4,884 matches
-
cum ar fi asigurarea securității, traficului, sănătății, energiei și finanțelor. Acești factori tăcuți în luarea deciziilor deja contribuie la administrarea sistemelor umane; vor ajunge să fuzioneze acestea cu destinul uman sau se vor autodetermina? Sisteme de gândire virtuale, advărate destine. Convergența biomimeticii cu sisteme care gândesc și acționează asemănător ființelor vii, care au un ADN artificial, generată de nanobiologie urmează să se configureze, folosind drept model natura. Aceste creiere virtuale vor genera propria lor conștiință. Prognoza mea este că natura reprezintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
în interiorul altor universuri începuseră să își facă apariția, intrând instantaneu pe net. Acestea au satisfăcut un număr extrem de mare de comunități și interese. Ceea ce se numea în anii 1990 „stil de viață-web” evoluase în 2020 la o experiență senzorială complexă. Convergența dintre viața artficială, frecvența de bandă superrapidă, comunicații wireless omniprezente și putere de calcul - totul disponibil la cerere - crease următoarea generație de net: megaversul. Până în 2020, unii preferaseră să experimenteze megaversul în locul experiențelor oferite de lumea reală. Unele activități, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Va trebui să ne păzim în fața ingineriei informațiilor din realitatea noastră. Acesta este unul dintre cele mai periculoase riscuri cu care indivizii se vor confrunta în viitor. Un strop de paranoia poate fi un lucru sănătos dacă luăm în considerare convergența acestor forțe și istoria guvernului versus a individului. Drogurile cu efect de paralizie a minții, folosite de guvernul Rusiei în timpul Războiului Rece împotriva cetățenilor săi pentru a le controla mințile dizidenților este doar un exemplu al acestei amenințări pentru indivizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de trasare a hărții viiorului Obiective Prognoze din trecut „conștientizarea previzionară” gândirea reactivă vs. modelarea viitorului impactul riscului futuriști discreți cum se vede și cum va fi modelat viitorul impactul atacurilor de la 11 septembrie trasarea viitorului viteza impactului schimbării tendințe (convergența) Instrumentul de trasare a tendințelor (instrument de exploatare a cunoștințelor) Lumea în 2020 Vezi de asemenea, America, viitorul; China, viitorul; climatul, viitorul; alimentarea cu energie a viitorului; globalizarea, viitorul; individul, viitorul; economia inovațiilor; medicina asigurării longevității; securitatea viitorului; știința bizară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
tratamentele cu celule stem până în 2030 Mașina înțelepciunii, „conștientizarea” internetului Machu Picchu Compterul Macintosh Rezonanța magnetică (MR) Bill Mahoney Nelson Mandela Industria de producție Maoiștii Mao Tse-tung Procesul de trasare a hărții viitorului Planul Marshall Mason Mills MasterCard Matrix (filmul) Convergența dintre media și „conștientizarea” internetului Medicația administrată opoziției Medicații (inteligente) Medtronic Megaversul Menace Pose Mercedes Merrill Lynch Microsoft Explozia conflictului din Orientul Mijlociu și combustibilii Piața militară și roboții Millenium Ecosystem Assessment [Evaluarea Ecosistemului Mileniului] Controlul minții Universuri în oglindă Asmablare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Ionescu... În rest - mai e novoie s-o spunem? - valorile care nu circulă nu pot „deschide drumuri pe plan universal”... Recuperarea protocronistă a lui Urmuz devine de-a dreptul stridentă la centenarul său, în 1983, la concurență și, uneori, în convergență cu recuperarea textualist-experimentalistă. Un exemplu în acest sens îl oferă studiul introductiv la antologia Avangarda literară românească (Ed. Minerva, București, 1983) de Marin Mincu: „Urmînd unei tradiții culturale folclorice, avangardismul românesc este, cum ar spune E. Papu, «protocronic» prin Urmuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Timpul mitic este încărcat cu sens, cu semnificație. Transformarea timpului zeilor în timp mitic este posibilă, însă nu este o necesitate. În sprijinul afirmației relativității realității și timpului vin și argumentele lui Fritjof Capra care, în cartea sa Taofizica, susține convergența viziunii fizicii contemporane și a filosofiei mistice orientale. „Învățătura lui Buddha spune, o calugari, ca trecutul, viitorul, spațiul fizic, și individul nu sunt decât nume, forme ale gândirii, cuvinte de uz comun, realitați superficial”. La fel „teoria relativității a demonstrat
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
că sentimentul este starea subiectivă produsă de inimă în interiorul experiențelor cognitive sau volitive. Sentimentul este mereu întrupat în timp și spațiu și specificitatea îi provine de la acele contexte în care se inserează. Același autor demonstrează că sentimentul este punctul de convergență al tuturor dimensiunilor spiritului, prezent la toate nivelele, în forme diverse, iar locul adecvat al sentimentului este inima - centrul spiritual al persoanei - unde omul este deja întreg fără a fi înstrăinat sau fărâmițat. Realitatea atât de profundă a sentimentului ne
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
un paroxism al lirismului. De aceea ne mulțumim a scrie elogiul lirismului pentru a nu scrie elogiul nebuniei. Starea lirică este o stare dincolo de forme și sisteme. O fluiditate, o curgere interioară contopește într-un singur elan, ca într-o convergență ideală, toate elementele vieții lăuntrice și creează un ritm intens și plin. Față de rafinamentul unei culturi anchilozate în forme și cadre, care maschează totul, lirismul este o expresie barbară. Aici stă de fapt valoarea lui, de a fi barbar, adică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și ca drum înspre moarte nu este altceva decât o altă formulare a dialecticii demonice a vieții, după care aceasta naște forme pentru a le distruge într-o productivitate irațională și imanentă. Multiplicitatea formelor vitale nu se însumează într-o convergență transvitală sau într-o intenționalitate transcendentă, ci se realizează într-un ritm nebun, în care nu poți recunoaște altceva decât demonia devenirii și a distrugerii. Iraționalitatea vieții se manifestă în această expansiune debordantă de forme și conținuturi, în această pornire
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
condiție pentru creație, ci și pentru moarte, pentru fenomenul dramatic al muririi. Aici se manifestă caracterul demonic al timpului, în care se desfășoară atât nașterea cât și moartea, creația ca și distrugerea, fără ca în acest complex să se evidențieze o convergență înspre vreun plan transcendent. Numai într-o demonie a timpului este posibil sentimentul iremediabilului, care ni se impune ca o necesitate ineluctabilă împotriva tendințelor noastre cele mai intime. A fi absolut convins că nu poți scăpa de o soartă amară
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sfâșie, nu înalță. În entuziasm, ca și în grație sau în magie, spiritul nu s-a separat de viață, nu reprezintă un element de antinomie în lume. Aici există secretul fericirii, în indiviziunea inițială, care menține o unitate inseparabilă, o convergență organică. A fi entuziast înseamnă a fi incapabil de orice dualism. Și orice dualism este o otravă. De obicei, viața nu se menține fecundă și productivă decât prin tensiuni și antinomii, care reprezintă un principiu de luptă și de încordare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
infinită. Sensul este conceptibil numai într-o lume finită, în care poți ajunge la ceva, unde sânt limite care se opun regresiunii noastre, în care există puncte sigure și delimitate, astfel ca lumea să poată fi asimilată unei istorii cu convergență universală și precisă, așa cum face concepția progresului. Infinitul nu duce la nimic, fiindcă în el totul e provizoriu și caduc. Totul e prea puțin față de nemărginire. Nimeni nu poate avea experiența infinitului fără amețeli, fără o tulburare adâncă și care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
altele... pentru toate culturile mici,care și-au răcorit sterilitatea în umbra celor mari. Istorie înseamnă - pentru a cita numai cîteva: Egiptul, Grecia, Roma, Franța, Germania, Rusia și Japonia, culturi care s- au individualizat pe toate planurile, - legîndu-le printr-o convergență și o corespondență intimă, dar sesizabilă. Limitarea numărului lor nu-și are explicația numai într-o insuficiență a unui sâmbure generator originar, ci și în faptul că lumile de valori - pe care le realizează fiecare cultură în parte - sânt limitate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
doar o creștere conștientă a destinului acelei culturi. În marile culturi, individul se salvează. Mai mult; el este salvat totdeauna. Numai culturile mici te pierd. Și cum să nu te piardă, când ritmul lor de viață este lipsit de o convergență ofensivă și de un elan agresiv? Deficiențele lor rezultă nu numai din absența unei forțe inițiale, ci și din lipsa unui cult excesiv și întreținut pentru forță. Lipsurile inițiale ale României (caz tipic de cultură cu soartă minoră) n-au
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Relativismul a transformat devenirea în absolut și a exagerat concretul până la substanțializare. Anulând categorii și eliminând generalul, a fixat celula istoriei în totalitatea concretă și închisă a perioadei istorice. Epoca a devenit monadă, iar generația, un grup organic de o convergență perfectă. În sine, epocile nu sânt universale, dar toate conțin un sâmbure de universalitate. Cele cu adevărat mari se leagănă în universal. Acest proces nu se întîmplă conștient sau voit, ci naiv și nemijlocit. Epocile mari ale istoriei sânt definite
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
compact au ceva halucinant în explozia lor subterană. Când ele vor ajunge la conștiința lor deplină, dilatate de orgoliul lor numeric, vor cutremura candoarea devenirii. Cultura maselor este un nou tip de istorie. O comunitate presupune un geniu colectiv, o convergență cu justificare istorică și un gen de solidaritate irațională, care câștigă în adâncime cu cât exclude mai mult interesele. Comunitatea este o formă aurorală a culturii. În ea și mai cu seamă prin ea este individul. Într-o comunitate, conștiința
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
bazează atât pe o necesitate istorică, cât și pe un asentiment al maselor. Pe ele nu le cer numai logica internă a evoluției culturilor, ci condiții sociale, aspirații colective și naționale. Lenin, Hitler sau Mussolini s-au ridicat pe o convergență de elemente aparținând soartei țărilor respective, iar nu pe un concurs de împrejurări. Ele nu se instaurează pentru a salva o cultură de la putregai, ci pentru a realiza accesul la mare putere politică și a ridica nivelul istoric al culturii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
aproape, la un nou mod de organizare socială. Proiectul era fundat pe câteva presupoziții istorice: cel puțin pe termen mediu, Europa va evolua pe liniamentele celor două sisteme a căror confruntare va fi înlocuită cu apropierea, cooperarea și, eventual, chiar convergența. În anii ’60, Occidentul însuși lansase teoria convergenței: printr-un proces natural, cele două sisteme vor șterge treptat diferențele dintre ele, eliminând componentele dovedite a fi negative și împrumutând unul de la celălalt elementele pozitive. În timp, diferențele structurale actuale dintre
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Proiectul era fundat pe câteva presupoziții istorice: cel puțin pe termen mediu, Europa va evolua pe liniamentele celor două sisteme a căror confruntare va fi înlocuită cu apropierea, cooperarea și, eventual, chiar convergența. În anii ’60, Occidentul însuși lansase teoria convergenței: printr-un proces natural, cele două sisteme vor șterge treptat diferențele dintre ele, eliminând componentele dovedite a fi negative și împrumutând unul de la celălalt elementele pozitive. În timp, diferențele structurale actuale dintre cele două sisteme se vor estompa până se
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
că tot ceea ce-a fost utilizat și descoperit în materie de acțiune asupra opiniei publice și comunicare (inclusiv publicitatea) își află în Le Bon un temei care s-a schimbat prea puțin de la el încoace 99. Remarcăm doar o convergență progresivă a metodelor care au devenit uniforme și standard, la fel de comune în întreaga lume cum e Coca-Cola sau televiziunea. S-a reproșat adesea științelor societății lipsa lor de valoare practică. Unii se plîng că ar fi incapabile să influențeze cursul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
corp de reguli constituit în decursul unei îndelungate perioade istorice și verificat de o practică milenară. Dreptul internațional nu dispune de aceleași mecanisme de constrângere pe care le are dreptul intern; el este creat prin consensul statelor suverane și exprimă convergența voințelor acestora 5. În dreptul internațional exisă două categorii de norme: norme supletive, unde voința părților este decisivă, și normele imperative, care impun respectul cu strictețe al unor prevederi de la care nu sunt admise derogări norme de jus cogens. După cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru cei care o doresc, care sunt de bună-credință și au cunoștințe de Drept Internațional, deplina congruență a celor două declarații, documente adoptate, la 27 august 1991, cu un entuziasm ce amintește de Alba-Iulia anului 1918, gradul lor impresionant de convergență juridică, deplina lor concordanță nu numai cu principiile și normele unanim acceptate ale Dreptului Internațional, ci și cu cele ale cursului nou al gândirii politice europene eliberate de o lume clădită pe alianța fricii, pe bipolaritate! În realitate, complementaritatea prevederilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Tratatului de aderare. Procedura înscrisă în Tratatul de aderare este concepută ca soluții alternative în momentul inițial din care una este avută în vedere a fi principală, iar cealaltă subsidiară și interimară, și până la urmă, ca soluții cumulative, având drept convergență realizarea aderării; ca segmente în antinomie care fac parte dintr-un întreg și care asigură rezultatul avut în vedere aderarea. Drept urmare, Tratatul de aderare a intrat în vigoare în baza Actului, dar această soluție este concepută ca una interimară, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
contradictorii din structurile O.I.M., aceasta aduce unele clarificări indiscutabile, pe care dezbaterea generată de Cartea verde nu a reușit să le atingă. De altfel, în Comunicarea Comisiei asupra Cărții verzi se subliniază: "Parlamentul European a solicitat o inițiativă către convergența definițiilor naționale a statutului lucrătorilor în vederea asigurării unei puneri în aplicare mai coerente și mai eficiente a acquis-ului comunitar. Acesta a cerut cu insistență ca statele membre să promoveze punerea în aplicare a Recomandării O.I.M. din 2006 cu privire la raporturile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]