1,116 matches
-
somn asupra unor reflexe și activități motorii. În timpul celor 24 ore de nesomn ei au fost tot timpul în două săli de seminar, cu excepția timpului pentru toaletă. Li s-a dat posibilitatea să citească sau să studieze, dar nu să converseze, și li s-a spus că atunci când se vor plictisi li se vor aduce niște jocuri, după miezul nopții, dar experimentatorul "a uitat să le aducă". După miezul nopții subiecților li s-a făcut foame și au cerut de mâncare
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de subiectivitatea noastră egoistă. Μ Stilul de viață interioară al unora este curiozitatea de a Înțelege un fapt de viață până În ultimele lui rădăcini și consecințe, iar al altora, oroarea față de Întrebări, În fapt față de conștiință. Μ Oamenii se Întâlnesc, conversează, râd, dar fiecare Își poartă, de fapt, singurătatea lui. Μ Paradoxal, dar puterea omului vine nu din idei, ci din sentimente, fără de care acțiunile n-ar avea suflu, iar ideile n-ar avea suflet. Μ Specificul existențial al omului continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
amoroasă a unui microcosmos universitar, romane care au pus bazele unui gen literar particular, romanul de campus. Primul exemplu, cel pe care Îl relatează Ce mică-i lumea!, Înfățișează un dialog ușor banal. Unul dintre membrii acelui mediu, Robin Dempsey, conversează de-a lungul mai multor capitole cu un calculator Împrumutat, calculator atât de avansat Încât este capabil să Întrețină o conversație normală. Astfel că mașina care răspunde la numele de Eliza, deci de sex feminin, devine Încet-Încet confidenta lui preferată
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
o poziție dominantă - ca și cum prin gestul său ar comanda plecarea gărzii civile -, în timp ce poziția excentrică destinată acestuia în pictura originală era mai tranzitorie. Pe atunci căpitanul era mai degrabă doar unul dintre mărșăluitori, îndreptându-se alături de ceilalți către stânga și conversând cu locotenentul său. Într-o altă operă a lui Rembrandt pare a avea loc o subtilă interacțiune între verticala centrală a pânzei și axa principală a temei compoziționale. În Autoportretul său de la Kenwood (figura 76), capul este într-o poziție
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cei trei băieți mai mari i-a dat la pensionul lui Ladislau Ferderber, din Botoșani, unde lecțiile se predau mai ales în limba germană și cîte ceva se preda în limbile franceză și română. Și, fiindcă limbile străine se învață conversînd, deși Eminovici locuia în oraș, el și-a dat copiii la internat, ca să discute, cu Ferderber, tot timpul, în nemțește. Acest pension era căutat mai ales de armeni. În cataloagele întocmite de Ferderber, pe lunile mai, iunie și iulie 1850
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Embiricos (1901-1975), un scriitor frumos și psihanalist aspirant, cultivat, dulce la vorbă, fiul unui magnat armator care pe vremea aceea se afirmase ca un comunist de stânga și un adept al libertății politice și sexuale. Embiricos nu vorbea englezește și conversa în franțuzește cu Marguerite. Embiricos și Yourcenar s-au atașat unul de altul probabil mai mult datorită unei admirații reciproce și a fascinației diferenței, decât din rațiuni romantice. Ea trebuie să-l fi considerat exotic; el, la rândul lui, a
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mai puțin inadacvate prin efectele lor sunt reacțiile care se întemeiază pe stări de neîncredere în forțele proprii, pe tendința de renunțare la luptă, la posibilitatea găsirii unor soluții noi, constructive. „Izolarea”, de exemplu, așărută sub forma refuzului de a conversa, de a colabora, „fuga”, ca tendință de evaziune dintr-un mediu considerat ostil, „fixarea”, „regresiunea”, „uitarea voită” (expulzarea din conștiință a urmelor evenimentelor frustrante) etc., nu pot constitui, nici ele, precede eficace de atenuare a consecințelor frustrației. Aceste reacții, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
redute livrești, ci și bătălii propriu-zis organice: "toată tinerețea am cucerit cetăți de hârtie/ am traversat incertitudini/ am stat printre câini chitariști bazilei/ am visat iceberguri/ am vizitat muzee abatoare de fluturi case/ mirosind a varză și a proști/ am conversat cu Statuia Libertății (Visează și taci). Și pandantele ei obișnuite, solitudinea, o solitudine care foarte rar exersează umilința ("Zorile ne găsesc însingurați/ c-un morman de foi înnegrite" sau "Cu grădina Ghetsemani topită în suflet/ O ODISEE A SINGURĂTĂȚII VEI
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este necesară sublinierea importanței semnelor demarcative. J.-M. Adam, în alte studii (1984, pp. 109-115 și 1985, pp. 156-162) a dezvoltat problematica mărcilor de inserție a unei povestiri într-o conversație. Frontieră Frontieră Secvență Rezumat Secvență Încheierea unei secvențe Secvență conversa Intrare narativă Morală conversa țională prefață Încheiere țională (...) Deschidere Schimb Închidere (...) narativ În cazul descrierii inserate în povestire, trebuie să amintim că Ph. Hamon (1981) a subliniat importanța sintagmelor ce introduc secvențe descriptive în povestirea realistă-lizibilă literară și a vorbit
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
semnelor demarcative. J.-M. Adam, în alte studii (1984, pp. 109-115 și 1985, pp. 156-162) a dezvoltat problematica mărcilor de inserție a unei povestiri într-o conversație. Frontieră Frontieră Secvență Rezumat Secvență Încheierea unei secvențe Secvență conversa Intrare narativă Morală conversa țională prefață Încheiere țională (...) Deschidere Schimb Închidere (...) narativ În cazul descrierii inserate în povestire, trebuie să amintim că Ph. Hamon (1981) a subliniat importanța sintagmelor ce introduc secvențe descriptive în povestirea realistă-lizibilă literară și a vorbit de asemenea chiar de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Această carte reprezintă o combinare a două cursuri menite să umple acest gol și să formeze deprinderi de conversație la oricine, într-un mod simplu și accesibil, în Statele Unite ale Americii, Alan Garner și-a elaborat cursul Să învățăm să conversăm! - Pregătire în vederea unei mai depline reușite sociale, formând o întreagă rețea de instructori calificați, care, la rândul lor, învață azi zeci de mii de alte persoane. În Australa, Allan Pease și-a dezvoltat cursul Tehnici si strategii pentru întâlnirile directe
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
nu va reuși să facă din nimeni un schior mai înzestrat și nici parcurgerea unei cărți despre culturism nu va ameliora tonusul nostru muscular, nici simpla lectură a acestor pagini nu va aduce mari transformări în deprinderea noastră de a conversa. Va trebui să le citim și să revenim asupra lor cu tenacitate și să ne antrenăm cu stăruință și hotărâre. Vă sugerăm să nu citiți mai mult de un capitol o dată și să începeți să aplicați fiecare deprindere, îndată ce ați
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
suna întrebarea deschisă a Melissei. Aceasta a dus la o discuție despre faptul dacă a învăța o limbă străină îi ajută pe elevi să înțeleagă mai bine alte. popoare. Și-au împărtășit propriile experiențe și s-au distrat, încercând să converseze în franceza ruginită învățată cândva la școală. Până la urmă, după ce au vorbit despre toate, Bob i-a dat Melissei un pupic și i-a șoptit "Ah, Madame, ești magnifique!" Nu-i așa că a fost o experiență încununată de succes? Să
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
cărora ne focalizăm atenția. Iar ce anume va fi captat este mult influențat de factori cum sunt: așteptările noastre, nevoile, credințele, interesele, atitudinile, experiențele și cunoștințele noastre. După cum afirmă F. Sathre, R. Olson și C. Whitney, autorii cărții intitulate "Să conversăm": "Se zice că auzim jumătate din ceea ce se spune, ascultăm cu atenție jumătate din ce am auzit și ne amintim jumătate din ce am ascultat". Cu alte cuvinte, avem tendința să auzim ceea ce vrem să auzim și să vedem ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
apropiere psihică de cele mai multe ori față de exponate; c. Grup de elevi însoțiți timp mediu de conversație și studiu pe obiect. 2. Persoane singure lectură îndelungată, atentă; aproximativ 50 % sînt atrase de elementele interactive și multimedia prezente în expoziție. 3. Cuplurile conversează rar; studiază îndelungat materialele explicative; rămîn mult în fața obiectelor de muzeu; nu sînt dispuse către programele interactive. 4. Grupurile de adulți timpi particulari de vizionare (între 30 secunde și 1 minut/exponat); lectură parcursă superficial; cînd grupul este compus din
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Ion Barbu, cu referință strictă la arta însă, "pe linia de adâncire a misterului individual"28 sfârșește prin a vibră la unison cu Absolutul, descoperind astfel "fondul nostru de identitate generală"29, într-o ordine superioară, unde "spiritele" creatorilor pot conversa: În certitudinea liberă a lirismului omogen, instruind de lucrurile esențiale, delectând cu viziuni paradisiace: într-un astfel de lirism, nimic din concurență încă darwiniana, a formulelor individuale. Glasul ar continua glasul, cum un adevăr pe celălalt, instalând un moment pe
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
El ar fi pus la punct acest plan împreună cu Apostol și Bârlădeanu, sub privirea foarte îngăduitoare a doi diplomați occidentali, ambasadorii Statelor Unite și al Marii Britanii, Kirk și Hugh Arbuthnott... Povestirea lui Brucan este rocambolescă. Bătrânii domni români, supravegheați de Securitate, conversează plimbându-se într-un parc; ei se pierd în acest peisaj de parcuri cam reci deja toamna, aproape pustii în timpul zilei când copiii sunt la școală. Acești doi bătrâni domni sunt însă periculoși. Silviu Brucan a reușit să obțină o
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
totuși în ea aspirația către dreptatea socială. În această atmosferă de așteptare, marcată de o voință de ruptură, implicând răsturnarea lui Ceaușescu, și de reflecție asupra unui proiect posibil de societate socialistă umanistă, Bârlădeanu se plimba prin București, în 1988-1989, conversând cu vechiul său tovarăș Apostol. Aceste întrebări nu ajung însă până la Ceaușescu, ferm atașat de trecutul său stalinist. Ceaușescu, cel care declara și credea că "pentru Omul Comunist nimic nu este imposibil". Decalajul între aceste vorbe murmurate aproape în secret
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cuvântului. Matroană nu doar a domeniului propriu, ci și a corpului și a întregii ființe, marchiza întruchipează idealul feminin creionat și de Pampinea, care îmbină armonios destoinicia de a guverna un ținut, organizarea unui festin regesc, cu ușurința de a conversa și de a oferi o replică lumii masculine ce era obișnuită să primească doar un acord, mereu o acceptare tacită. Femeia este asaltată de insistențele masculine, dar se poate salva dacă găsește în ea acele resurse intelectuale capabile să învingă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al internării lui Eminescu în stabilimentul doctorului Șuțu, povestește la fel: „...ne-am dus la Institutul de boli nervoase din strada Plantelor, unde Eminescu avea camera lui.(...) Era liniștit și vorbea rezonabil.(...) A început să zâmbească, și pe urmă a conversat despre diferite lucruri, întrebând despre toți colegii din redacție. Nouă, firește, ne-a părut foarte bine văzându-l așa de calm și ne gândeam că de ce mai stă la Institut. După vreo zece minute, însă, ne-am schimbat ideea. (...)Din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aranjează îmbrăcămintea, se joacă cu accesoriile, răsfoiește o revistă etc.). În acest sens, să amintim cercetarea realizată de Bernard Rimé, Loris Schiaratura, Michel Hupet, Anne Ghysselinckx care demonstrează în contextul imobilizării experimentale a unui locutor pe un fotoliu pus să converseze 50 de minute, multiplicarea expresiilor feței și gesturilor din zonele corpului rămase libere (mai ales la nivelul spâncenelor, ochilor, buzelor și degetelor) și alterarea nivelului de imagerie al discursului acestuia 23. c) controlul dacă limbajul verbal poate fi controlat de către
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
poporului au explicat de mai multe ori că nu aveau motive să se încreadă într-o prințesă spaniolă, care nici după douăzeci de ani de trăit în Franța nu reușise să elimine puternicul accent spaniol pe care îl avea atunci când conversa în franceză. Cu atât mai puțin se puteau încrede într-un„tăietor de varză“, cum îl numise ironic Richelieu pe Mazarin, făcând aluzie la originea burgheză a acestuia, pe care îl acuzau că prelungise Războiul de Treizeci de Ani numai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe care Lister o consideră între cele mai importante din selecția lui. Sunt reprezentate, într-o narațiune continuă, mai multe incidente. În stânga, un hoț este gata să fure portofelul din buzunarul unui polițist care se sprijină de un felinar și conversează cu un soldat. În dreapta se află câțiva oameni adunați în jurul unui vânzător de castane calde și fructe. În centru, este plasat un funcționar care afișează anunțuri, urmărit atent de un hornar pipernicit. Undeva, în zare, se vede cupola Catedralei Saint
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de mister. Unii sus țineau că era încăpățînată. Bine, nu era vorba de autism, dar Roxane rămînea ermetică față de subiectele care nu o interesau. Se închidea în sine și nu mai puteai scoate nimic de la ea. În curtea școlii, toată lumea conversa despre speculațiile financiare și iată, era chiar unul din subiectele de care această fetiță nu voia să audă. Ea deschidea gura, nu ieșea niciun sunet, un geam foarte gros o separa de conversații, întorcea capul și se ducea să se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
numai printr-o simplă înclinare a capului. Nu vei saluta fiecare persoană necunoscută din mijloacele de transport în comun, de la ghișee sau din magazine. Este suficient să saluți pe toată lumea aflată acolo, atunci când intri undeva. Atenție! II.3. ȘTII SĂ CONVERSEZI? Astăzi, Mia a mers cu mama ei și cu o bună prietenă de-a mamei la cofetărie. În timp ce ele discutau, fetița și-a pierdut răbdarea. A început să se joace cu fața de masă, a mototolit șervețelul și a împrăștiat
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]