1,915 matches
-
și nu e nevoie de a mai fechneriza. Figura 5 Înainte de a termina această informare și a expune ceea ce stă la baza descoperirii triunghiularului nod al lui Adam și a trapezoidei umflături a Evei cocotice, trebuie să expunem și viziunea contemplării lumii care are cocotă. Adică, Weltanschaung-ul său, pentru o mai mare claritate. Viziune și contemplare în mod strict cubice, dar nu de un cubism capricios și antigeometric. Și vreau să dau un exemplu. "Este adevărat că greaca 14 este reprezentarea
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
și a expune ceea ce stă la baza descoperirii triunghiularului nod al lui Adam și a trapezoidei umflături a Evei cocotice, trebuie să expunem și viziunea contemplării lumii care are cocotă. Adică, Weltanschaung-ul său, pentru o mai mare claritate. Viziune și contemplare în mod strict cubice, dar nu de un cubism capricios și antigeometric. Și vreau să dau un exemplu. "Este adevărat că greaca 14 este reprezentarea cubistă a valului mării, reducând la unghiuri unghiuri drepte creasta valurilor, azi atât de renumita
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
Cheiului Dâmboviței, când îl opri cu brațele larg deschise colegul Weissmann. Vorbea puțin cu el, abia îl cunoștea de fapt, totuși nu rămase deloc surprins de familiaritatea studentului. - Ce mai faci! îl întrebă Weissmann. Te plimbi gânditor, ești pierdut în contemplări. Faci poezii? - Aș! protestă Felix. - Și de ce să nu faci? Crezi că eu n-am făcut? Ce, e rușine? Am făcut caiete întregi de poezii, eram așa de sentimental într-o vreme! - Publici? întrebă Felix. - Ce să public? Le-am
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să i-o ia înainte pe nou venita cu aspect de servitoare, dar, când dădu să se întoarcă în salon, se lovi o clipă de trupul ei, rămas blocat în rama celei de-a doua uși, într-un moment de contemplare a ceea ce i se desfășura înainte. De două ori mai înalt, Pinky îi privi peste umăr. Înaintară apoi amândoi, el și umila vizitatoare, oprindu-se la o distanță respectuoasă. În mijlocul salonului, Cocondy, și ea în picioare, c-o lumânare aprinsă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai mult despre noi, cu atât îndeplinim cerințele unei igiene, care consistă în realizarea transparenței organice. De atâta puritate, vedem prin noi. Ajungi astfel să asiști la tine însuți. Sursa isteriei sfinte în mânăstiri nu poate fi decât ascultarea tăcerii, contemplarea spectacolului de liniște al singurătății. - Dar palpitația lăuntrică a Timpului, pierderea conștiinței în ondulația valurilor temporale? Sursa isteriei laice... Timpul este un surogat metafizic al mării. Nu te gândești la el decât spre a învinge nostalgia ei. Dacă se admite
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ce înseamnă asietatea, împlinirea totală, fără posibilitatea de a concepe altă modalitate de realizare decât a prezenta un absolut simțirii noastre? Despre imposibilitatea reală a acestui absolut, despre contradicția esențială și organică, noi nu ne dăm seama în momentul de contemplare a frumosului, ci trăim în cea mai naivă participare un absolut care se dovedește obiectiv a fi o imposibilitate. Absolutul în formă, absolut întruchipat în expresii limitate, este posibil, în sufletul celui dominat de emoția estetică, în clipa viziunii frumosului
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
se operează în interiorul individului și în cadrul raporturilor dintre indivizi poartă această marcă. Ele nu se datorează defel, cum am fi fost tentați să credem, unei sugestii misterioase și ireductibile. Ci au drept cauză o stare de îndrăgostire care ne smulge contemplării solitare de noi înșine, în oglinda pe care ne-o țin veșnic dinainte corpul nostru și propriul nostru eu. Această stare definește, de asemenea, și mulțimea: Cînd individul, înglobat în mulțime, renunță la ceea ce îi este personal și particular și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
copil vesel, activ, iar dragostea părinților îmi dădea un sentiment de siguranță. Adolescența mea a fost ceva mai zbuciumată. Puteam, practic, să-mi simt colțurile gurii trecând de la zâmbet la o expresie aspră și posomorâtă. M-am cufundat într-o contemplare adâncă a vieții și a morții, într-un stil caracteristic vârstei. Problema morții a continuat să mă preocupe, deși, când mi-am construit cadrul conceptual, am ajuns la o soluție satifăcătoare legată de faptul că sunt muritor. Iată care e
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
gândirea tradițională, cea dogmatică implică în mod necesar o formă de constrângere, de care are nevoie pentru a-și asigura supremația asupra alternativelor existente sau posibile. Fiecare doctrină este menită să pună întrebări care nu își găsesc răspuns prin simplă contemplare. în absența unei autorități care să definească doctrina și să-i apere puritatea, unitatea perspectivei dogmatice se va destrăma dacă apar interpretări conflictuale. Cel mai eficient mod de a rezolva această problemă este stabilirea unei autorități umane care să interpreteze
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
devreme aștept autobuzul, se învecinează trei prăvălii: o Bijuterie, un depozit de Lemne și Cărbuni, o Măcelărie. Contemplându-le pe rând, observ comportările diferite în ochii mei ale metalului, ale pietrei prețioase, ale cărbunelui, ale bușteanului, ale bucății de carne. Contemplarea lemnului și a cărbunelui este un izvor de bucurii pe cât de la îndemână pe atât de sobre și de sigure pe care aș fi mulțumit să le împart și cu alții. Fără îndoială mi-ar trebui pentru aceasta mai multe pagini
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
care trimite la un spațiu citadin, familiar, recognoscibil, și a timpului (un timp, desigur, cotidian, rutinier, repetitiv, al așteptării autobuzului), este schițat, în câteva tușe sigure, „decorul” compus din cele trei prăvălii, așezate una lângă alta, parcă pentru a înlesni contemplarea „comportărilor diferite” ale diverselor forme sub care se înfățișează materia. Elementele invocate (metalul, pietrele prețioase, lemnul, cărbunele etc.) se organizează într-o ierarhie sui-generis, motivată doar în aparență de capriciile subiectivității observatorului. Altminteri, împrejurarea că pietrelor prețioase și metalelor nobile
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fenomene psiho-fizice (experiența răpirii, a ieșirii din lumea prezentă și din grosimea trupului, suspendarea pentru un timp a facultăților umane) și un extaz al sfinților, la aceștia extazul luând forma unei uimiri duhovnicești<footnote Ibidem, p. 164. footnote>, a unei contemplări conștiente, senine și neîncetate a lui Dumnezeu<footnote Arhiepiscopul Basile Krivocheine, În lumina lui Hristos, p. 381. footnote>. Lumina mistuie semnele și petele păcatului, arde în chip nears patimile inimii, prin ea sunt alungate și izgonite toate puterile întunericului.Orice
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
ci lumina Taborului. El vede un fel de nor foarte luminos, fără formă sau culoare, și plin de slava negrăită a lui Dumnezeu<footnote Nicolae Mladin, op. cit., p. 67. footnote>. Sfântul Simeon descrie astfel lumina îndumnezeitoare: Dumnezeu este lumină și contemplarea Sa este asemenea unei lumini Întrebând: ești Tu, Dumnezeul meu? Primește răspunsul: Da, Eu sunt Dumnezeul făcut Om pentru tine, și, iată, că Eu te-am făcut și te voi face, după cum vezi, dumnezeu . Cum această lumină se făcea deasupra
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
gât, scurma prin fața casei. Altă fată veni încărcată cu verdețuri. Ioanide își dădu seama că toată această muncă dură n-are alt scop decât a pregăti mâncarea purceilor și, poate, mămăliga oamenilor. Sărăcia, reaua concepție economică răpeau acestor ființe bucuria contemplării naturii. Fetele i se părură arhitectului surprinzător de frumoase și aparținând unei clase fizionomice locale. Aveau fața prelungă și plină, așa cum era concepută eugenia anatomică în epoca Thonvaldsen și Canova, profilul bustului, al picioarelor era de asemeni rotunjit, zvelt cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la cunoștința că „tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci și la ceea ce face El nu mai este nimic de adăogat și nimic de scăzut” Jocul multiplelor se stinge și se reaprinde în Unu. Dacă mintea urcă dinspre multiple spre contemplarea Unului, deșertăciunea se dizolvă. Dacă mintea coboară spre contemplarea lucrurilor, a multiplelor, deșertăciunea coboară și ea ca o umbră fidelă. Drumul ascendent al minții este aducător de fericire, cel descendent aducător de nefericire. Primul instanțiază ființa, celălalt se desparte de
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
veci și la ceea ce face El nu mai este nimic de adăogat și nimic de scăzut” Jocul multiplelor se stinge și se reaprinde în Unu. Dacă mintea urcă dinspre multiple spre contemplarea Unului, deșertăciunea se dizolvă. Dacă mintea coboară spre contemplarea lucrurilor, a multiplelor, deșertăciunea coboară și ea ca o umbră fidelă. Drumul ascendent al minții este aducător de fericire, cel descendent aducător de nefericire. Primul instanțiază ființa, celălalt se desparte de ea. Dacă mai întăi mintea iscoditoare a Ecleziastului a
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
Multiplele care nu-ți caută contrariul pentru ca împreună să fie semne pentru Ființă, sunt insuficiente lor înșile, prin urmare vor fi susceptibile de a intra sub cupola deșertăciunilor. Nu numai lucrurile sunt multiple, dar și visele, și, vai, și vorbele. Contemplarea și supracreditarea multiplelor aduce cu sine deznădejdea, durerea, nefericirea. Istoria este guvernată de nedreptate, de dizarmonie, de dezordine, de moarte. În istorie deci, să fie căutarea fericirii inutilă? Mai mult, fericirea să fie mai degrabă, asociată neființei decăt ființei? Și
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
G. Lenclud arată deosebit de bine acest lucru când expune critica "marelui partaj", menținând totodată jocul opoziției dintre "noi" și "ei": ducând raționamentul până la capăt, suntem angajați într-o spirală care se îngustează în mod fatal pentru a ajunge la absurda contemplare a "eului" cercetătorului de către sine. G. Lenclud (coord.), Vers une ethnologie du présent, ed. MSH, Paris, 1992. 96 Despre domeniul sexualității, în care proliferează tematicile genurilor și ale identităților sexuale, a se vedea L. Bazin, R. Mendez-Leite & C. Quiminal, op. cit
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
gânduri de catastrofare descrise de teoriile cognitive ca având o contribuție la tulburările de anxietate. Femeile sunt mai predispuse să se îngrijoreze și să contempleze la simptomele pe care le simt, mai mult decât bărbații (Nolen-Hoeksema, 1990)315. Dacă această "contemplare" (ruminație) ia forma unei gândiri de catastrofare conform modelelor cognitive ce descriu anxietatea-hipervigilență, interpretare greșită a simptomelor, fenomenul "bulgărelui de zăpadă" acestea pot face ca unele femei care au simptome ocazionale de anxietate să le extindă la un sindrom al
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
această eră a maselor, înmulțirea serbărilor masive, a liturghiilor sportive și modurile lor de reproducere. Procesul depinde strâns de tehnica de reproducere și îndeosebi de înregistrare [...]. Tehnicilor de reproducere masivă par să le fie asociate tehnici de distrugere [...]. Cinematograful interzice contemplarea." Walter Benjamin, 1991, pp. 166, 169 și 171. "Industria culturală constă în repetiție [...]. Industria culturală rămâne o industrie a divertismentului, ireconciliabilă cu arta. Amuzamentul este prelungirea muncii. Spectatorul nu mai vrea să gândească el însuși [...]. El nu mai poate lua
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
critica, situată pe poziția publicului ideal, ale cărui opinii superioare sunt utile în procesul înțelegerii operei. Pictura se adresează, desigur, senzațiilor vizuale, dar nu numai lor. Culorile și formele fascinează întreaga noastră ființă spirituală, stimulând nu numai participarea văzului. În contemplarea operelor de artă, omul participă cu întregul lui spirit fiind stimulat, energizat, mobilizat. Cunoașterea se realizează prin experimente și raționamente. Aceasta explică lipsa de omogenitate în rândurile publicului care frecventează muzeele. Arta nu este o activitate omenească banală, care să
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
din momentul în care îl privesc, iar eu exist pentru că el mă privește, privire la care sunt expus fără apărare. Procesul este reversibil. Contribuția autorului citat este ilustrată deci de rolul privirii în cunoașterea celuilalt, în stabilirea unei posibile comunicări. Contemplarea este o atitudine în care binele și răul apar deopotrivă misterioase, deopotrivă necesare; există o trebuință a spiritului de a privi cât mai ascuțit lucrurile așa cum sunt date și impuse, inclusiv răul cel mai crunt izvorât din voința omenească. În
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
în această supremă concentrație de ființă. Constrâns să mă retrag în mine și să mă "reculeg" între hotarele primite, eu îmi percep identitatea ca identitate înfricoșată. Frica trasează conturul eului meu ca eu primit prin această contracție de ființă. Dimpotrivă, contemplarea liberă și decontractată a hotarelor mele se produce ca iubire de sine. Înainte de a mă deschide către altul, de a-l prelua între hotarele mele sau de a mă livra cuprinderii lui, eu trebuie să-mi cunosc hotarul într-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului neangajat în faptă și, ca atare, suferind. Orice privitor într-o prăpastie adevărată cunoaște crisparea ce rezultă din contemplarea unei lumi fără repere. Neliniștea existențială pe care o sugerează prăpastia (Abgrund, "realitate fără de temei") provine din faptul că spiritual și conștient nu se poate trăi decât într-o lume în care spațiul și timpul sânt marcate. Voința de limitare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
trebuie să o supui tactil; dintre arte, sculptura este singura care sustrage tactilul din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această dobândită orbire devine limpede intenția de a trăi eminența corpului, și o statuie în care văzul a amuțit este implicit o invitație la hiperestezia tactilului. Nu "vezi" cu adevărat o sculptură decât pipăind-o și nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]