1,533 matches
-
a unui spațiu; b) unitatea primordial-politică, idee susținută de existența unui precedent istoric al unității politice (în cazul românilor, vechiul regat al Daciei va îndeplini rolul acestui antecedent istoric pe care naționaliștii pașoptiști îl vor solicita a fi actualizat în contemporaneitate); c) unitatea etnică, dată de originea comună a tuturor membrilor populației celor trei Țări Române; d) unitatea de destin istoric, conferită de experiența în decursul timpului a acelorași suferințe și fericiri colective; e) unitatea politică, revendicată pe baza elementelor anterioare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ibidem). Este evidentă în această portretizare existența unui "efect de oglindă", întrucât descrierea se potrivește mai degrabă lui Heliade însuși decât conducătorului dac. Această independență primordială, exprimată de spiritul dacic de neatârnare, își găsește împlinirea supremă în actualizarea sa în contemporaneitate, fapt ce se petrece prin Războiul de Independență prin care principatul România își dobândea autonomia în fața Imperiului otoman. Ideea de libertate națională, strâns înșurubată cu cea de unificare, devine principiul prim în funcție de care este organizată epopeea istorică românească. Xenopol împarte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formă de "locuri ale memoriei" încărcate cu semnificații împărtășite colective, concentrarea temporală generează repere în timp sub forma unor "zile memoriale". Odată instituite, acestea vor reclama comemorări, aniversări și ceremoniale prin care semnificațiile asociate evenimentelor celebrate vor fi actualizate în contemporaneitate și reafirmate public. Data de 10 mai este produsul unui astfel de proces de concentrație simbolică. Tripla conjuncție evenimențială în data de 10 mai îi conferă acesteia calitatea unui moment axial în ordinea temporală a societății românești, pe baza căreia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evenimentelor politice, în special cu Marea Unire din 1918, urmată de încoronarea lui Ferdinand I ca rege al României reîntregite, ideea monarhică evoluează înspre principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în comunism rămâne încă unul ancorat în spațiul postcomunismului. Puternica nostalgie populară după comunism, o perioadă după care sondajele de opinie publică arată că jumătate din populației încă tânjește retrospectiv, certifică ideea că, în fond, postcomunismul românesc se prelungește în contemporaneitate. 3.6.2. Sistemul educațional Proiectul modernizator, a cărui finalitate a fost proiectată în crearea unui sistem de învățământ public de masă care să înregimenteze întreaga populație de vârsta școlarizării, a fost completat de către comuniști. Cantitativ, în anii național-comunismului, efectivele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Istoria românilor. Manual pentru clasa a VIII-a (Lazăr și Lupu, 2000); Istorie. Manual pentru clasa a IV-a (Giurescu et al., 2006). La acestea se adaugă ultima generație de manuale aflate în vigoare, al căror mesaj produc efecte în contemporaneitate, intitulate monotipic Istorie. Manual pentru clasa a XII-a (Bozgan et al., 2003; Barnea et al., 2007; Băluțoiu și Grecu, 2010; Petre et al., 2008). Logica postnațională de periodizare a trecutului românesc I. Discursul monofonic (1991-1997). Colapsul regimului comunist prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
II î.Hr. Antichitatea 3200/3000 î.Hr. Sec. VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub Burebista) Evul Mediu Sec. III d.Hr. 476 d.Hr. 602 d.Hr. ("când dispare granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca modernă 1492 1453 1600 Contemporaneitatea 1789 1789 1918 Aceeași schemă este reprodusă și de manualul semnat de L. Lazăr și V. Lupu (2000), cu diferența că din periodizarea acestora din urmă este exclusă "protoistoria", care este asimilată intervalului preistoriei. Planul de periodizare pe care l-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la prezentarea teleologică a istoriei, abandon evidențiat prin restructurarea non-cronologică a informației istorice, semnalează delimitarea de o filosofie evoluționistă a istoriei, care prezenta contemporaneitatea ca încununarea inexorabilă a destinului istoric al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându-se prin restructurarea tematică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clarificări conceptuale se impun în acest punct al argumentației, în efortul de a lămuri semantica noțiunilor centrale ale discursului desfășurat pe paginile acestui articol. Termenul de "postnaționalism" este utilizat ca descriptor al unei stări de fapt ideologice care ar caracteriza contemporaneitatea europeană în care naționalismul ca ideologie și-a epuizat forța de capacitare politică a maselor. Postnaționalismul nu trebuie confundat cu ideea de "postnațional", acesta din urmă conținând în sine ideea mult mai tare potrivit căreia națiunea ca o categorie politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de o voință de pocăință în efortul de eliberare catharctică de greșelile trecutului prin spovedania publică și asumarea oficială a păcatelor trecutului. Această penitențializare a politicii memoriei este identificată de către J. Olick ca fiind "noul principiu de legitimare" politică în contemporaneitatea postnaționalistă. Legitimitatea politică în ordinea actuală a postnaționalismului pare a fi condiționată de ritualul simbolic de penitență publică la care statele naționale se autosupun în vederea reconcilierii prezentului cu trecutul. Regretul a fost instituit astfel ca principiu politic al noii etici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă a națiunii, trecutul este acum mai curând un teren mișcător. Sentința profetică enunțată de K. Marx, "tot ce este solid se topește în aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească în contemporaneitate. Anterior instituite ca monumente marmoreane ale trecutului național, gravate cu litere de aur, manualele de istorie se prefac în actualitate în cărți de nisip. Faptele se topesc în interpretări, certitudinile se preschimbă în agnosticism, Istoria (cu majusculă) preia formele unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rezultatele pe care le-am obținut din studiul "New Europe Barometers", confirmând faptul că tinerii sunt mai degrabă "prezentiști" decât nostalgici. Puși în situația de a compara perioada actuală cu perioada comunistă, un procent de 59,7 la sutăacordă întâietate contemporaneității, în timp ce doar 35,8 la sută consideră că perioada comunistă este preferabilă. Deși minoritar, procentul de 35,8 la sută este unul surprinzător de mare pentru adolescenți care nu au luat pentru niciun moment contact direct cu realitatea pre-decembristă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
transformării ei istorice trebuie să ia în considerare și celelalte expresii ale memoriei colective. Sub aspect metodologic, imputabilă este absența exhaustivității. Acoperind un interval de timp atât de întins, deschis de publicarea primului manual specializat de istorie în 1839 până în contemporaneitate, analiza nu a putut procesa toate lucrările din literatura pedagogică despre trecut apărute în această perioadă. Pe lângă volumul mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teoria politică, structura ideologiei este considerată de către unii autori ca fiind conștientă (ideologia este "un sistem de credințe explicit, deținut în mod conștient"13), în vreme ce alții o indică drept inconștientă. Trecerea în revistă a atributelor incluse de teoria politică a contemporaneității în cadrul comprehensiv al ideologiei aduce în lumină, așa cum specificam mai sus, posibilitatea ca acesta să se constituie într-un instrument de cercetare. O a doua etapă urmând sugestia lui Gerring este aceea ca, plecând de la acest cadru (și utilizând un
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
viața oamenilor nu se poate desfășura normal și pașnic fără existența unor norme (reguli, reglementări, cerințe, modele, standarde) care să restrângă arbitrarul conduitelor și opțiunilor, să prevină abuzurile și consecințele nedorite, să elimine conflictele și tensiunile"62 teoria politică a contemporaneității este preocupată, pentru a propune modele explicative pe diverse segmente particulare de analiză, de maniera în care indivizii și grupurile își aleg mijloacele pentru a-și atinge scopurile (y compris interesele). Tocmai de aceea, raționalitatea instrumentală este definită atât ca
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
că democrația, ca și ordinea politică și dominația legitimă pe care aceasta le presupune sunt reinstituite periodic și că ideologia, cu semnificația sa pozitivă, de integrare-identitate, oferă condiții de posibilitate pentru menținerea acestui curs al lucrurilor în societățile occidentale ale contemporaneității. Acest ultim aspect este relevat de utilizarea conceptului de dominație legitimă în sensul pe care l-a statuat Max Weber atunci când a circumscris tipurile ideale ale dominației tradiționale, charismatice și legal-raționale. Dacă, din perspectiva teoriei politice empirice, analizele indică faptul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
este vorba, mă grăbesc să adaug, despre un cadru static, fie și pentru simplul motiv că, așa cum subliniază unii teoreticieni contemporani, "humanity is a project in the making"7. Ca să exemplific, indic faptul că societatea democratică de factură occidentală din contemporaneitate poate fi considerată produsul unei proiecții ideologice, din moment ce instituțiile sale (cadrul constituțional, contractualismul politic, economic și social, separația puterilor, distincția public-privat and so on) reprezintă, fiecare în parte, expresii ale unei instituiri ideologice. Funcționarea acestui cadru, a relațiilor care îl
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
avataruri. Tradiția filosofico-politică a avansat diverse seturi de argumente în favoarea principiilor acestei ideologii, încât astăzi putem distinge trei principale linii de gândire. Este vorba, mai întâi, despre doctrina drepturilor naturale, teoretizată în manieră clasică de John Locke și recunoscută în contemporaneitate în demersul teoretico-politic întreprins de Robert Nozick. Semnificația acestei linii de argumentare este aceea potrivit căreia ființele umane pot avea pretenții întemeiate cu privire la libertatea lor, în virtutea existenței unor drepturi fundamentale, pe care le dețin în mod natural. Cu alte cuvinte
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
răspunde avansului ideilor socialiste, substanța gândirii liberale clasice s-a păstrat în cadrul curentului ultraliberal sau libertarian, reprezentat de filosofi politici precum Milton Friedman și Robert Nozick. Dincolo de aceste două curente dezvoltate în contextul ideologiei liberale, există autori care vorbesc, în contemporaneitate, despre o orientare postliberală. Este vorba, spre exemplu, despre un teoretician precum Joseph Raz, cel care, în cartea sa the Morality of Freedom (1986), susține că "nici libertatea, nici egalitatea nu constituie valorile fundamentale ale moralității politice liberale, al cărei
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologice reprezintă expresia social-instituționalizată a ideilor și credințelor împărtășite de membrii unei societăți, credințe ce servesc drept "borne" ale cunoașterii sociale și care își pot modifica sensurile în contextul schimbărilor societale produse de această cunoaștere. 44 În teoria politică a contemporaneității, se specifică faptul că, în măsura în care vorbim despre ideologii ca reprezentare plurală a conceptului de ideologie, avem șansa de a ne apropia și mai mult de înțelegerea adecvată a fenomenelor politice concrete, întrucât "studiul ideologiei devine studiul asupra natiurii gândirii politice
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
A doua carte „Bioetica, Între mărturisire și secularizare” plasează problemele etice ale vieții Între valorile morale ale credinței și pseudovalorile pe care societatea secularizată le promovează În Încercarea obsedantă de a le impune. Aceste preocupări constante cu mare impact În contemporaneitate aveau să-i aducă doctorului Buta titlul de profesor universitar la Facultatea de Teologie din cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, calitate În care Încă din 1998 Își prezintă de la Înălțimea catedrei convingerile sale izvorâte din trăirea creștină a actului medical
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Din aceste elemente se configurează ceea ce sociologii numesc „construcția socială a bătrâneții” din care va rezulta o sumă de atitudini informale și formale față de vârstnici. Devalorizarea senectuții, cel puțin la nivel informal, rămâne și În acest model o caracteristică a contemporaneității, datorită etichetării simpliste a senescenței ca declin a capacităților funcționale, dependență socială și consum. În percepția publică se trece ușor peste faptul că aceste aspecte sunt pur individuale și că ele diferă de la individ la individ Împărțind populația vârstnică În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
precis cultura americană contemporană. Nu, nici măcar limitarea la cultura americană contemporană nu poate îngrădi și preciza domeniul, căci urmează dezbaterea produsă de o serie de întrebări necesare: care sunt limitele culturii, ce înseamnă "american" în epoca actuală, și unde începe contemporaneitatea? Clarificarea nu va duce însă în acest domeniu la adevăruri imuabile, ci la precizarea unor poziții, descrierea unor mecanisme, fenomene, efecte, urmând ca fiecare participant la discuție, în funcție de poziționarea în raport cu ele, să emită judecăți și să argumenteze pro sau contra
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
culturale, acest dicționar polemic poate fi luat ca o sumă de reacții, invitații la alte reacții, de încercări de selectare a unor personalități, figuri iconice din cultura populară, a unor evenimente, practici și instituții semnificative în ceea ce se poate numi contemporaneitate, încă o dată, un termen deschis interpretării. Forma fragmentară a textului acestui volum, compus din articole ordonate alfabetic, este contrabalansată de fluiditatea multidirecțională a referințelor, care se completează reciproc, imitând proprietățile hypertextului, formă pe care unii o pot asocia cu realitatea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
imagism mozaical și caleidoscopic, poetul nu va avea, practic, nici o dificultate de „adaptare”, fiind, dimpotrivă, încurajat să-și dezvolte o predispoziție evidentă. Schimbările nu vor fi totuși neînsemnate. Unei alte „lumi a obiectelor”, modelate după realitățile „fazei activiste industriale” a contemporaneității, va trebui să-i corespundă o poezie al cărei depozit imagistic să fructifice aceste date. Noutatea va fi, așadar, nu în mică măsură, a „concretelor” puse în relație. O modificare deci, de univers imaginar. Versurile constructivist-integraliste publicate în Invitație la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]