2,935 matches
-
un fragment din Noaptea de Paști, în transpunerea lui Virgil Godeanu), din Tablourile pariziene de Charles Baudelaire (Perpessicius), din poemele lui Serghei Esenin (Zaharia Stancu), din Divina Comedie a lui Dante (Alexandru Marcu), din François Mauriac (Lumina corpului), E.A. Poe (Corbul), Alberto Moravia (Fuga nocturnă, fragment din romanul Indiferenții), în versiunile lui Emil Gulian, Paul Stelian și, respectiv, C. N. Negoiță. Cronica plastică este asigurată de N. N. Tonitza, Tudor Arghezi, Dan Botta, Mac Constantinescu, cronica dramatică de Adrian Maniu și Pamfil
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
de neon, București, 1968; Un pește invizibil și 20 de povestiri fantastice, București, 1970; Povești de buzunar, București, 1971; Capcanele timpului, București, 1972; Dinții lui Cronos, București, 1975; Grifonul lui Ulise, București, 1976; Babel, București, 1978; Timp cu călăreț și corb, București, 1979; Imposibila oază, București, 1984; Xele, motanul din stele. O uluitoare aventură povestită pe îndelete în nouă capitole complete, București, 1984; Șase brățări pentru gleznă, București, 1987. Antologii: Les Meilleurs histoires de science-fiction roumaine, Bruxelles, 1975. Traduceri: Vladimir Maiakovski
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
1978, 22; Dan-Ion Vlad, Un Babel în viitor, R, 1978, 5; Anton Cosma, „Babel”, VTRA, 1978, 11; Sultana Craia, Timpul ficțiunii, LCF, 1979, 18; Titus Moraru, Istorie și adevăr romanesc, ST, 1979, 5; Radu Călin Cristea, „Timp cu călăreț și corb”, RL, 1979, 23; Vasile Andru, Sensuri ale retrăirii duratei, VR, 1979, 10; Adrian Rogoz, Un senior al fantasticului, RL, 1981, 21; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 259-267; Dumitru Toma, „Xele, motanul din stele”, O, 1984, 15; Ion Bogdan Lefter, „Imposibila oază”, RL
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
fine, el a obținut un succes comercial specific categoriei literare pe care o ilustrează, bucurându-se și de traducerea în poloneză a Dinastiei ... (Varșovia, 1975-1980). Bun cunoscător al literaturii de limbă engleză, C. a tradus câteva cărți (unele împreună cu Ioana Corbul), semnate de Th. Dreiser, Alan Sillitoe, Norman Mailer ș.a. SCRIERI: Babel Palace, București, 1942; Sclavii pământului, București, 1947; Dinastia Sunderland Beauclair, I-VI, București, 1967-1979; Cenușă și orhidee la New York (în colaborare cu Eugen Burada), București, 1969; Căderea Constantinopolului, I-
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
Arborele care plânge, București, 1963; Alan Sillitoe, Sâmbătă noaptea și duminică dimineață, pref. Silvian Iosifescu, București, 1966; Louis Armstrong, Satchmo. Viața mea la New Orleans, București, 1966; Norman Mailer, Cei goi și cei morți, București, 1968 (în colaborare cu Ioana Corbul); Robert Bolt, Un om al tuturor timpurilor, București, 1971 (în colaborare cu Ioana Corbul); Louis Bromfield, Vin ploile, București, 1972 (în colaborare cu Ioana Corbul). Repere bibliografice: Ovidiu Constantinescu, „Babel Palace”, „Bis”, 1943, 16; Boris Buzilă, Vintilă Corbul despre „Dinastia
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
Iosifescu, București, 1966; Louis Armstrong, Satchmo. Viața mea la New Orleans, București, 1966; Norman Mailer, Cei goi și cei morți, București, 1968 (în colaborare cu Ioana Corbul); Robert Bolt, Un om al tuturor timpurilor, București, 1971 (în colaborare cu Ioana Corbul); Louis Bromfield, Vin ploile, București, 1972 (în colaborare cu Ioana Corbul). Repere bibliografice: Ovidiu Constantinescu, „Babel Palace”, „Bis”, 1943, 16; Boris Buzilă, Vintilă Corbul despre „Dinastia Sunderland-Beauclair”, „Magazin”, 1968, 546; Gabriela Duda, Epicul copleșitor, „Scânteia”, 1968, 7734; Piru, Panorama, 386-388
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
București, 1966; Norman Mailer, Cei goi și cei morți, București, 1968 (în colaborare cu Ioana Corbul); Robert Bolt, Un om al tuturor timpurilor, București, 1971 (în colaborare cu Ioana Corbul); Louis Bromfield, Vin ploile, București, 1972 (în colaborare cu Ioana Corbul). Repere bibliografice: Ovidiu Constantinescu, „Babel Palace”, „Bis”, 1943, 16; Boris Buzilă, Vintilă Corbul despre „Dinastia Sunderland-Beauclair”, „Magazin”, 1968, 546; Gabriela Duda, Epicul copleșitor, „Scânteia”, 1968, 7734; Piru, Panorama, 386-388; Constantin Cubleșan, „Dinastia Sunderland Beauclair”, ST, 1970, 6; Dana Dumitriu, „Căderea
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
cu Ioana Corbul); Robert Bolt, Un om al tuturor timpurilor, București, 1971 (în colaborare cu Ioana Corbul); Louis Bromfield, Vin ploile, București, 1972 (în colaborare cu Ioana Corbul). Repere bibliografice: Ovidiu Constantinescu, „Babel Palace”, „Bis”, 1943, 16; Boris Buzilă, Vintilă Corbul despre „Dinastia Sunderland-Beauclair”, „Magazin”, 1968, 546; Gabriela Duda, Epicul copleșitor, „Scânteia”, 1968, 7734; Piru, Panorama, 386-388; Constantin Cubleșan, „Dinastia Sunderland Beauclair”, ST, 1970, 6; Dana Dumitriu, „Căderea Constantinopolului”, RL, 1976, 30; Valentin F. Mihăescu, Epica documentară, LCF, 1976, 38; Mircea
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
o stare lirică nu prin mijloacele tradiționale de seducție, ci printr-o alianță din care a fost eliminată tocmai „poezia” în veșmintele ei sărbătorești. Câteva dovezi: iată amurgul, universul ca un cavou, târgul ostil și pustiul existenței: „Trec corbii - ah, «Corbii» / Poetului Tradem - / Și curg pe-nnoptat / Pe-un târg înghețat // Se duc pe pustii”, sugerate, toate, prin câteva referințe cât se poate de banale și un „ah” care rușinează orice idee de solemnitate în poezie. Gravitatea, solemnitatea găsesc însă altă cale
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Istoria Imperiului Otoman). Și, mai cu seamă, dădea în Istoria ieroglifică o imagine - în convenția alegorică a măștilor zoomorfe - a relelor, păcatelor și slăbiciunilor care trăgeau neamul în jos: intrigi politice, duplicitate și trădare, spoliere. După mazilirea Vidrei (Constantin Duca), Corbul (Constantin Brâncoveanu) se amestecă în rivalitățile pentru tronul Moldovei, susținându-și protejatul, pe Mihai Racoviță (Struțocămila), împotriva Inorogului (autorul) și a Filului (Antioh Cantemir). Dependența de Cetatea Epithimiei (Constantinopolul, devenit Istanbulul turcesc, unde se află Curtea Sultanului), desfășurările retorice din
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
I. Caragiale, Cezar Petrescu, Mihail Sebastian, Liviu Rebreanu, Jean Bart, Ion Marin Sadoveanu) și contemporană (Geo Bogza, Eugen Barbu, G. Călinescu, Al. I. Ștefănescu, Alecu Ivan Ghilia, Marin Sorescu, Al. Ivasiuc, Iosif Naghiu, Zaharia Stancu, G. Ciprian, Maria-Luiza Cristescu, Vintilă Corbul, Dumitru Solomon, Constantin Chiriță, Mircea Sântimbreanu, Mircea Radu Iacoban, Paul Cornel Chitic, Constantin Țoiu ș.a.). Câteva exegeze se constituie ca ipostaze complementare în programul de familiarizare a cititorului polonez cu istoria (Rumunia od Trajana do democracji ludowej, 1953) și literatura
BIEŃKOWSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
Zaharia Stancu, Jak bardzo cię kochalem [Ce mult te-am iubit], Varșovia, 1972; G. Ciprian, Kaczy leb [Capul de rățoi], „Dialog” (Varșovia), 1973, 8; Jean Bart, Europolis, Gdańsk, 1974; Maria-Luiza Cristescu, Nie zabijajcie kobiet [ Nu ucideți femeile], Varșovia, 1974; Vintilă Corbul, Dynastia Sunderland-Beauclair, I-II, Varșovia, 1975-1980, Hollywood, pieklo marzeń [Hollywood, iadul visurilor], Katowice, 1992; Dumitru Solomon, Diogenes pies [Diogene câinele], „Dialog” (Varșovia), 1975, 4; Ion Marin Sadoveanu, W șwietle gazowych lamp [Sfârșit de veac în București], Varșovia, 1976; Constantin Chiriță
BIEŃKOWSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
mai povestește cum, la o oră după moartea regelui, a eșuat o balenă pe plaja din Dover, o stea căzătoare a trecut peste Whitehall, iar un bărbat, care a afirmat că regele a meritat să moară, a fost atacat de corbi și și-a pierdut vederea. În timpul ceremoniei de înmormântare, de pe data de 6 februarie, deși era o zi frumoasă, vremea s-a stricat brusc, incepand să ningă. Catifeaua neagră care îmbracă sicriul regelui a fost acoperită de un strat gros
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
de aur și minată de corupție, propune o foarte interesantă perspectivă de receptare a episodului ca antiutopie. În rândul întâi al grupului patrupedelor stau animale feroce: Pardosul, Lupul, Ursul, Vulpea, Șacalul ș.a., în timp ce păsările sunt reprezentate de zburătoare de pradă: Corbul, Brehnacea (bufnița), Șoimul, Uliul, Coroiul etc. Există însă și „Dobitoc supus” și „Pasăre supusă” (prin ambele subînțelegându-se țărănimea). Realitatea istorică, în datele ei exacte, nu mai interesează, întrucât totul este redimensionat potrivit libertăților subiective ale ficțiunii. În prima parte
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
pentru alegerea unui domnitor în țara patrupedelor. Sunt puse în lumină, marcat hiperbolizate, moravurile politice balcanice care viciază atmosfera. Personajele se tem de o primejdie ce planează în aer și le anihilează voința. Una dintre amenințări pare să fie tirania Corbului (epitropul țării păsărilor), cel care patronează adunarea politică teribil caricaturizată de autor. După o serie de discursuri (caricate și ele) rostite de felurite personaje, mijloc cu iscusință folosit de autor spre a le caracteriza prin „propriile” lor cuvinte, se relevă
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
teribil caricaturizată de autor. După o serie de discursuri (caricate și ele) rostite de felurite personaje, mijloc cu iscusință folosit de autor spre a le caracteriza prin „propriile” lor cuvinte, se relevă gratuitatea și ridicolul pledoariilor, de vreme ce, în culisele otomane, Corbul atribuise deja domnia. E acuzat astfel un mecanism politic controlat în chip tiranic din culise, în timp ce în scenă oamenii se mișcă inconștienți de regimul lor de marionete în mâinile puterii. În această parte a romanului, autorul-narator are doar rolul de
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
din culise, în timp ce în scenă oamenii se mișcă inconștienți de regimul lor de marionete în mâinile puterii. În această parte a romanului, autorul-narator are doar rolul de a deschide cadrul la modul expozitiv-introductiv, de a da cuvântul personajelor (Vidra, Bâtlanul, Corbul, Brebul, Vulpea, Struțocămila)și apoi de a comenta, ca pentru cititori, conținutul discursurilor și efectul asupra auditorilor din adunare. Noutatea tehnicii narative se impune de la sine. Acesta e și primul nucleu narativ al romanului constituit în jurul subiectului Struțocămila, propusă ca
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
proprie lui I. L. Caragiale, comediograful. Partea a doua a romanului, mai extinsă ca spațiu narativ, se constituie din aventura urmăririi, luării în captivitate și eliberării Inorogului, spirit ales, opus lumii și de aceea netolerat de ea și de adversarul personal, Corbul. Conform premoniției onirice, totul se încheie cu recunoașterea dreptății Inorogului. În tehnica narativă sunt antrenate procedee anticipatoare, caracteristice prozei moderne. Într-o secvență, personajele discută despre măștile atribuite lor de autor în acest roman. În întregime, partea a șasea e
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
exotică, cultul dragostei nu cunoștea bariere sociale și, departe de budoarele pline de lux, în cartierele populare, vedeam două bande rivale din Belleville luptând pe viață și pe moarte din pricina unei femei. Singura diferență: părul frumoasei Otero lucea ca pana corbului, pe când părul iubitei râvnite lucea ca grâul copt în lumina asfințitului. Bandiții din Belleville o numeau Casca de Aur. În momentul acela, simțul nostru critic se răzvrătea. Eram gata să credem în existența mâncătorilor de broaște, dar era prea de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
țara Moldovei? Întrebându-l, Ștefăniță Își limpezea, de fapt, primejdia tătarilor și necazurile oamenilor. Își strânse pumnii. În lungul obrazului Îi aluneca o lacrimă, Întâia lacrimă de ciudă. Văzuse cu ochii lui sate arzând și carele Moldovei În pribegie. Văzuse corbi zburând spre stârvurile oamenilor. Zărise și tătari, pe un deal, departe, și-n urma lor cerul era Înroșit de focuri. Asta era Întâia amintire a voievodului despre tătari. De ce? a Întrebat Încă o dată Ștefăniță, așa de crunt, Încât Mitruț aproape
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
împresurarăm Varna, Și eu, rănit de moarte și despoiat de hoți, Simțeam cum îmi îngheață în sân rărunchii toți... Era un ger... și lupii urlau flămânzi în câmp, Deasupra mea în aer auzeam într-un răstîmp Cum cloncăneau în stoluri corbi negri, uli sălbateci, Zăpadă, alt nimica pe câmpii singurateci. Simțeam cum mă întunec, îngheț ca într-o criptă... Cu pieptul gol... săgeata stătea încă [î]nfiptă. Departe vedeam zidul împresuratei Varne, Corbii roteau deasupră-mi și îmi mușcau din carne. {EminescuOpVIII
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
auzeam într-un răstîmp Cum cloncăneau în stoluri corbi negri, uli sălbateci, Zăpadă, alt nimica pe câmpii singurateci. Simțeam cum mă întunec, îngheț ca într-o criptă... Cu pieptul gol... săgeata stătea încă [î]nfiptă. Departe vedeam zidul împresuratei Varne, Corbii roteau deasupră-mi și îmi mușcau din carne. {EminescuOpVIII 81} Ca-n vis aud un tropot de cal, o umbră vine, În mâni îmi luă capul, s-așază lângă mine, Apoi murii în pace... Când m-am trezit din moarte, când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Gîndit-ai tu vrodată, stăpâne, -n anii tăi Că lumea asta este făcută pentru răi? Omoară fericirea unui popor... alungă A veacurilor pace pe vreme îndelungă: [Atunci] viteaz și mare te or numi toți orbii, Pe când pe-adevărații viteji îi mâncă corbii Vei fi erou... Pe scaun de simți cumcă te clatini Tu ia ochii mulțimei cu stranii nouă datini Și din Apus adună sofiști cu bărbi boite Ca neamului să-i deie năravuri mai spoite, S-arate cum moșnegii îmbălsămiți ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pereche, bun de lupte, rău de gură, Și la moarte te urmează a Domniei Mele ură... Între câte Lăpușneanu NU cunoaște e iertarea: Da, vei spînzura-n câmpie... da! și neagră va fi zarea Și de lupi flămânzi ca iarna, iară corbi în negre stoluri De asupra-ți se coboare în sălbatece ocoluri, Pentru inima din tine s-or lupta pe oseminte Câte ai făcut tu mie, Lăpușneanu ține minte... (s-aude un țipăt de femeie ) Ce strigări... Goniți muierea!... Se preface
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a recreării Cosmosului. Dar, din perspectivă mito-simbolică, cele două forme de regenerare pot fi perfect asemănate. Această analogie explică și justifică un fenomen de identificare și de suprapunere a celor două teme mitice, într-o legendă românească a potopului. După ce corbul - trimis în căutarea pământului - se întoarce fără rezultat (motiv biblic cu rădăcini în mitologia sumero-akkadiană), Noe trimite broasca, în același scop. Parcursul acesteia nu mai este însă orizontal, în căutarea „vechiului pământ” (ca în cazul corbului), ci vertical, în căutarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]