41,313 matches
-
de carceră, citat pe ordin disciplinar, pe urmă cine credeți c-a obținut cea mai lungă permisie? El, cine altul? Mie a început să-mi miroase de pe atunci, mă, că avea spatele asigurat, fusese infiltrat între noi, de aia îi convenea s-o facă pe nebunul, voia atmosferă, trebuia să-și formeze un mit. El nu putea să respire la un loc cu noi, lui îi trebuia oxigen pur, măi, toată lumea de la general la soldat îl cunoștea ca pe un cal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
te rog, domnișoară. O apucă de încheietura mâinii și o trase spre el. Era umed, lasciv, privirea cu care o învălui, voit provocatoare era atât de artificioasă încât o cutremură. Îi plăcea să se dea un mare cuceritor, postura îi convenea de minune, în discuțiile cu prietenii, la un pahar de vin, făcea mare caz de aventurile sale, cum le mai comenta, cum le mai înflorea! Ori de câte ori îi apărea o femeie în cale, începeau, reflex să-i fileze beculețele. Curtenitor, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
om gelos care-i întocmise un testament foarte generos. Distracția ei cea mare era de a se sustrage de sub supravegherea lui. Îi plăcea să simtă deasupra superbului ei cap amenințarea, sabia lui Damocles, asta o amuza. Nu i-ar fi convenit însă deloc dacă procurorul și-ar fi schimbat testamentul. Cu biletul în poșetă, Carmina a plecat după amiază la teatru. Era bine dispusă, în sfârșit o seară care nu trecea în van. În sală se aflau puțini spectatori. Era deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Vă îndepărtați încetișor, discutând. Atunci am știut că eu nu m-am despărțit de tine, înțelegi? Am făcut câțiva pași în urma voastră. Erați distanțați. Degajați, am presupus că sunteți într-o fază de început, tu nu fuseseși pângărită. Nu-mi convenea deloc să te știu alături de omul acela. Am alergat înapoi spre mașină, am trântit portiera și am pornit. Curând v-am văzut pe trotuar înaintea mea, te-am privit cu insistență, mergeam foarte încet, speram să te întorci din reflex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
da, dar întreabă-l, că nu e casa lui, sună-l, e la filmări, ce filmează? E, o zi, face un recepționer, nu poate, nu e casa lui, nu s-a mutat încă... crede că lui Mihai nu i-ar conveni... . eu ți-am zis... nu-i nimic, poate ar vrea să vină la mine, gândesc, dar nu zic nimic. Pinochio nu știe că acum eu sunt lângă Cezar când vorbește cu el și e după ziua aceea. În ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
pe margine și el e cel care se vrea mereu împăcat și aproape doarme și e mai mult el decât noi, iar eu alerg tot timpul în urma mașinii care mi-a prins fusta, aș sta și aș pleca, nu-mi convine, dar tot timpul realizez prea târziu că nu-mi convine, deja când nu mai pot, m-aș duce, oricum trebuie să ajung în dimineața asta la București, mă întâlnesc la bancă cu Dragoș, vrea niște bani înapoi pe care mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
împăcat și aproape doarme și e mai mult el decât noi, iar eu alerg tot timpul în urma mașinii care mi-a prins fusta, aș sta și aș pleca, nu-mi convine, dar tot timpul realizez prea târziu că nu-mi convine, deja când nu mai pot, m-aș duce, oricum trebuie să ajung în dimineața asta la București, mă întâlnesc la bancă cu Dragoș, vrea niște bani înapoi pe care mi-i dăduse sora lui să-mi iau o mașină mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
buze strânse și ascuțit-întins, eu am altceva pentru tine, uite, și ochiul se luminează cu aceeași intensitate și se dilată și îl văd cum moare, cum cedează clipind, întorcând capul în zâmbet moale, șmecher, țuguiat la față, nu-i prea convine, sunt obosit azi, n-am dormit, mi-e somn, ce-i cu mine azi, și-i spun, aștept acum să văd ce se mai poate întâmpla și eu știu că mai trebuie să se întâmple ceva. Ești varză, îmi zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
-l facă pe el adormit acum în pat? nu este acesta locul meu, strâns colac și subțire și neajutorat, habar n-am, nu e locul meu nicicum, trebuie să plec și nimeni nu mă oprește să plec... dacă nu-ți convine, de ce mai continui? îmi mai sunau în ureche vorbele unui adorat de pe vremuri ce mă ținea rezervă, ploua groaznic în noaptea aceea de duminică cu lună plină, când stăteam în cur în mijlocul garsonierei unde Baby mă lăsase să stau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
ați pierdut credință? Fanny ofta. — Uitați ce e! Treaba asta o să ne ia foarte mult timp dacă dumneavoastră o sa fiti cel care o să-mi pună mie întrebări. — Am toată ziua la dispoziție, spuse Adrian cu un zâmbet nevinovat. În regulă, conveni Fanny. Și eu am toată ziua la dispoziție. Dar cum rămâne treaba cu doamna Ludlow? — Se intoarce abia diseară. — Înțeleg, zise Fanny. Apropo, totul a decurs bine cu Freddy? Fotograful, adaugă ea, văzând nedumerirea de pe chipul lui Adrian. — A, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
momente ale vieții sale. Poate, de aceea, nota elegiacă este mai profundă în poezia lui George Coșbuc. La baza ei stă convingerea - rod al unei adânci meditații - că totul în lume are un început și un sfârșit, indiferent dacă ne convine sau ne îndurerează. După versurile exclamative, simbolizând fericirea și bucuria de a trăi într-un ras imposibil de întâlnit în altă parte: ,, Cât de frumoasă te-ai gătit, Naturo, tu! Ca o virgină Cu umblet drag, cu chip iubit. Aș
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
la titlul acestuia, conținut, forma de redactare, după care se poate alcătui împreună cu clasa planul unui articol despre excursia literară organizată la Ipotești, satul Luceafărului. În privința titlului, fiecare elev va avea posibilitatea de a-l alege pe cel care îi convine. Cele mai bune compoziții vor fi afișate la gazeta școlii sau trimise la redacția revistei școlii. Iată o asemenea compoziție realizată de un elev din clasa a VI-a. În satul Luceafărului Ipotești. Cetate de vise, de dor și de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lectura acestor versuri: Se poate să crezi Că fără Ihab Hassan greva De la Metrou Nu are sens Precum Toată vorbăria asta Goală Din Parlament? Se poate zici pățit Cum ești Orice se poate măi dragă Hoțomanule Ori animalule Cum Îți convine Căci literatura e plină de excepții Firesc, après tout C'est notre compatriote, vorba Compatriotului nostru transfug De la Biserica Ortodoxă Română Din Paris-Bien-Sur-Seine 9 bis rue Jean de Beauvais La doi pași de Eminescul nostru Și la unul doar De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
plus mirat. Toată, dar mai ales Școala de la Baia Mare. Ai auzit de ea, sper... Câte ceva, zise el, dus pe gânduri. Îi veniră În minte fișele Violetei. Poate aduci o parabolică, zise Iolanda, ca Într-o doară. De ce nu? Îmi chiar convine. Le combinăm și facem un spot publicitar. Am un prieten la Cinemar. Regizor și operator tv. O să-l sun. Poate iese ceva. Ceva va ieși, pentru că, vorba cuiva: pe-aici, doamnă, niciodată n-o fo' să nu sie cumva. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a independenței sale de stat ori amenințarea integrității teritoriale, sunt cele care obligau, cu fatalitate, la alianțele politico-militare. Or, România a desăvârșit unitatea sa națională în urma primului război mondial când a triumfat conceptul de stat național, iar acele transformări nu conveneau unor state vecine și are, în prezent, aceiași vecini, cu problemele pe care le presupune o asemenea vecinătate; România a fost și este stat dunărean (și nu unul oarecare), este stat riveran la Marea Neagră, stat în amonte pentru apele transfrontaliere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vizitei de răspuns a șefului statului român în Austria (21 25 septembrie 1970). Comunicatul comun constata că dezvoltarea îmbucurătoare a relațiilor în toate domeniile constituie un exemplu de colaborare între țări cu sisteme politice diferite. Cu acel prilej, s-a convenit constituirea Comisiei mixte guvernamentale de cooperare economică, industrială și tehnică; s-au semnat un Acord comercial pe anii 1971 1975 și o Convenție consulară. S-a discutat despre stadiul consultărilor dintre guverne privind conferința general-europeană. S-a exprimat convingerea că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de Securitate din secretariatul O.N.U. New York; Ministru-consilier în Ministerul Afacerilor Externe; Șef adjunct al delegației române și reprezentant în Comisia pentru aspecte militare ale securității la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (C.S.C.E.), care a negociat și convenit Actul Final de la Helsinki Geneva; Membru al delegației române la reuniunea la nivel înalt care a adoptat Actul Final al C.S.C.E.Helsinki; Membru al delegațiilor române la sesiunile Adunării generale a O.N.U., reprezentant în Comisia I pentru probleme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Centru de Informare al O.N.U. (1972), utilizarea mecanismelor specifice de colaborare tehnică ale Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa de la Geneva pentru apropierea instituțiilor românești de partenerii posibili de colaborare din Vest, de standardele și normele convenite la nivel european, participarea în delegația română la lucrările Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa-O.S.C.E., de la Viena (1987-1989), unde a promovat proiectul unui Forum Științific european și la reuniunile de follow-up în domeniile economic și de afaceri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
român nu a prezentat, la acea reuniune, poziția sa personală, ci a României, a conducerii superioare române, referitoare la problema prelungirii Tratatului de la Varșovia. Ulterior, cu prilejul unor noi convorbiri la Moscova, cu primul ministru sovietic A. Kosâghin, s-a convenit prelungirea Tratatului de la Varșovia pe o perioadă mai lungă, în schimbul unor concesii economice (livrări de țiței), consemnate într-un acord secret, care nu a mai intrat în vigoare, datorita evenimentelor din 1989 din România și, ulterior, în U.R.S.S. Vizita
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
din urmă, s-a dovedit că delegația rusă discuta în paralel cu delegația S.U.A., fără a se ține seama de celelalte țări Est-europene, un proiect de rezoluție sovieto-american, care a fost prezentat Adunării generale și adoptat în unanimitate. Soluția a convenit și delegației române fiindcă documentul era în concordanță și cu pozițiile României. La sesiunea Adunării generale din 1989 a depus o intensă activitate de relații pentru alegerea României ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al O.N.U., în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ale O.I.M. și A.I.E.A., la reuniunile Consiliului de Administrație al O.I.M. și Consiliului Guvernatorilor al A.I.E.A. În raporturile cu O.I.M., a urmărit armonizarea legislației României în domeniul muncii și asigurărilor sociale cu normele în materie convenite prin acordurile internaționale sub egida O.I.M. În cadrul A.I.E.A., a reprezentat partea română în comisiile juridice reunite pentru adoptarea normelor și garanțiilor A.I E.A. pe linia folosirii energiei atomice în scopuri pașnice. În timpul misiunii diplomatice la Londra, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
M.A.E. să facă parte din delegația oficială română, condusă de un adjunct al ministrului minelor, care a vizitat Chile, Peru și Bolivia. În Bolivia, țară cu dictatură militară, a negociat zilnic cu militari și civili din guvernul bolivian, convenind definitivarea textului scrisorii comune ce consfințea stabilirea de relații diplomatice bilaterale. La primirea șefului delegației de către președintele Boliviei, s-au discutat și coordonate ale dezvoltării ulterioare a raporturilor româno-boliviene. Au urmat 2 ani în Centrala M.A.E., care i-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
prin produsele sale. Chimia este totul. Pentru Nicolae Murgu începea o a două etapă a vieții sale, care s-a întins pe mulți ani, zeci de ani, în domeniul comerțului exterior, al relațiilor externe. Multe din acordurile economice negociate și convenite cu diverse țări poartă și amprenta Nicolae Murgu. Relațiile sale la niveluri înalte au condus la negocierea și convenirea de înțelegeri cu firme și autorități dintre cele mai avantajoase pentru țara noastră. Zece ani din activitatea sa diplomatică s-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sistemul Ministerul Comerțului Exterior a dus la rezultate notabile pentru țara noastră. În relațiile cu Franța, principala preocupare a fost dezvoltarea schimburilor comerciale și îndeosebi a exporturilor pentru a crea mijloace de plată a importurilor necesare industrializării țării. Anual se conveneau înțelegeri cu liste de mărfuri la export și import pentru care discuțiile erau anevoioase. Pentru unele sectoare, ca siderurgia, industria ușoară, industria alimentară, au fost necesare insistențe și multe zile de discuții care, în final, au condus la creșterea contingentelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
o dezvoltare armonioasă și permanentă a dialogului economic între România și Franța, lumea economică a celor două țări autoritățile și firmele au avut în vedere elaborarea cadrului juridic bilateral pe care îl impunea noua situație din țara noastră. S-au convenit numeroase acorduri, protocoale, înțelegeri. S-au organizat, în Franța și România, colocvii, simpozioane, întâlniri cu oameni de afaceri la care au participat zeci, sute de reprezentanți ai lumii economice. Au avut loc întâlniri periodice ale Comisiei și comitetelor mixte de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]