14,037 matches
-
S.N.C.F.R ș.a.). - Întreprinderea privată este o unitate economică și socială al cărui patrimoniu aparține unei singure persoane sau unui grup de persoane. În economia de piață, întreprinderile private se prezintă sub două forme: întreprinderi cu proprietate individuală (întreprinderi familiale, cooperatiste) întreprinderi societare, care prezintă, ca o caracteristică de bază, „asocierea“, iar principalul element al asocierii îl reprezintă capitalul. 3.3.2. Dimensiunea întreprinderii este apreciată prin prisma factorilor de producție și a volumului vânzărilor. Indicatorii de dimensiune a întreprinderii sunt
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
în muncă șomeri pot beneficia de credite în condiții avantajoase. Aceste credite trebuie să fie investite în crearea de noi locuri de muncă. Pentru crearea de noi locuri de muncă, prin înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii, unități cooperatiste, asociații familiale, precum și activități independent desfășurate de persoane fizice autorizate, se pot acorda, din bugetul asigurărilor de șomaj, credite în condiții avantajoase. Creditele se acordă în baza unor proiecte de fezabilitate, proporțional cu numărul de locuri de muncă ce vor
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
muncă avute în vedere la acordarea de credite să nu fie locuri de muncă vacante, rezultate în urma disponibilizărilor de personal în ultimele 12 luni premergătoare încheierii contractului de creditare. Șomerii care se obligă să înființeze întreprinderi mici și mijlocii, unități cooperatiste, asociații familiale, precum și ca persoane fizice autorizate, au prioritate la obținerea creditelor. În cazul în care persoanele angajate din rândul șomerilor sunt disponibilizate anterior împlinirii celor 3 ani de la încadrare, angajatorul este obligat ca în termen de maximum 30 de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
18 1. 1 Agricultura asociativă concepte și definiții .......................... 18 1. 2 Necesitatea organizării activităților agricole pe baze asociative . 22 1. 3 Apariția cooperației moderne .......................................... 25 1. 3. 1 Cooperația în gândirea precursorilor săi ..................... 26 1. 3. 2 Apariția primelor sisteme cooperatiste ....................... 28 1. 4 Principiile cooperației ................................................... 31 1. 5 Forme ale cooperației în agricultură................................... 44 1.6 Curente de idei în mișcarea cooperatistă.............................. 47 1. 6. 1 Implicațiile sociale ale asocierii și cooperării în agricultură................................................................................ 47 1. 6. 2 Cooperația agricolă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperației moderne .......................................... 25 1. 3. 1 Cooperația în gândirea precursorilor săi ..................... 26 1. 3. 2 Apariția primelor sisteme cooperatiste ....................... 28 1. 4 Principiile cooperației ................................................... 31 1. 5 Forme ale cooperației în agricultură................................... 44 1.6 Curente de idei în mișcarea cooperatistă.............................. 47 1. 6. 1 Implicațiile sociale ale asocierii și cooperării în agricultură................................................................................ 47 1. 6. 2 Cooperația agricolă și partidele politice....................... 48 1. 6. 3 Concepția liberală privind cooperația......................... 51 1. 6. 4 Viziunea socialistă despre cooperație............................. 54 1. 6
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
2 Asociațiile Producătorilor Agricoli............................ 64 2. 1. 3 Consorțiile voluntare necooperatiste........................... 71 2. 1. 4 Alte forme asociative de organizare a activit((ilor agricole (n ((rile europene.............................................. 73 2. 2 Cooperația agricolă în Uniunea Europeană........................... 75 2. 2. 1 Dimensiunile mișcării cooperatiste în agricultura UE....... 75 2. 2. 2 Aspecte ale cooperației agricole în unele țări ale UE........ 78 2. 2. 2. 1 Marea Britanie............................................. 78 2. 2. 2. 2 Franța........................................................ 79 2. 2. 2. 3 Germania................................................... 83 2. 2. 2. 4 Italia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
2. 2 Franța........................................................ 79 2. 2. 2. 3 Germania................................................... 83 2. 2. 2. 4 Italia........................................................ 85 2. 2. 2. 5 Olanda...................................................... 89 2. 2. 2. 6 Belgia....................................................... 91 2. 2. 2. 7 Danemarca................................................. 94 2.2. 3 Aspecte ale legislației cooperatiste în Uniunea Europeană................................................................... 96 2. 3 Caracteristicile cooperației agricole în țările aflate în tranziție... 100 2. 3. 1 Aspecte generale ale tranziției către noi forme de cooperație în agricultură.............................................. 100 2. 3. 2 Republica Cehă................................................... 102 2. 3. 3 Polonia............................................................... 103
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
4 Ungaria............................................................. 104 2. 3. 5 Rusia............................................................... 105 2. 4 Cooperația agricolă în Statele Unite ale Americii.................. 106 2. 4. 1 Importanța cooperativelor pentru agricultura SUA........ 106 2. 4. 2 Legislația SUA privind asociațiile în agricultură............ 112 2. 5. Organisme reprezentative cooperatiste internaționale ............. 116 2. 7. 1. Alianța Cooperatistă Internațională........................... 116 2. 7. 2 Alte organisme reprezentative internaționale ................ 121 Concluzii............................................................................ 123 Capitolul III Tradiții ale asocierii și cooperării în agricultura României........................................................................... 127 3. 1 Apariția cooperației în agricultura României......................... 127 3. 2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
105 2. 4 Cooperația agricolă în Statele Unite ale Americii.................. 106 2. 4. 1 Importanța cooperativelor pentru agricultura SUA........ 106 2. 4. 2 Legislația SUA privind asociațiile în agricultură............ 112 2. 5. Organisme reprezentative cooperatiste internaționale ............. 116 2. 7. 1. Alianța Cooperatistă Internațională........................... 116 2. 7. 2 Alte organisme reprezentative internaționale ................ 121 Concluzii............................................................................ 123 Capitolul III Tradiții ale asocierii și cooperării în agricultura României........................................................................... 127 3. 1 Apariția cooperației în agricultura României......................... 127 3. 2 Evoluția sistemelor cooperatiste în România......................... 131 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
2. 7. 1. Alianța Cooperatistă Internațională........................... 116 2. 7. 2 Alte organisme reprezentative internaționale ................ 121 Concluzii............................................................................ 123 Capitolul III Tradiții ale asocierii și cooperării în agricultura României........................................................................... 127 3. 1 Apariția cooperației în agricultura României......................... 127 3. 2 Evoluția sistemelor cooperatiste în România......................... 131 3. 2. 1 Forme asociative premergătoare apariției cooperației în țara noastră................................................................ 131 3. 2. 2. Apariția și evoluția cooperației agricole până în 1918..... 134 3. 2. 3 Cooperația agricolă în perioada interbelică................... 136 3. 2. 4 Cooperația agricolă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
3 Cooperația agricolă în perioada interbelică................... 136 3. 2. 4 Cooperația agricolă în perioada socialistă.................... 142 3. 2. 4. 1. Organizarea sectorului de stat din agricultură....... 143 3. 2. 4. 2 Formarea sectorului colectivist în agricultură........ 145 3. 3 Legislația cooperatistă în diferite perioade istorice......... 148 3. 3. 1. Legislația cooperatistă până în 1918 ............... 148 3. 3. 2.Legislația cooperatistă în perioada interbelică................ 152 3. 3. 3. Alte reglementări privind cooperația......................... 157 Concluzii........................................................................... 162 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Cooperația agricolă în perioada socialistă.................... 142 3. 2. 4. 1. Organizarea sectorului de stat din agricultură....... 143 3. 2. 4. 2 Formarea sectorului colectivist în agricultură........ 145 3. 3 Legislația cooperatistă în diferite perioade istorice......... 148 3. 3. 1. Legislația cooperatistă până în 1918 ............... 148 3. 3. 2.Legislația cooperatistă în perioada interbelică................ 152 3. 3. 3. Alte reglementări privind cooperația......................... 157 Concluzii........................................................................... 162 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României... 165 4. 1 Agricultura în perspectiva dezvoltării economice a României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
4. 1. Organizarea sectorului de stat din agricultură....... 143 3. 2. 4. 2 Formarea sectorului colectivist în agricultură........ 145 3. 3 Legislația cooperatistă în diferite perioade istorice......... 148 3. 3. 1. Legislația cooperatistă până în 1918 ............... 148 3. 3. 2.Legislația cooperatistă în perioada interbelică................ 152 3. 3. 3. Alte reglementări privind cooperația......................... 157 Concluzii........................................................................... 162 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României... 165 4. 1 Agricultura în perspectiva dezvoltării economice a României.... 165 4. 2 Diagnoza sectorului agricol ........................................... 167 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
larg studierii teoriilor ce privesc asocierea și cooperarea pentru a analiza apoi modul în care aceste teorii au prins contur în agricultura mondială. Demersul său științific este continuat cu prezentarea tradițiilor cooperației în agricultura României, analizând aici atât evoluția sistemelor cooperatiste din agricultură, cât și reglementările legislative ce au fost elaborate în diferite perioade istorice. Acest mod complex și original de cercetare a oferit autorului mijloacele și informațiile necesare pentru a efectua o analiză cuprinzătoare a structurilor asociative existente în prezent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cu alte exploatații în vederea desfășurării mai eficiente a activităților de aprovizionare cu factori de producție și de valorificare a producției agricole. Dintre modalitățile de integrare utilizate o pondere destul de importantă au deținut-o și o dețin cele de tip asociativ cooperatiste sau necooperatiste. Asociațiile agricole au evoluat în decursul istoriei de la formele "primitive" cu caracter nonformal încheiate prin înțelegeri verbale, la formele evoluate, cu personalitate juridică înființate în baza unui contract scris și gestionate după principii bine stabilite (prin legi sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
economia au evoluat, au început să apară mari diferențe și contradicții între componenții diferitelor pături sociale. În aceste condiții au luat ființă primele cooperative cu caracter formal, înființate și gestionate pe baza unor reguli și principii stabilite prin legi. Ideologia cooperatistă își are izvorul în doctrina socialistă (socialimul utopic), primele cooperative luând naștere ca organisme ale proletariatului prin care se încerca ridicarea economică a acestei clase sociale. Cu timpul, în dezbaterile care s-au dus în jurul ideii de asociere și cooperare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ca organisme ale proletariatului prin care se încerca ridicarea economică a acestei clase sociale. Cu timpul, în dezbaterile care s-au dus în jurul ideii de asociere și cooperare, au intervenit și reprezentanți ai altor doctrine politice. Încă de la începuturile mișcării cooperatiste partidele politice au încercat să-și impună punctul lor de vedere în ceea ce privește orientarea și dezvoltarea formelor asociative. Deși cooperativele, prin principiul neutralității politice și religioase, se autodefinesc ca organisme independente, ele nu au reușit să pună în practică, decât în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de vedere în ceea ce privește orientarea și dezvoltarea formelor asociative. Deși cooperativele, prin principiul neutralității politice și religioase, se autodefinesc ca organisme independente, ele nu au reușit să pună în practică, decât în mică măsură, acest lucru. Drept urmare, evoluția și dezvoltarea mișcării cooperatiste a fost afectată de influențele politice, în principal de cele ale partidelor cu caracter radical (comunist și fascist), care susțineau instaurarea unei noi ordini sociale prin forță. Cu toate că organizațiile economice cooperatiste au fost gândite ca instrumente în slujba proletariatului, ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mică măsură, acest lucru. Drept urmare, evoluția și dezvoltarea mișcării cooperatiste a fost afectată de influențele politice, în principal de cele ale partidelor cu caracter radical (comunist și fascist), care susțineau instaurarea unei noi ordini sociale prin forță. Cu toate că organizațiile economice cooperatiste au fost gândite ca instrumente în slujba proletariatului, ele s-au extins și în localitățile rurale ca forme asociative de organizare a micilor proprietari de terenuri agricole în vederea depășirii unor dificultăți de natură economică cu care se confruntau. Deosebirea care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
obiectiv atingerea unor interese economice ale membrilor și urmăreau sprijinirea lor pentru desfășurarea unor activități mai eficiente în gospodăriile individuale. Deși cooperativele moderne se înființează și funcționează în baza unor principii deja conturate, ele nu au fost respectate întotdeauna, legislația cooperatistă cunoscând modificări în timp. Principiile clasice ale cooperației trebuie adaptate la realitățile fiecărei perioade de dezvoltare economică, pentru a asigura creșterea performanțelor organizațiilor cooperatiste, în interesul membrilor. Cooperația este un fenomen al capitalismului modern, fiind un rezultat al culturii europene
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
înființează și funcționează în baza unor principii deja conturate, ele nu au fost respectate întotdeauna, legislația cooperatistă cunoscând modificări în timp. Principiile clasice ale cooperației trebuie adaptate la realitățile fiecărei perioade de dezvoltare economică, pentru a asigura creșterea performanțelor organizațiilor cooperatiste, în interesul membrilor. Cooperația este un fenomen al capitalismului modern, fiind un rezultat al culturii europene de la începutul secolului al XIX-lea. Ea are un dublu caracter: unul social care se bazează pe existența unei simpatii reciproce între oameni (în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
interesul membrilor. Cooperația este un fenomen al capitalismului modern, fiind un rezultat al culturii europene de la începutul secolului al XIX-lea. Ea are un dublu caracter: unul social care se bazează pe existența unei simpatii reciproce între oameni (în asociațiile cooperatiste prezintă importanță persoana, nu capitalul); și economic, urmărește apărarea unor interese economice ale membrilor. În agricultura României primele încercări de închegare a unei mișcări cooperatiste s-au manifestat după înfăptuirea reformei agrare din 1864, cooperativele agricole luând, în principal, forma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
caracter: unul social care se bazează pe existența unei simpatii reciproce între oameni (în asociațiile cooperatiste prezintă importanță persoana, nu capitalul); și economic, urmărește apărarea unor interese economice ale membrilor. În agricultura României primele încercări de închegare a unei mișcări cooperatiste s-au manifestat după înfăptuirea reformei agrare din 1864, cooperativele agricole luând, în principal, forma băncilor populare sau a caselor de credit rural și a obștilor de cumpărare și arendare de terenuri. Răspândirea ideilor cooperatiste în lumea satelor s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de închegare a unei mișcări cooperatiste s-au manifestat după înfăptuirea reformei agrare din 1864, cooperativele agricole luând, în principal, forma băncilor populare sau a caselor de credit rural și a obștilor de cumpărare și arendare de terenuri. Răspândirea ideilor cooperatiste în lumea satelor s-a bucurat de sprijinul unor personalități importante din viața economică, socială și politică a țării. Între aceștia amintim pe: Ion Ionescu de la Brad, Spiru Haret, Vintilă I. Brătianu, Gromoslav Mladenatz, Virgil Madgearu, Ion Răducanu și alții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
satelor s-a bucurat de sprijinul unor personalități importante din viața economică, socială și politică a țării. Între aceștia amintim pe: Ion Ionescu de la Brad, Spiru Haret, Vintilă I. Brătianu, Gromoslav Mladenatz, Virgil Madgearu, Ion Răducanu și alții. Evoluția organizațiilor cooperatiste din agricultura țării noastre a fost influențată de frecventele schimbări ale legislației, de reformele agrare înfăptuite și de schimbările politice care au avut loc. Perioada socialistă a adus cu sine desființarea mișcării cooperatiste din țara noastră și inițierea procesului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]