1,156 matches
-
a fost un om politic nou, Mihail Ferikide, care atunci pășea în viața publică. Domnitorul a primit foarte amabil pe Ferikide și, fiindcă acesta era un pasionat vânător, nu i a vorbit, în tot timpul audienței, decât de vânătoare. Bineînțeles Convențiunea a fost sancționată. Toată viața publică este concentrată în jurul politicii. Marea partidă începută între partidul conservator de la putere și coaliția de la Mazar-pașa pasionează lumea în gradul cel mai înalt. Precum am mai spus, bătălia nu urmează numai între guvernamentali și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar fi dat ceea ce i se cerea, teatrul războiului ar fi fost transportat pe teritoriul României. Ion Brătianu a socotit mai cuminte să se înțeleagă direct cu Rusia pentru ca trecerea armatelor rusești prin România să se facă pe baza unei convențiuni. De aceea a solicitat ca să fie primit de către țarul Rusiei. Acesta l-a și primit la Livadia, localitate rămasă multă vreme pomenită din cauza acestei întrevederi. S-a discutat la Livadia chestiunea Basarabiei? Asupra acestui punct a existat o controversă.99
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și declară că, oricari ar fi vicisitudinile ce ne-ar impune evenimentele în încercarea dureroasă ce străbatem, marea partidă națională română este și va rămâne devotată națiunii franceze.“116 Nu era însă mai puțin adevărat că la Livadia se hotărâse Convențiunea care autoriza și reglementa trecerea armatelor rusești prin România. Înainte de a merge mai departe cu povestirea evenimentelor care pasionau publicul bucureștean, ca și publicul din întreaga țară, să dau câteva lămu riri asupra expresiunei „partida națională“, întrebuințată de C.A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
A.S. principelui Carol. Capitulațiunile principilor români cu sultanii otomani au stabilit între Sublima Poartă și Principate raporturi bine definite, cari n-au alterat întru nimic pozițiunea lor de stat suveran. Existența legală a acestor raporturi a fost consacrată prin Tratatul și Convențiunea de la Paris. Aceste capitulațiuni fac astăzi parte din dreptul public european. Și tocmai în virtutea acestor drepturi a îndeplinit România, în timp de 20 ani, diferite acte politice și de suveranitate națională recunoscute de puterile garante și chiar de Sublima Poartă. Orice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au fost bombardate orașele Brăila și Reni, iar la 26 aprilie/8 mai, Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărași etc.; în toată această perioadă bande de cerchezi și bașbuzuci au trecut Dunărea făptuind prădăciuni și omoruri. Guvernul depune în Parlament următoarea Convențiune încheiată între guvernul rus și guvernul român spre a reglementa trecerea armatelor rusești prin România. „convențiune Art. 1. Guvernul Alteței-sale Domnul României Carol I asigură armatei ruse, care va fi chemată a merge în Turcia, liberă trecere prin teritoriul României
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Călărași etc.; în toată această perioadă bande de cerchezi și bașbuzuci au trecut Dunărea făptuind prădăciuni și omoruri. Guvernul depune în Parlament următoarea Convențiune încheiată între guvernul rus și guvernul român spre a reglementa trecerea armatelor rusești prin România. „convențiune Art. 1. Guvernul Alteței-sale Domnul României Carol I asigură armatei ruse, care va fi chemată a merge în Turcia, liberă trecere prin teritoriul României și tratamentul rezervat armatelor amice. Toate cheltuielile cari ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apăra integritatea actuală a României [subl. C. Bacalbașa]. Art. III. Toate detaliurile relative la trecerea trupelor ruse, la relațiunile lor cu autoritățile locale, precum și toate învoielile care ar trebui să fie luate pentru acest sfârșit, vor fi consemnate într-o convențiune specială, care va fi încheiată de delegații ambelor guverne și ratificată în același timp ca și cea de față și va intra în lucrare deodată. Art. IV. Guvernul Alteței-sale Domnului României se obligă a obține pentru convențiunea de față precum și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
consemnate într-o convențiune specială, care va fi încheiată de delegații ambelor guverne și ratificată în același timp ca și cea de față și va intra în lucrare deodată. Art. IV. Guvernul Alteței-sale Domnului României se obligă a obține pentru convențiunea de față precum și pentru cea menționată la art. precedent, ratificarea cerută de legile române și a face imediat executorii stipulațiunile coprinse într-însa. [Drept aceea, plenipotențiarii respectivi au pus pe Convențiunea din față semnăturile lor și sigiliul armelor lor.] Făcut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Guvernul Alteței-sale Domnului României se obligă a obține pentru convențiunea de față precum și pentru cea menționată la art. precedent, ratificarea cerută de legile române și a face imediat executorii stipulațiunile coprinse într-însa. [Drept aceea, plenipotențiarii respectivi au pus pe Convențiunea din față semnăturile lor și sigiliul armelor lor.] Făcut în București la 4 aprilie anul 1877. Baron dmitri stuart Agent diplomatic și Consul general al Rusiei în România m. kogălniceanu Ministrul Afacerilor Streine al României.“35 Precum se vede, această
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din față semnăturile lor și sigiliul armelor lor.] Făcut în București la 4 aprilie anul 1877. Baron dmitri stuart Agent diplomatic și Consul general al Rusiei în România m. kogălniceanu Ministrul Afacerilor Streine al României.“35 Precum se vede, această Convențiune fusese semnată cu o săptămână mai înainte de intrarea armatelor rusești în România. Negocierile, firește, urmau 340 bucureștii de altădată 35. ROM., an. XXI, 17 aprilie 1877. Am verificat textul cu MOF., nr. 91, 22 aprilie/ 4 mai 1877, pp. 2671-2672
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
verificat textul cu MOF., nr. 91, 22 aprilie/ 4 mai 1877, pp. 2671-2672. mai de mult. Și totuși guvernul a invocat, pentru ca să motiveze ruperea relațiunilor cu Turcia, oarecare violare de bastimente particulare în portul Bechet, fapt petrecut în urma încheierii acestei Convențiuni.36 De fapt România era aliata Rusiei încă din 1876, după vizita lui Ion Brătianu la Livadia. În ziua de 11 aprilie, în clipa în care armatele ruse au pus piciorul pe teritoriul României, Marele duce Nicolae, comandantul suprem al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
drept a vă cere concursul pentru armata care trece prin țara aceasta spre a da mână de ajutor chinuiților creștini de peste Dunăre, a căror nenorocire a atras nu numai compătimirea Rusiei, ci chiar a Europei întregi. nicolae“38 În Senat, Convențiunea încheiată cu Rusia pentru trecerea armatelor ruse este combătută de P.P. Carp, Manolachi Costachi, B. Boerescu și Dimitrie Sturdza; o susțin prințul Dimitrie Ghica, care e raportorul, I. Brătianu și Kogălniceanu.39 342 bucureștii de altădată 37. În realitate politica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
susținea în continuare politica de strictă neutralitate), P.P. Carp („votul dv. ... nu poate fi liber atunci când 300 000 baionete se află pe teritoriul nostru“ - p. 2754), Manolache Costache Epureanu („Și încă o dată vă spun că concluziunea aci este că nici Convențiunea de față nu poate să ne dea speranță că va fi cea din urmă încălcare a teritoriului nostru“ - p. 2849), V. Boerescu (susținea Convențiunea e votată cu 41 voturi contra 10. La Cameră, raportor este Gheorghe Mârzescu.40 Convențiunea e
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 2754), Manolache Costache Epureanu („Și încă o dată vă spun că concluziunea aci este că nici Convențiunea de față nu poate să ne dea speranță că va fi cea din urmă încălcare a teritoriului nostru“ - p. 2849), V. Boerescu (susținea Convențiunea e votată cu 41 voturi contra 10. La Cameră, raportor este Gheorghe Mârzescu.40 Convențiunea e com bătută de Nicolae Blaremberg și Gheorghe Danieleanu (Danielopolu) și o anul 1877 343 ideea neutralității și a respectării tratatului de la Paris). În favoarea convenției
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nici Convențiunea de față nu poate să ne dea speranță că va fi cea din urmă încălcare a teritoriului nostru“ - p. 2849), V. Boerescu (susținea Convențiunea e votată cu 41 voturi contra 10. La Cameră, raportor este Gheorghe Mârzescu.40 Convențiunea e com bătută de Nicolae Blaremberg și Gheorghe Danieleanu (Danielopolu) și o anul 1877 343 ideea neutralității și a respectării tratatului de la Paris). În favoarea convenției au vorbit convingător ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu și primul ministru I.C. Brătianu: „Prin această
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
e com bătută de Nicolae Blaremberg și Gheorghe Danieleanu (Danielopolu) și o anul 1877 343 ideea neutralității și a respectării tratatului de la Paris). În favoarea convenției au vorbit convingător ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu și primul ministru I.C. Brătianu: „Prin această. Convențiune Rusia ne recunoaște și individualitatea politică și Constituțiunea noastră și ce ne liniștește, chiar frica cea mare, foarte mare - frică care sunt sigur că o are și d. Dimitrie Sturdza - că ni se va relua și acea părticică din Basarabia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
va lumina Dumnezeu“ - p. 2996); Mihail Kogălniceanu („Frica cea mare a noastră era ca Rusia să nu voiască a reveni asupra Tractatului de la Paris și ca împăratul Alexandru să nu cugete a reintegra hotarele imperiului său. Ei bine, prin aceste convențiuni împăratul Alexandru a fost mare ca totdauna. El prin act formal subscris de el ne garantează hotarele noastre“ - p. 3001); I.C. Brătianu („...noi, astfel abandonați de toate puterile, văzându-ne față în față cu Rusia, ce trebuia să facem? Să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sesiunea extraordinară. Ședința de la 16 aprilie 1877“, MOF., nr. 101, 4/16 mai 1877, p. 2070 și urm.; 2973 și urm. - ședința de seară; nr. 102, 5/17 mai 1877, p. 2996 și urm.). susțin Missail, Kogălniceanu și Ion Brătianu. Convențiunea e votată cu 79 bile albe contra 25.41 În urma acestui vot, Nicolae Blaremberg își dă demisiunea din Cameră, întrebuințând expresii injurioase pentru Adunare. Demisia e primită cu 63 voturi contra 31.42 Bucureștiul este în fierbere. Se fac rechizițiuni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Zimnicea.92 Trecerea Dunării este apropiată. Problema trecerii armatei române peste Dunăre - după ce armata rusă a trecut - preocupă presa. Ziarele opoziției atacă guvernul fiindcă n-a izbutit să încheie un tratat de alianță cu Rusia. Aceiași adversari cari au combătut Convențiunea pentru trecerea rușilor prin țară, acum țin cellalt limbagiu. Veci nicul politicianism!... Conservatorii spun liberalilor: „Ați început maziniști și sfârșiți cazaci.“93 anul 1877 365 războiului, țarul Alexandru al II-lea îi transmitea prințului Carol, prin intermediul cancelarului Gorceakov că „nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o explicabilă prudență în problema stabilirii unor relații prea strânse cu reprezentanții oficiali ai politicii expansioniste țariste, îl avertiza pe principele Carol, într-o scrisoare personală din 20 iunie/2 iulie 1877: „...ce este probabil este că cu toate garanțiile Convențiunii, împăratul privește ca o chestiune de onoare pentru domnia-sa de a ne relua Basarabia spre a se întregi fruntariile imperiului precum le-a moștenit de la părintele său“ (Independența României, Documente, vol. I, p. 141). Deoarece toate forțele militare active
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
216 anul 1874 219 [Diverse] 219 Statuia lui Mihai Viteazul cauză de turburări studențești 227 Oameni noi 230 „Revista“ la Teatrul Național 232 anul 1875 236 Vestitele alegeri din 1875 240 Coaliția de la Mazar-pașa 243 Acțiunea și agitația opoziției 264 Convențiunea comercială cu Austro-Ungaria 270 anul 1876 279 Importante știri politice 279 [Diverse] 282 Căderea cabinetului Lascăr Catargiu 285 Cum mi-am luat bacalaureatul 292 [Politice] 294 Noul regim liberal 304 În preajma anului 1877 315 454 tabla de materii anul 1877
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Oficial No. 68 din 21 Martie 1941, privitor la modificarea art. 44 din Legea pentru regimul general al cultelor, interzice trecerea evreilor de la un cult la altul. 21/. Decretul-Lege No. 1647 (Monitorul Oficial No. 130 din 4 Iunie 1941) anulează convențiunile de concesiuni de vase fluviale contractate cu evrei. Sunt considerați evrei cei arătați în art. 2 din Legea pentru trecerea vaselor pluti toare în patrimoniul Statului. 22/. Decizia M.A.N. No. 203 (Monitorul Oficial din 5 Septembrie 1941) reduce
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
plutitoarelor aparținând evreilor și societăților evreești - din 4 Decembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 286) și - Decretul-Lege pentru administrarea excepțională a vaselor și plutitoarelor evreești trecute în patrimoniul Statului - din 7 Februarie 1941 (Monitorul Oficial No. 32) și - Decretul-Lege referitor la convențiunile de concesionare a vaselor fluviale - din 4 Iunie 1941 (Monitorul Oficial No. 130). În ceea ce privește capitalul mobiliar și proprietatea comercială, evoluția legislațiunei în materie de naționalizare a proprietății evreești se înfățișează prin următoarele legi: 1. - Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a vă aduce la cunoștință, referitor la cererea Marelui Stat Major, că regimul aplicat evreilor supuși ai Statelor cu care ne găsim sau nu în stare de răsboiu, este acela care ni se indică de către Ministerul Afacerilor Străine, pe baza convențiunilor în vigoare sau a titlului de reciprocitate, după tratamentul aplicat supușilor români aflați în acele țări, dintre care, unele nu fac nici o discriminare între supușii lor de origină etnică sau evrei. Până în prezent, tratamentul tuturor evreilor supuși străini, este următorul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
10 ani, cu procent de 5 % anual și cu aceleași condițiuni ca și ale primului împrumut autorizat prin legea din 16 iunie 1881, spre a putea plăti restul răscumpărării proprietății târgului Vaslui, către doamna Elena A. Șubin, conform actului de convențiune încheiat între primar și domnia sa. Anuitatea și procentele urmau a se înscrie ca o cheltuială obligatorie în bugetul anual al comunei. Legea nr. 169, promulgată și investită cu sigiliul Statului, fusese votată de Adunarea deputaților în ședința din 18 decembrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]