1,826 matches
-
căutătura mea, îndată pregătea, cu degetul îmbă lat, puțină tină din colbul adunat pe opsasul încălțării, ori mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcăiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilaș ul !” și‐mi făcea apoi câte‐un benchiu boghet în frunte, ca să nu‐și prăpădească odorul ! ... și altele multe încă făcea ... Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi‐aduc aminte; și‐ mi aduc bine aminte
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
să plâng în tăcere. Mângâierea mea de‐acuma, E credința‐ n Dumnezeu. El ne dirijează viața și la bine și la rău. Bucium, 15.07.1998 RUGĂCIUNE Mama plânge și suspină și cu dorul potolit, Se roagă mereu să vină Copilașul ei iubit. Moartea surdă, nemiloasă, I‐a răpit ce‐ avea mai drag; și de‐ atunci așteaptă‐ntr‐una, Să apară poate‐ n prag. În zadar, deșartă casă Nu mai este cum a fost; Nu mai sunt perechi la masă, Viața
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mare. 35. Atunci Isus a șezut jos, a chemat pe cei doisprezece, și le-a zis: Dacă vrea cineva să fie cel dintîi, trebuie să fie cel mai de pe urmă din toți și slujitorul tuturor!" 36. Și a luat un copilaș, și l-a așezat în mijlocul lor; apoi l-a luat în brațe, și le-a zis: 37. "Oricine primește pe unul din acești copilași, în Numele Meu, Mă primește pe Mine și oricine Mă primește pe Mine, nu Mă primește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
să fie cel mai de pe urmă din toți și slujitorul tuturor!" 36. Și a luat un copilaș, și l-a așezat în mijlocul lor; apoi l-a luat în brațe, și le-a zis: 37. "Oricine primește pe unul din acești copilași, în Numele Meu, Mă primește pe Mine și oricine Mă primește pe Mine, nu Mă primește pe Mine, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine." 38. Ioan I-a zis: "Învățătorule, noi am văzut pe un om scoțînd draci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
mai sus. 11. El le-a zis: "Oricine își lasă nevasta, și ia pe alta de nevastă, preacurvește față de ea; 12. și dacă o nevastă își lasă bărbatul, și ia pe altul de bărbat, preacurvește." 13. I-au adus niște copilași, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce îi aduceau. 14. Cînd a văzut Isus acest lucru S-a mîniat, și le-a zis: "Lăsați copilașii să vină la Mine, și nu-i opriți, căci Împărăția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
pe altul de bărbat, preacurvește." 13. I-au adus niște copilași, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce îi aduceau. 14. Cînd a văzut Isus acest lucru S-a mîniat, și le-a zis: "Lăsați copilașii să vină la Mine, și nu-i opriți, căci Împărăția lui Dumnezeu este a celor ca ei. 15. Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, cu nici un chip nu va intra în ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
S-a mîniat, și le-a zis: "Lăsați copilașii să vină la Mine, și nu-i opriți, căci Împărăția lui Dumnezeu este a celor ca ei. 15. Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, cu nici un chip nu va intra în ea!" 16. Apoi i-a luat în brațe, și i-a binecuvîntat, punîndu-Și mîinile peste ei. 17. Tocmai cînd era gata să pornească la drum, a alergat la El un om care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
spirit antiotomană. Pictorii i-au stigmatizat în fața moldovenilor pentru că ei au fost dușmanii dreptei credințe și ai Moldovei; unele scene din Geneză, reflectă condițiile de viață ale vremii - Adam lucrând pământul, cu plug de lemn, Eva toarce și leagănă un copilaș, Cain și Abel cu turma de oi și secerând; cămașa pruncului Iisus este deseori decorată cu motive locale; îngerul ce vestește sfârșitul lumii și învierea morților, folosește un bucium moldovenesc. Figurile sfinților sunt adevărate portrete ale unor oameni din popor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să primească în locul lui onorurile militare și huiduielile civile, inerente într-o țară ajunsă pe marginea prăpastiei, dacă nu cumva și mai rău, fără ca noi s-o știm încă. Am văzut la televizor imagini cu Băsescu, cum dormea ca un copilaș, foarte puțin protocolar, în scaunul său la conferința ceea din Kazahstan. Într-un moment de reverie, a tresărit și din patriotism, a trimis chiar o telegramă în țara sa dar cum era somnoros și lejer chehui, după coniacul de aseară
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
-și palma în cercuri din ce în ce mai mici. Dar nu suficient de mici ca să-mi fie tocmai pe plac. Creierul îmi spunea să-i ard una peste mână și să-i spun să se ducă dracului, dar vaginul îmi scâncea ca un copilaș. Ah, dă-i înainte, strigam frenetic în gând în timp ce degetele lui coborau și mai jos. A, nu! Revenise la pântece. Apoi a trecut din nou la coapsă, de data asta urcând puțin mai sus decât înainte, dar încă nu suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dispreț. De unde știi tu? — Pentru că mi-a spus el. Nu mai spune! Neil și nevastă-sa erau deja în Sala Abbot. Ca toți ceilalți de altfel - Misty, John Joe, Vincent, Chaquie și Clarence. Neil era curățel și dulce ca un copilaș care tocmai a ieșit de la ceremonia de Confirmare. I-am zâmbit liniștitor. Nu că ar fi avut nevoie de așa ceva. Mi-a răspuns cu un zâmbet care semăna cu acela al unui clovn trist. Știam c-o să fie o ședință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și voiam cu disperare să plec. Doream cu înverșunare să mă distanțez cât mai mult de toți alcoolicii și drogații ăia. Aveam o reacție de recul față de Cloisters ca și cum m-ar fi ars, ca și cum aș fi giugiulit și mângâiat un copilaș dulce-foc doar ca să descopăr că, de fapt, era un șobolan. Am mers hotărâtă să-i spun doctorului Billings că plecam. Dar când am ajuns la ușa care dădea către birou, am descoperit că era încuiată. încuiată! Am simțit groaza picurându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Eram cât pe ce să leșin. Poate că Angela și Eamonn o să se îndrăgostească unul de altul, a sugerat Don mai târziu cu degetele împletite și cu ochii strălucitori. N-ar fi minunat? Și apoi o să aibă o mulțime de copilași drăguți și grăsuți. Nu poți să spui așa ceva, l-a admonestat Vincent. —De ce nu? a vrut să știe Don. Liz Taylor și Larry Foreskinsky nu s-au întâlnit într-un centru de tratament? Povești de dragoste pot să existe, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la neurologie. Să asiste și doctorul Antoniu. Notează, Florine. Să fie anunțat doctorul Antoniu, neurologul, pentru vineri. — Fost, fost doctor Antoniu!... rânji inocentul. Ha, am fost Antoniu. Doctor Antoniu spus înainte. Tot înainte pionieri, tot înainte, spus Antoniu... țopăia, înveselit, copilașul. Femeia făcea semne în spatele lunganului, să nu fie luat în seamă. — Ce ai lucrat tu? — Ha, chelner, dom’ doctor. — Bravo, Ionel, bravo. Să vii vineri. Vivi Ionel revine vineri la consult. Acum, să intre Vlădescu Dragoș. Ușa deschisă inchisa, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
masă, lângă mâinile mici, durdulii, cuunghiile aranjate la salonul de manichiură, ale doctorului Marga. Auzi, să vii aici cu gândul confesiunii! Îți trece cheful, de l-ai avut vreodată. Auzi, certificate, rețetă, internare... Și cât de hotărât venise, ca un copilaș... întoarse palmele în sus, să se vadă complicatele linii ale destinului. Își privi palmele, destinul. Am visat scrisoare, rosti, cândva, pacientul. — Care scrisoare? — Păi... scrisoarea. Fă-ți idee... de alaltăieri-seară până azi-dimineață, într-un chef!... Un vis, de seara până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
știu, dar mă agățam de orice! Telefonul a tot sunat, apoi am format din nou numărul. Te rog, răspunde, mă rugam în tăcere. A răspuns cineva. Nu era el. Era o voce de fetiță. —Alo? se auzi vocea dulce de copilaș. La naiba, m-am gândit. Probabil am format un număr greșit. —Alo? — Am greșit numărul, scumpo. Nu-ți face griji. Pa-pa. Am lăsat telefonul jos. Săraca fetiță. Probabil m-a crezut vreo nebună. L-am sunat din nou pe Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
am zis niciodată... — Emma, nu te mai obosi. Ridică o mână. N-are nici un rost. Știm amândouă care e adevărul. — S-a Înșelat ! zic repede. A Încurcat borcanele ! Eu i-am zis că nu-mi plac... Îhm... creșele. Știi, toți copilașii ăia mici care... — Știi, am fost destul de supărată ieri, mă Întrerupe Katie cu un surâs ciudat. Dar, după slujbă, m-am dus direct acasă și am sunat-o pe mama. Și știi ce mi-a zis ? — Ce ? zic cu inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
orașul, de să duseră care încotro le-au văzut ochii. Încotro ascultai aceasta să auzia: «păziți la o parte, că vin cioclii cu morții», câte opt, câte zece unul peste altul morți, și cei zmerduiți după cară, la ordie, cu copilași plângând. Și-i căra de pân toate mahalalele pâncă când n-avea ce le mai face, și sta pre ulițe morți“ - așa descrie cojocarul-dascăl Ioan Dobrescu, la începutul de secol al XIX-lea - dar știu că, și când au venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ne‑am înțelege de milioane, pentru că, evident, am descoperi și că avem același simț al umorului și tot. Și dup‑asta aș lua avionul spre casa ei luxoasă și m‑aș întâlni cu Michael Douglas și m‑aș juca cu copilașul lor. Ne‑am simți foarte bine unul în compania celuilalt, ca niște vechi prieteni, și o revistă ar face un reportaj despre cei mai buni prieteni ai celebrităților și am apărea și noi în el, și poate chiar aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
însărcinată spală rufe în fața unei grămezi de cărbuni. Cei doi copii mici ai ei, cu pantalonașii rupți în spate, se joacă în cărbuni. Poponețele lor sunt acoperite de negreală. Alături e un atelier de tâmplărie. Tâmplarul face niște găleți uriașe. Copilașii săi ajută la șmirgheluirea suprafeței lemnului. Eu și Fairlynn am fost repartizate să dormim la o familie de țărani. M-am ales cu un junghi la gât de la dormitul pe jos. Într-o zi, când stăpânul casei vine să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
arătat calea-vieții, cum se mai spune. Sigur, ar fi aflat-o ea, În curând, de la alții, dar s-a Întâmplat ca primul care să i-o arate, sub plapomă, după aceea pe cuptor, după arătarea Teclei - să fiu eu, un copilaș. În plus, orfănel! Să fie aceasta o faptă-bună? A mea? Eu cred, În toată modestia, că da - ea este o faptă foarte bună, căci ce faptă mai bună pe lume, decât să-i arăți aproapei tale calea ceai’ adevărată? Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nimic. Golul. Gaura covrigului. De parcă nici n-aș fi coborât din calidor; de parcă nu mi-aș fi luat rămas-bun de la Moș Iacob al meu și de la Mătușa Domnica, și ea a mea; nici de la vecini, nici de la Duda, cu un copilaș În brațe, nici de la Ileana, cu mânile Încrucișate pe sub țâțe și cu barijul mult tras pe ochi, să nu se vadă cum plânge; nici de la prietenii mei de joacă și de școală, colegii, de la oamenii din sat; ca și cum nici n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și numai datorită orfanilor ăstora, fără de care de mult s-ar fi ales praful, idiotul, cică bestiile astea mici și periculoase ar avea tot dreptul asupra noastră... Păi, ia încearcă de slăbește numai puțin hăturile și ești mâncat. Cazi printre copilași cu capu-n jos ca-n cazanu’ cu smoală dată-n clocot, de unde nu te mai scoate nici dracu’. S-au mai văzut, de altfel, în școala asta suferinzi de boala domnului Ogrinjan, amintiți-vă d-ăla care, tot așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
urmă cu doi ani și ceva, când o sfătuise că mai bine să nu plece afară la muncă și mai bine să rămână aici, c-ar avea lucruri mai importante de făcut, cum ar fi să se mărite, să facă copilași, deh, extraordinar, asta a fost cu vreo lună până să cadă unul în brațele altuia într-o mare dragoste mare și au luat foc unul de la altul până într-atât că, nici până-n ziua de azi, nu s-au lecuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Îmi făcu semn cu mâna. M-am dus la ea. Se uita fix la Lesley și la omul În costum, care ținea dosarul deschis și o Întreba ceva. Restul lumii pleca, grăbindu-se să ajungă la slujbă sau acasă, la copilași. Noi le stăteam În drum. Lou se Întoarse În zona de primire, iar eu mă luai după ea, eliberând ușa. — Ce e, Lou? — ăsta zice că e de la Drepturile de Difuzare a Pieselor Muzicale. Ție Îți sună cunoscut? Mie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]