei pentru viața amantului e copleșitoare, un fapt banal capătă proporții catastrofale și Veta construiește imaginativ scenarii, Înzestrată cu simțul dramatizării; așa că, deși În fața ei «juca comèdii», ea nu cunoaște bucuria contemplației artistice („N-am văzut, zău! n- am văzut nimic, n-am auzit nimic! Mă jur pe ce vrei tu...”), refugiată În zona lăuntrică („Nu puteam să-mi iau gândul de la pușcă. Mă gândeam: dacă s-o descărca, Doamne ferește!...”) a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
delfini eșuați pe uscat sau membri ai celebrelor trupe SEAL, în plină intervenție urbană. La fel ca și alți pelerini cu experiență, aleargă pentru a intra cât mai rapid în rând, știu că în astfel de cazuri orice minut de „contemplație” inutilă înseamnă zeci de minute de așteptare efectivă în plus. Apuc totuși să aud cum el, băiatul, îi spune iubitei sale cu o voce încărcată de uimire și de mulțumire, concomitent : „Ia uite, Isaura, câtă lume-i adunată aicea ! Asta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care ne vom opri în continuare. Nu trebuie să uităm însă că o ilustrație sau un semn poate înlocui un text, la fel cum simbolul muzical sau verbal poate fi interpretat prin tăcere cu aceeași valoare sacră care indică devoțiunea, contemplația și prezența Marelui Arhitect al Universului. Templul și reprezentările simbolice Auf, bade, Schüler, unverdrossen Dioe ird-sche Brust im Morgenrot!83 Revenim la templu ca simbol arhitectonic pentru un loc sacru construit să imagineze universul și centrul său ca unic creator
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu metode științifice mistice dar pertinente întru atingerea comuniunii cu Dumnezeu, scop uman etern necesar dobândirii inițierii și folosirii tradiției în viața de zi cu zi, supunându-te tradiției. Cele șapte elemente ale dezvoltării mistice cuprind imaginația, concentrarea, vizualizarea, meditația, contemplația, participarea psihică și în final cultivarea experienței lui Dumnezeu. Fără o facultate dezvoltată a imaginației 201, încercând să imităm gândirea și gesturile altora nu poți deveni un inițiat. Un visător este superior unuia care doar merge pe urmele altora dar
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Apropierea de materie cu reverență, adorație și respect și pătrunderea într-o fază copletă și nu parțială de liniște la nivelul percepției și al activității minții, cam acestea ar fi caracteristicile meditației. Toate cele patru elemente discutate sunt cuprinse în contemplație 206. Ea cere deci un visător cu voință profundă, știind să focalizeze gândirea și să fie maestru în arta de a vizualiza dând substanță contemplării, aducând valori transcendente în contactul cu divinul. Contemplarea este o postură de echilibru când este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
corect și poate să răspundă oricăror întrebări. Experiențele legate de lumile materială și intelectuală, percepute prin simțurile noastre și interpretate prin facultățile mnemice descoperă un univers uriaș de interacțiune psihică, mult mai vast decât ceea ce observăm în mod obișnuit. În timpul contemplației simțim necesitatea participării psihice 207 care depășește cele mai profunde nivele ale ființei umane, corpul psihic găsindu-și calea de proiecție deliberată în plan cosmic. Ea devine una dintre ele mai stranii experiențe, omul putând fi în același timp aici
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
unicului Dumnezeu. Importanța decisivă a acestei doctrine o acordă Sfântul Augustin responsabil de dezvoltarea teologică și metafizică a Trinității, alăturând-o antropologiei și tradiției protoistorice 295. El urmărește urmele divinității în personalitatea umană, mergând de la analiza structurii conștiinței noastre în raport cu contemplația religioasă în care omul se recunoaște ca imagine a lui Dumnezeu. Un al doilea model doctrinar îl realiza, suspectat de erezie, Joachim din Fiore care insista asupra mântuirii realizată de Trinitate. Și în final nu putem să nu amintim formularea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
conduce la extaz este tipică misticismului 305. Procesul de introversie în care imaginile și amintirile se reorganizează în ochii minții sunt percepute ca viziuni, iar alte stări deosebite de conștiință descrise în viața profeților din Vechiul Testament nu sunt altceva decât contemplația în acțiune, după cum spune Ignatius de Loyola. Știința și magia Renașterii Trebuie să știi ca să îndrăznești/ să îndrăznești ca să vrei/ să vrei ca să stăpânești / și ca să stăpânești trebuie SĂ TACI306. Legendele și miturile creștine își regăsesc un teren fertil în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lumii exterioare fiind receptată de organele noastre de simț la nivel mental. Lanțul de asociație nu se sfârșește prin ultimul vers. Subconștientul este doar sensibilizat; trezește o întreagă realitate parcă frustrată de liniștea ce deghizează un mijloc de împlinire a contemplației, a comuniunii cu eternitatea, cu creația și creatorul. Totul e o recreare perturbată în tranziția unei cunoașteri perfecte dintr-o construcție poetică imperfectă sau invers. "Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică,/ Și plutind deasupra luncii, printre ramuri se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]