1,710 matches
-
Niște lemne. Tam-nisam, din goană, Se ivi o cucoană. Cucoană cu pălărie, Pe-nnoptate, pe câmpie, Ce putea să fie? Arătare, stafie. Ea șchiopăta, se poticnea stângace, Ca o răgace. Avea pantofi și fuste veștejite Și parcă-ar fi avut și copite. Parcă avea un beteșug, Parcă ieșise-atunci dintr-un coșgiug Și, mai abitir, Venea din cimitir, Ca o momâie. I se strâmbase ceva Și parcă puțea A tămâie. Săteanul dete bici. — „Ce cauți noaptea, cernită, pe-aici?”... (Ucigă-l toaca) Caracterul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
parte, și În luptă se avîntă, acum, generațiile tinere... Alecsandri arată o mare Îndemînare În a sugera, prin recurența unui număr de vocale și consoane, zăngănitul armelor sau trecerea tumultuoasă a oștirii. Iată un vers: „Pămîntul ropotește sub tropot de copite...” sau altul: „Ce vuiet lung de care, ce tropot surd de vite...” Tehnica antitezei duce la un fel de maniheism liric. De o parte: ambiția neînfrîntă a lui Albert, trufia militară a leșilor, armurile strălucitoare, orgia, dorința de expansiune, de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai rămân puțin, spuse Petrache, deși cumătrul nu-l întrebase. Apoi, dintr-odată, dând fuga după celălalt : — Auzi, cumetre... Caii au dinți ? — Să te ferească Dumnezeu de mușcătura de cal, auzi în întuneric. E mai rea decât o lovitură de copită... Se spune că în Vinerea Mare, de Paștele Morților, de obicei plouă. Dar cerul nu era greu de ploaie, avea mai degrabă o limpezime alburie. Petrache privi caisul înflorit și se întrebă, ca în fiecare an, ce taină e asta care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
arcuit și puternic, cu coamă sârmoasă, cu bot lung și dinți puternici, pe care buzele ar fi reușit rareori să-i acopere. Ar fi avut glezne nervoase, fiind gata oricând să salte pe picioarele dinapoi și să bată aerul cu copitele dacă vreo fiară ar fi sărit, din ascunzișuri, să-i taie calea. Dacă ar fi fost om, ar fi avut aceeași lungime cu a calului, numai că, de data asta, așezat pe două picioare. Ar fi avut urechi mici și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nimic, și atunci împinse sacul și-l desfăcu. Din el se revărsară câteva vechituri alese cu grijă, râșnițe de cafea din alamă, fiare de călcat cu jăratec, un ceainic din cupru. — Ceva argintărie n-ai ? se interesă Calu, răscolind cu copita prin gura sacului. Apoi, luminat de-o idee : Da’ ceva verighete prin buzunare... ? Cum era lesne de bănuit, îi răspunse o tăcere încăpățânată. Calu nici nu se aștepta la altceva, așa că făcu un semn scurt și Faraon se apropie, rânjind
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
partea dinspre Bismarckplatz, se afla un superb magazin de jucării care se desfășura pe trei etaje, intitulat caraghios Knoblauch ("Usturoi"). Vitrina era populată de o faună de pluș, reni stranii în mărime naturală, cu burțile bej și cu coarnele și copitele din catifea neagră, maimuțe cu coada verde și cu ochi mari de sticlă, ursuleți Panda... Presărate printre aceste personaje de sorginte waltdisney-ană menite să suscite un soi de adamism etern și nevinovat al copilăriei, se aflau tot felul de jucării
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
câmp în acea noapte. Cu toate aceste evenimentele ce vor urma merg a ne dovedi contrariul. Chiar în acea noapte teribilă, pentru a căruia desciere pana nu e încă destul de abilă, viscolul și munții de zăpadă au fost nesocotiți. Urmele copitelor a unor cai vârtoși s-au găsit imprimate într-însa și chiar diformase munții ei gigantici. Sunt oameni - fie de bună, sau rea condițiune - pe carii nimic nu îi poate reține de la îndeplinirea scopurilor lor. Ei au o voință fermă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
furajere, la o distanță de 300-400 m sud de grajdurile C.A.P.-ului Umbrărești, a fost descoperit la adâncimea de circa 1,5 m, un schelet uman întreg, orientat pe direcția vest-est, având alături un craniu de cabalină, cele patru copite cu părți din picioarele calului, precum și câteva resturi metalice, ce s-au dovedit a fi piese de harnașament și ale unei găleți de lemn. S-a considerat că mormântul a aparținut unui călăreț de neam turanic și datează din secolul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Prezența turanicilor în apropierea satului Torcești de pe apa Bârladului, acesta care face obiectul discuției noastre, se probează arheologic prin descoperirea întâmplătoare a mormântului unui nomad, al cărui schelet a fost găsit la un loc cu craniul, părți de oase și copitele calului său, dar și urmele harnașamantului, dovezi de netăgăduit ale practicilor funerare specifice neamurilor turanice, despre care am scris la începutul lucrării. Vatra satului Torcești, la fel ca în majoritatea așezărilor din zonă, se suprapune pe urme de locuiri străvechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
greutate apăsătoare care să-ți procure poveri din cele mai rele? Atunci când nu te chinuiești ești de-a dreptul nefericită. DOAMNA WURM: Zăbălește-ți gura scârboasă, tu, șchiop blestemat! Acum ai făcut bucăți pe taică-meu cu viața ta trândavă. Ai copite ca și Satan. Iar ce se întâmplă genital prin pantalonii tăi, de asta nici nu vreau să aflu. A trebuit și-așa să-mi iau mereu privirile de acolo, când trebuia, ca unui scârbos de țânc, să-ți curăț fundul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
așeză pe coarda arcului și-o slobozi în dușmani. Să fie măcar cu unul mai puțin. Dușmanii s-au apropiat mereu. Tot mai aproape, tot mai vijelioși. Ca să nu încapă nici mort în mâinile lor, Gelu se rugă Murgului: Cu copita sapă-mi mormântul, aici, pe marginea apei, apoi ia-mă cu dinții și aruncă-mă-n groapă. Gelu Românul murea, dar nu-și pierdea nădejdea că va veni iar ziua libertății. Și-I încredința pe Murg că, atunci, în acel
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Sulițașii s-au adăpostit după tufișuri. Arcașii au urcat în arborii cei mai stufoși. Au așteptat să se apropie dușmanul. La porunca spătarului Coman, arcașii au încordat arcurile și au slobozit întâiul stol de săgeți. Mulți teutoni au căzut sub copitele cailor. Altă ploaie de săgeți și alți dușmani s-au prăbușit. Pe cei ajunși la marginea pădurii i-au luat în primire sulițașii ascunși între tufișuri. Pe alții, rătăciți printre copaci, i-au tras halebardierii jos, cu căngile, iar spadele
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
demult știam de mielul de Paști, dar acum gata cu fiul oii, e perimat, fiind în definitiv un detestat produs mioritic, trecem la iepure, chiar dacă pentru vechii evrei, cei care au inventat Paștele, iepurele era un animal „necurat", fiindcă avea „copita despicată"(!?!). Și zice popa cel mare care este cel mai al naibii Daniel dintre toți: „"Așa cum se precizează și în Sfânta Scriptură, să te închini la un chip cioplit este un păcat primordial. In acest sens invocarea unui personaj, fie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
din cauza chipului său prea serios, deși vârsta era cam la fel cu a celorlalți camarazi de front. Uite cum stau acum alături în căruța care zdrăngăne din toate încheieturile, căruță cazonă trasă de doi cai bavarezi cu cozi scurte și copite cât gura găleții, cai înceți la pas ca niște boi, dar foarte puternici. Peste tot în jur doar iarbă uscată, arsă de soarele nemilos al stepei, pământ galben-cenușiu crăpat ca mâinile țăranului român, tăiat până la orizont de drumul cu făgașe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
într-o unduire ciudată care de aici părea un mușuroi de furnici. Mihu arătă cu coada biciului aceasta și tovarășului său dar acesta după ce aruncă o privire inexpresivă în zare, fără să zică nimic își coborâ iar ochii spre copitele cailor care măsurau drumul cu pasul lor domol. Desigur cu miopia lui nu văzuse nimic și poate de aceea nu spusese nimic. După lungă perioadă de tăcere nenea prinse totuși glas. - Pe aici nici popândăi nu sunt, afurisit câmp, fără
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fost găsit dormind într-o iesle. Dormise trei zile, așa-i nenea, glumește. Mihu îi mai spuse despre Nenea cum voia să ajungă la capătul pământului și până atunci nu va păți nimic, cum se vor întoarce caii scăpărând din copitele lor mari, dar simți deodată că e ceva în neregulă. Fetița se lăsase moale la pieptul lui cu mâinile sale micuțe atârnând fără viață. Îi luă capul în palme și de abia atunci văzu că în timp ce-i vorbea, peste ochii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
susținând sus și tare că arăpoaicele fură copiii obraznici și-i fac săpun. Ne având încredere în veridicitatea acestor născociri, curios din fire, nu de puține ori Bidaru privea din apropiere la tabăra lor. Îl încântau: caii mici, flocoși, cu copitele mari ce pășteau disciplinați, priponiți de câte un țăruș înfipt în mijlocul unui imaș cu mult troscot și iarbă presărată ici-colo cu câte un bălegar; câinii lățoși care, când nu se scărpinau de purici lătrau aiurea la lună sau la stele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
această simplă întrebare: "De ce?", nu ar ști ce răspuns să dea, dară mi te atunci?. Într-adevăr, dacă ar fi știut, ar fi evitat multe greșeli care i-au adus sumedenie de necazuri încă din anii copilăriei. Ar fi evitat copita calului care l-a catapultat într-o groapă din care a ieșit boțit rău de tot abia peste un sfert de oră. Ar fi evitat creanga cu ghinion de care se sprijinea în timp ce se căznea să apuce o ramură ceva
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un climat mai răcoros. Am călcat muntele și în perioada desprimăvărării. Mai întâi se topește zăpada de pe fruntea meridională. Acolo sus, îndată ce Soarele trece de-o șchioapă deasupra orizontului, mantia imaculată a zăpezii din poieni, doar cu unele dâre de copite micuțe, trece la scânteierea de diamante a unor fulgi de mai proeminenți. Atunci auzi o șoaptă minusculă. Stai și asculți, nebănuind de unde vine! Sub revărsarea razelor de Soare, picăturile topite deasupra se strecoară ușurel prin zăpada pufoasă, apoi, se scurg
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
greu încercate de seceta ce biciuise stepele. În Balcani, au găsit, pe alese, locuri îmbelșugate unde să-și așeze târlele și odalâcurile. Războinice și patriarhale, aceste triburi au trecut prin foc și sabie culturile neolitice din peninsulă. Au stropșit, sub copitele cailor, lutul ars și încondeiat al ceramicii din străvechime pe care au spart-o într-un infinit de cioburi. Fluxul migrator de la începutul Antichității, provenind din zona stepelor nord pontice, a perturbat serios dezvoltarea socio economică a Balcanilor, inclusiv a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
plug (2); politică (2); sat (2); soțul vacii (2); teamă (2); alb; aleargă; un animal; animal mare; apatic; băieți; al Bălții; bărbați; belea; bestie; bibelou; bizon; bour; bouț; bovine; cap; fără caracter; cară; de casă; căluț; căruță; cîmpie; cu coarne; copită; Cosmin; cui; dezgustător; Dragoș; dur; duritate; dușman; el; ierbivor; eu; fermă; fraier; fuge; furie; grajd; grandios; grămadă; gros; ham; hamal; hrană; ignoranță; imens; incapabil; iubi; iz; încăpățînat; înfioros; îngîmfat; jignire; jug; lanț; lapte; leneș; limfatic; lung; mamifer; mascul; meșteșug; mic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
59/99/0 cal: animal (133); căruță (49); putere (36); iapă (30); șa (23); armăsar (21); alb (20); frumos (18); puternic (18); frumusețe (15); coamă (13); mare (13); călărie (12); mînz (11); coadă (9); viteză (9); călăreț (8); măgar (8); copită (7); echitație (7); muncă (7); ajutor (6); călărit (6); libertate (6); negru (6); trăsură (6); blîndețe (5); maro (5); vacă (5); cafeniu (4); călare (4); curse (4); ham (4); iarbă (4); năzdrăvan (4); rapid (4); viteaz (4); bătrîn (3); car
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); ham (4); iarbă (4); năzdrăvan (4); rapid (4); viteaz (4); bătrîn (3); car (3); călătorie (3); cursă (3); eleganță (3); fugă (3); ponei (3); potcoavă (3); sat (3); agricultură (2); animal frumos (2); bine (2); blînd (2); călări (2); copite (2); curat (2); echitate (2); fîn (2); forță (2); galop (2); harnic (2); herghelie (2); hipodrom (2); loialitate (2); mamifer (2); mașină (2); mîndrie (2); natură (2); nărăvaș (2); nărăvos (2); nobil (2); plimbare (2); povară (2); prinț (2); puritate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea / Și frumos că mi-l lega. / La poala caftanului, / La copita murgului. El având o soră mică, / La apă că se ducea, / De departe că zărea / Pe N. că venea. Îndărăt că se-nturna: / Ia ieși, maică; Ce-ai scăldat, / Ce-ai legănat / Aduce pe leu legat, / Viuleț, nevătămat. / El în casă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
căpriță, ța! / Vine cerbu-n urma ta. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / A trecut cerbul Carpații, / Ca să joace la toți frații, / Cu covor împiestrițat, / Cu luceferi înstelat. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Pe câmpul cu floriceli, / Pe ape cu pietriceli, / Din copite scânteia, / Cărările deschidea.../ Lumea-ntreagă bucura. / Ța! / Cerbul când boncăluiește, / Anul Nou, mândru, vestește, / Lumea toată-nveselește! / Ța!..."153 Ritmul bicron, format din două unități de timp inegale, aparținând sistemului "aksák", specific jocului caprei și al cerbului, marchează trecerea din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]