3,642 matches
-
vadurile frontierei de pe Prut și după căderea serii, caii jertfiți Răsăritului, încă o dată, ca și cei din Cotu-Donului, erau lăsați liberi în bivuac, cu încuietori de fier la picioare, pentru a nu fi furați de geambașii căldărari, care furnicau în preajma convoiului. Printre tufe de pelin și de Laptele-Câinelui, caii pășteau troscotul Baisei, în răcoarea nopții, până când nasurile pururea iritate ale herghelegiilor, cu ochi roșii de praful copitelor, adulmecau zorile bălane, ce dădeau semnalul pornirii. Nicanor, care descifra ușor, dintr-o narațiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
popasuri, când se oprea sfârâitul roților și cel al aripilor bidiviilor-cosași, se auzeau comunicările furnicilor care, strigându-se de la un ogor la altul, își vesteau trecerea rădvanelor străine. Împresurat de mulțimea tot mai compactă a furnicilor cu straie repede primenite, convoiul greierilor își opri rădvanele în marea Piață a templului patriei. În veșminte albe, cu binemirositoare cădelnițe în mâini, ieșiră în întâmpinare demnitarii Cetății de pământ, împreună cu Regina furnicilor, care, spre surprinderea greierilor veniți de departe, nu arbora purpura și mătasea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
face semn să aibă răbdare. Curând, pași grei se aud apropiindu-se. Din ceața ușoară a înserării, de după un pâlc de brazi, apare un lung șir de siluete cu căști albe. Se apropie sfărâmând zăpada bătătorită sub cizmele grele. Ariergarda convoiului. În fruntea lor, un ofițer german subțirel și mic de statură. Poartă pistolul mitraliera la piept. Pare plictisit de tot ce este in jurul. Curelușa căștii este trecută neglijent peste bărbie. Nu are de unde să bănuiască că ochi încordați îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
care este chiar Artistul. Ascultat apoi Das klagende Lied de O. Mahler... La 18 ani, la Viena, el vede o fanfară pe care o pune în toate compozițiile sale (străină de țesătura sonoră a compoziției). O obsesie. La moartea sa, convoiul mortuar al lui Mahler se întâlnește întâmplător cu o fanfară care cânta același... Das klagende Lied... * Apropos de B. băiatul, înfiat al lui N. căruia îi muriseră mai înainte alți doi fii originali, făcuți de acesta însuși. Destinul intervine acolo
Folclor, deținut politic și altele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8356_a_9681]
-
în fine {EminescuOpX 202} netrebnicia costisitorului sistem liberal, fiecare îndeosebi și toate împreună au trebuit să ne ducă acolo unde sîntem și să facă din fiece evreu o cestiune europeană. D. Brătianu a încercat să treacă odată în Turcia un convoi de vagabonzi evrei. De acolo țipete și vaiete în toată Europa. Mihai Vodă (Sturza) scotea în fiece zi zeci de evrei din țară, tot peste Dunăre, și nimeni nu zicea o vorbă, D. Cogălniceanu, care era pe atunci redactor al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
escortă de călărași conducea pe trei indivizi creștini, un secui, un german și un rutean ni se pare, găsiți fără căpătâi în țară, pentru a-i preda în seama autorităților de graniță austriace, spre a fi duși la urma lor. Convoiul ajunse în orășelul Agiud. În acest orășel 28 de negustori evrei, respectabili cum vine vorba, invită pe călărașii noștri să se fotografieze cu ei într-un grup. Călărașii, având ș-așa stație de popas acolo, nu se dau în lături
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
își așază camera obscură și eternizează, în folosul adevărului cu care se scriu istoria și ziarele, grupul înfrățit al vechilor români și a românilor noi cu cusur. După ce călărașii și cei trei indivizi creștini s-au odihnit îndestul în Agiud, convoiul a plecat mai departe. Iată originea fotografiei trimisă la Viena, la Londra, la redacția "Fraternității", despre care acum se vorbește în presa europeană. În contra celor 28 de respectabili mincinoși se urmează în acest moment instrucția în corecțional. Ei bine, iată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noi, pe șosele și-n gări. Doar naivii mai întrebau ce fură. Vămuiau drumurile înspre și dinspre Moldova, țineau în mână jumătate din Dobrogea și toată Câmpia Ialomiței, până la Râmnicu Sărat. Jefuiau fără discernământ, orice le-atrăgea atenția: mașini, camioane, convoaie. Lucrau repede, scurt, în grupuri de câte șase; doi se interesau de sănătatea șoferului, ceilalți patru descărcau marfa și-o aruncau în mașini. Nu stăteau niciodată mai mult de cinci minute în același loc; adunau tot ce se putea aduna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai avut timp să iasă din bazele secrete ale nemților. Când și-au dat sema că războiul e pierdut și vin americanii, falsificatorii au nesocotit ordinele lui Hitler și-au fugit cu marfa în munții Tirolului: câteva sute de camioane, convoaie întregi, încărcate cu tone de lire sterline trucate. Kruger dirija transportul. O parte din camioane a fost bombardată și distrusă de avioanele Aliaților, alta a ajuns în zona marilor lacuri: Altsee, Taubermoss, Toplitz. Acolo, departe de ochii curioșilor, au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a persoanei, este necesitatea vie a unei persoane de a influența altă persoană. La Moscova a trăit un bătrân, un «general», adică un consilier titular de stat, cu nume german: toată viața lui a umblat prin închisori, după criminali; fiecare convoi de deportați expediați în Siberia știa dinainte că la Vorobievskie Gorî îi va vizita «moșulică generalul». Își făcea datoria la modul cât se poate de serios și evlavios; apărea, trecea printre șirurile de deportați, care îl înconjurau, se oprea în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
toată Siberia, adică îl știau toți cei pedepsiți de lege. Mi-a povestit un om care a fost deportat în Siberia că el personal fusese martor cum criminalii cei mai înveterați își aminteau de general, când, la drept vorbind, vizitând convoaiele, generalul arareori putea să împartă mai mult de douăzeci de copeici de om. Ce-i drept, nu și-l aminteau cu cine știe ce înflăcărare sau la modul foarte serios. Câte unul dintre «nenorociți», care a omorât și el douăsprezece suflete acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
morți o fată frumoasă nici de șaisprezece ani. Copila avea ciorapi albaștri de mătase și pantofi eleganți; hainele erau înnegrite și pe jumătate arse, dar fața [î] era încă frumoasă, deși groaza morției [î]și imprimase urmele sale într-însa. Convoiul funebru nu mai avea capăt. Iarăși și iarăși se iveau figurile funingioase ale purtătorilor și porțile curței poliției se deschidea necontenit spre a primi o nouă victimă. Scenele desfășurate în curtea poliției erau sfâșietoare. Un tată care în îmbulzeala fugei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
împodobi pereții acestor beții” - Obrazul de cretă), poetul evocă sau invocă o „călătorie halucinată”, - ieșire din cadrele strâmte ale realului oprimant și ostil: „Îmi lipeam fruntea fierbinte de panglica plecării și auzeam, prin circulația sângelui în șinele de fier, apropierea convoiurilor fabuloase. Pe stradă mă așteptau vecinii cu pumnalele în dinți, împărțindu-și dinainte fructele prăzii, gata să se spintece între dânșii pentru stăpânirea mațelor mele, din care aveau să-și facă cravatele lor cele mai de preț”. Reverie feerică, eliberatoare
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ieri, Fundația „Ioan Slavici”, Arad, 1995 ; Paul Niculescu-Mizil, O istorie trăită, Editura Enciclopedică, București, 2002) Filme cu conținut politic și propagandistic ale perioadei Fata Morgana, Șantaj, Croaziera, Dragostea mea călă‑ toare, Detașamentul Concordia, Punga cu libelule, Probleme personale, Fiul munților, Convoiul, Ana și „hoțul”, Întoarcere la dragostea dintâi (1981) ; Destine romantice, Liniștea din adâncuri, Semnul șarpelui, Întoarce‑te și mai privește o dată, Calculatorul mărturisește, Întâlnirea, Concurs, Rămân cu tine, Secvențe (1982) ; Faleze de nisip, Buletin de București, La capătul liniei, Întunericul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
șopârlele” antiregim pe care le-ar fi putut suprainterpreta un public nervos și înfrigurat al acelei vremi. Liniile propagandistice ale deceniului 8 se păstrează în deceniul 9. Lupta comuniștilor ilegaliști dă naștere peliculelor Labirintul, Detașamentul Concordia, Punga cu libe‑ lule, Convoiul, Liniștea din adâncuri, Întâlnirea, Pe malul stâng al Dunării albastre, Să mori rănit din dragoste de viață, Emisia continuă, Ziua Z, A doua variantă, Pădurea de fagi. După august 1987 nu mai apare nici un film pe această temă. Notabilă este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
operaia va in paradiso) (1971) 188 Clipa (1979) 192 Clipa de răgaz (1985) 234, 244 Codin (1963) 115 Columna (1968) 111, 115-116, 144, 199 Comoara din Vadul Vechi (1964) 111-112 Concurs (1982) 234, 239, 264-266, 268 Conspirația (1973) 191, 193 Convoiul (1981) 234, 241 Copilăria lui Ivan (1962) 168 Creierul (Le Cerveau) (1969) 188 Croaziera (1981) 234-235, 248, 251, 253, 260, 264-265, 285-286 Cronica moravă (Vsichni dobrí rodáci) (1968) 174 Crucișătorul Potemkin (1925) 35-36, 205 Cu mâinile curate (1972) 108, 191
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ne-a întrebat dacă nu ne era frig, ca să ne aducă ceva. Și a venit cu doi saci de dormit care ne-au prins foarte bine. Dar și un alt aspect: începuseră să vină ajutoare din afară și au trecut convoaie de tiruri cu ajutoare și unii colegi și soldați s-au înfipt în ele, m-am simțit rușinat de reacția lor. S.B.: Cam indecent. D.R.: Și-au luat căciuli, fulare, nu cine știe ce, dar oricum... Dacă venea cineva și-ți dădea
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
resurse de memorialist, povestind convingător despre sosirea lui în țară sau realizând o interesantă descriere a Bucureștilor acelor ani, amestec de lux și mizerie. E sugestivă mai ales o evocare a orașului bântuit de ciumă, cu priveliștea „spăimântătoare” a sinistrelor convoaie de înmormântare. A mai scris (și sub pseudonimul Contimporanul) cronici dramatice și muzicale. Împreună cu C. A. Rosetti editează mai multe calendare. Înclinația lui era de a face operă de popularizare. Pentru scena românească produce comedii și vodeviluri, în realitate traduceri
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
său, sau înainte de a fi capabil să se protejeze împotriva lor. În primul rând, submarinul folosit de Germania în primul război mondial, în special împotriva marinei comerciale britanice, a părut capabil să decidă soarta războiului, până când Marea Britanie a găsit în convoiul militar răspunsul în fața acestei amenințări. În al doilea rând, tancul a fost folosit pe scară largă și în mod concentrat de englezi, dar nu și de către germani, în ultimele etape ale primului război mondial, oferindu-le Aliaților unul dintre instrumentele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
murit, de congestie pulmonară/ Păpușa, madonă de ceară./ Păpușile la căpătâi s-au strâns,/ Cu ochii ficși, sclipind a plâns./ Biserica de mucava pentru pitici/ Plânge cu dangăte slabe și mici./ Sicriul de carton e pregătit/ Pe drumul de hârtie convoiul a pornit/ Cai de lemn și dric de ciocolată,/ Popa cu barbă de vată". 1, 2, 3, 4 Povești pentru Josette Publicate separat, în 1968, 1969, 1971 și 1973, apoi reunite într-un singur volum, cu ilustrațiile lui Etienne Delessert
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
acasă... numai mamă să nu fii în asemenea momente! Pe șoseaua Tecuci-Bârlad, pe lângă satul meu, treceau mereu trupe și materiale pentru front”... Îmi reamintesc. Eram copil de vreo nouă ani, mergeam cu vitele la păscut pe imașul de la Pereschiv, iar convoaiele ne înspăimântau dar ne și distrau. Erau maiestoase mașinile cu tehnica lor de luptă, iar ostașii germani, pe lângă ai noștri, tuciurii, zdrențuroși și flămânzi, arătau îndestulare, citită pe fețele lor și în comportare. Erau aroganți, darnici, cu aere de cumsecădenie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
normal, trupul demnitarului român trebuia adus în țară și înmormântat cu fastul potrivit rangului său. Președinția Consiliului de Miniștri a prezentat public programul funeraliilor naționale, unde erau prevăzute evenimentele (slujbele religioase), nivelul de participare, ordinea de prezentare și însoțire a convoiului mortuar, precum și ținuta persoanelor participante, atât cele civile cât și cele militare. Având în vedere pericolele unor atentate teroriste, în mod special din partea mișcării legionare, care a proferat amenințări publice la adresa celui decedat, organele informative au demarat acțiuni de protecție
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
precum și ținuta persoanelor participante, atât cele civile cât și cele militare. Având în vedere pericolele unor atentate teroriste, în mod special din partea mișcării legionare, care a proferat amenințări publice la adresa celui decedat, organele informative au demarat acțiuni de protecție a convoiului mortuar și a înmormântării. La 7 martie 1939, D.G.P. a emis ordinul nr. 17.599, transmis cifrat către toate Inspectoratele Regionale de Poliție din țară, privind supravegherea elementelor periculoase din zona de acțiune, dezvoltarea aparatului informativ în direcția cerută și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
țară. Personalul Grupei a IV-a din Corpul Detectivilor, în număr de 76 funcționari, a fost distribuit în cele 14 sectoare, cu mențiunea să fie la post la ora 11,00 și să se retragă la 15 minute după trecerea convoiului regal. Un alt moment important prin complexitatea sa a fost inaugurarea Lunii Bucureștiului, la 22 mai 1938, la care au luat parte regele, prințul moștenitor, guvernul și alte autorități civile și militare. Programul a prevăzut plecarea regelui din Palatul Regal
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a constituit ceremonia de instalare a rezidenților regali, la care au participat și membrii guvernului, ocazie cu care s-a constatat că circulația a funcționat „defectuos” la Alba-Iulia și Cluj, în principal din cauză că agenții de circulație au dat onorul la convoaiele oficiale și nu au fluidizat traficul. În al doilea rând funcționarii de siguranță „păcătuiesc” prin diversitatea îmbrăcămintei, fapt care a atras atenția asupra lor. Polițiile „fac abuz” de personal în uniformă, chiar atunci când situația nu a impus acest lucru, în locul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]