4,398 matches
-
cu antrenament fizic efectul se suprapune pe valori bazale crescute pentru volumul sistolic și telediastolic și scăzute pentru frecvența cardiacă, fapt ce asigură o creștere mai eficientă a debitului cardiac la aceeași modificare relativă a frecvenței. Lucrul mecanic extern al cordului poate fi cuantificat ca produs integrat presiune-volum, care reprezintă de fapt aria ciclului cardiac pe diagrama presiune-volum, dacă ne referim la un singur ciclu, lucrul-bătaie. Acesta înmulțit cu frecvența cardiacă (în bătăi pe minut) reprezintă lucrulminut. De fapt puterea medie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare simpatice (T1-L2) fac sinapsă în lanțul ganglionar paravertebral, iar fibrele postganglionare formează nervi simpatici pentru viscere (inclusiv cordul) sau se alătură nervilor somatici pentru a inerva vasele sanguine din piele, musculatura scheletică, etc. Simpatectomia determină o presiune arterială scăzută, mai ales datorită vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența unui important tonus smpatic vasoconstrictor în condiții bazale. Fibrele simpatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la variațiile normale între 85 și 115 mm Hg la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
medie presiunea hidrostatică la nivel capilar este de 30-32 mm Hg la capătul arterial și de 10-12 mm Hg la cel venos, cu o medie pe întreg patul capilar de ~17 mm Hg (excluzând efectul diferențelor date de poziția față de cord). La intrarea în capilar presiunea hidrostatică este suficient de mare pentru a determina un efect de fitrare a plasmei prin peretele capilar, în condițiile în care presiunea hidrostatică din interstițiu este în mod normal nulă sau ușor negativă. Astfel, când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă superioară). Viteza de curgere este mai mica decât în artere, deoarece
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pentru returul venos este furnizată de activitatea inimii, mișcările respiratorii, contracția mușchilor membrelor. Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant major. Intoarcerea venoasă este rezultatul diferenței de presiune dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția mușchiului scheletic poate determina o presiune externă de 100-150 mm Hg, în cazul mersului realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul capilar menține gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
rezultă atât din forma cuvântului, care îl păstrează pe e netrecut la â, cât și din faptul că are sens specializat. În terminologia medicală, se găsesc și alte cuvinte împrumutate din franceză și latină, ca bilă, sinonimul lui fiere, moștenit; cord, sinonimul lui inimă; sau abdomen, sinonim al lui pântece. rinichi, rărunchi De data aceasta, ambii termeni ai perechii de sinonime sunt moșteniți din latină; este vorba de două diminutive, reniculus și *renunculus, formate de la lat. ren „rinichi“, diminutive care s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dovada unei concepții medicale propriu-zisă unei științe a vindecărilor, anterioară școlii medicale grecești. Cu mult înainte de Hippocrat, exista deja un „spirit medical“, așa cum atestă scrierile egiptene. În Papirusul Ebers capitolele au o intitulare. Exemplu: „Cunoașterea bătăilor inimii“ care vizează deopotrivă cordul, dar și problematica circulației și a calității sângelui, a funcțiilor vieții. Dar și celelalte manuscrise, fresce, sculpturi, privind organismul uman, atestă cunoaștere, nivel medical avansat, grijă pentru om și viață, specializare, așa cum remarcă și Herodot. Înțelepciunea este simbolizată de „șarpele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
e un sistem de sisteme, în care fiecare detaliu își are funcția sa și trebuie să poarte o denumire distinctivă. Realizează deci dicționarul organismului uman, unii termeni, în timp, nedobândind statut, fiind înlocuiți cu alții mai oportuni. Vesal prezintă corect cordul, sternul, uterul, ovarele, încă de la vârsta de 23 de ani, având acces în Italia la disecția pe cadavre umane. În Padova, vestit centru universitar medical și spitalicesc, e considerat cel mai mare învățat în domeniile medical și juridic. Susține un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1960); salturile chimiei de sinteză asociate terapeuticii (Ehrlich — 1908 — Premiul Nobel); consolidarea chimioterapiei, crearea sintezelor artificiale, a hormonilor sintetici, a actinoterapiei în ultraviolet (Finsen) practicarea grefelor și extinderea transplanturilor de organe, după debutul lui Cristian Barnard (1965), în transplantul de cord. Aceste doar câteva evenimente medicale din atâtea, pot explica reducerea simțitoare a morbidității și mortalității în acest veac XX, ca și creșterea spectaculoasă a mediei de viață umană. Se produce o adevărată revoluție sanitară. Serviciile medicilor sunt apreciate pentru că sunt
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
săi, în SUA, ca și Robert Gross (SUA) realizează corectarea malformațiilor inimii și vaselor toraxului în „boala albastră“. Cardiochirurgii, fructificând progresul fiziologiei, anesteziologiei, tehnicilor și mijloacelor peroperatorii (pre și postoperatorii) ca și ale reanimării, reconstruiesc corectiv organe, pătrunzând până în cavitățile cordului și ajungând până la înlocuirea organului cu altul, circulația extracorporală asigurând funcțiile vitale. În 1948 se realizează, în Franța, transplantul de cornee. Transplantul de rinichi are loc în 1959 și de inimă în 1967. în prezent se efectuează și transplantul de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1955, C. W. Lillehei realizează sistemul artificial inimă-plămân 1956, G. G. Pincus pune la punct pilula anticoncepțională 1957, G. Mathé reușește prima grefă de măduvă osoasă 1959, P. Merril realizează primul transplant renal 1967, Christian Barnard, face primul transplant de cord la om 1970, H. G. Khorana, realizează sinteza unei gene 1973, S. Cohen și H. Boyer introduc gene în bacterii 1977, R. G. Edward și P. C. Steytoe, realizează fecundarea in vitro și transferul embrionar 1978 în Anglia se reușește primul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
craniană și distribuția toraco-abdominală difuză a vagului, „nervul rătăcitor”. Din aceeași perioadă datează constatarea că inima denervată sau scoasă din corpul animalului continuă să bată. Faptul constituie una din primele dovezi experimentale privind existența și rolul filetelor nervoase de la nivelul cordului și vaselor. Precizări în acest domeniu nu s-au putut însă obține decât mult mai târziu din cauza pedepselor aspre aplicate de Inchiziție tuturor acelora care, prin descoperirile lor, puneau sub semnul întrebării formulările eronate ale concepției galenice (nervii ca structuri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
toraco-abdominale. Acesta din urmă este de fapt un nucleu bulbospinal, deoarece se întinde până la C3. Căile și distribuția extraneuronală a vagului vor fi descrise ulterior. În ceea ce privește centrii vasomotori bulbari, este de menționat în primul rând dispozitivul nervos care controlează activitatea cordului și vaselor. La baza ventriculului IV sunt situați centrii constituiți din celule vegetative prevăzute cu proprietăți diferite după cum este vorba de neuronii porțiunii laterale sau mediane. În partea laterală, se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori, iar în zona mediană își
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dintre ganglionul stelat și nervul frenic (ansa frenicului) și ramurile comunicante cenușii de pe traiectul nervilor rahidieni C6-C8. Prin intermediul acestora, ganglionul cervical inferior asigură inervația simpatică a membrului superior și regiunii cervicotoracice a trunchiului. Prezența unor filete cu rol trofic pentru cord (Danielopolu) a restrâns considerabil indicația stelectomiei în angina de piept. Gillilan (1955) descrie un al patrulea ganglion cervical situat pe artera vertebrală imediat deasupra locului de trecere prin foramen cervicale. Acest ganglion vertebral este conectat printr-unul sau mai multe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de fibre cardiace îndărătul arcului aortic, la locul de bifurcație a traheii și arterelor pulmonare (fig. 15). Primul emite ramuri eferente spre plexurile coronare și zonele sub-pericardoendocardice corespunzătoare, iar cel de al doilea asigură inervația vegetativă a feței posterolaterale a cordului și arborelui bronho-pulmonar. Cele două plexuri cardiace conțin mici formațiuni ganglionare de natură predominant parasimpatică, care reprezintă locul de articulație dintre fibrele pre- și postganglionare ale vagului cardiac. Printre ganglionii descriși se numără și ganglionul Wriesberg, situat sub concavitatea aortei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu filetele amielinice simpatico-parasimpatice în teritoriul subepicardic rezultă un plex intracardiac, bogat reprezentat în ariile de distribuție a ganglionilor susmenționați și a septului interatrial. Morfologic și funcțional, atât structurile ganglionare, cât și rețeaua plexiformă înconjurătoare sunt subordonate nodulilor specifici din cord, cu rol de pacemaker (centre de comandă). Pereții arborelui respirator sunt, de asemenea, prevăzuți cu microganglioni viscerali, similari acelora din inimă și tubul digestiv. Ei sunt sinaptic conectați cu filetele preganglionare vagale, care împreună cu terminațiile celui de al doilea neuron
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
exemple de canale ionice activate direct pot fi menționate canalele de K+ specifice receptorului muscarinic atrial de tip M2, precum și cele de Ca2+ de tip L. Din categoria canalelor ionice activate indirect fac parte canalele de Na+ și Ca2+ din cord, activate de proteinkinaza A sau canalul de Ca2+ activat de o proteinkinază C. Coexistența mecanismelor de activare directă și indirectă a canalelor de Na+ și Ca2+ are loc la nivelul receptorilor adrenergici din cord de tip betal. Studiul interacțiunilor receptori-canale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
canalele de Na+ și Ca2+ din cord, activate de proteinkinaza A sau canalul de Ca2+ activat de o proteinkinază C. Coexistența mecanismelor de activare directă și indirectă a canalelor de Na+ și Ca2+ are loc la nivelul receptorilor adrenergici din cord de tip betal. Studiul interacțiunilor receptori-canale, evidențiate cu tehnica patch-clamp a precizat marea varietate a receptorilor sinaptici, în comparație cu numărul limitat al canalelor ionice. Celulele piramidale ale cortexului frontal uman, de pildă, prezintă cel puțin zece tipuri de receptori diferiți, a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în cel postsinaptic. Dovezi experimentale directe privind transmiterea chimică a informațiilor la nivelul articulațiilor sinaptice au fost obținute inițial asupra unor structuri neuro-efectoare periferice, pentru ca ulterior să fie extinse la nivel interneuronal ganglionar și cerebro-spinal. Stimulând nervul vag al unui cord izolat de broască, O. Loewi (1921) a constatat apariția în lichidul de perfuzie a unei substanțe ce inhibă activitatea contractilă a unui al doilea cord perfuzat (fig. 44). Substanța vagală cardioinhibitorie fiind identificată cu acetilcolina, experimentele au continuat pe același
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ulterior să fie extinse la nivel interneuronal ganglionar și cerebro-spinal. Stimulând nervul vag al unui cord izolat de broască, O. Loewi (1921) a constatat apariția în lichidul de perfuzie a unei substanțe ce inhibă activitatea contractilă a unui al doilea cord perfuzat (fig. 44). Substanța vagală cardioinhibitorie fiind identificată cu acetilcolina, experimentele au continuat pe același model experimental asupra fibrelor sinaptice cardiace, constatându-se eliberarea, în timpul stimulării electrice a acestora, a unei substanțe cardioacceleratoare de tip adrenalinic, denumită inițial simpatină. Descoperirea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
receptorilor 1-adrenergici decât pentru adrenalină în unele țesuturi și organe (fig. 50). Localizarea lor, de asemenea, diferă la nivelul sinapselor interneuronale și neuro-efectoare. Receptorii 1- și -adrenergici sunt localizați postsinaptic în unele din organele efectoare periferice prevăzute cu funcții vegetative (cord, vase, rinichi, splină, tub digestiv, vezică, uter, piele etc.), în timp ce receptorii 2-adrenergici se găsesc atât presinaptic, cât și postjoncțional. La nivelul cerebro-spinal, numeroase grupe neuronale conțin atât echipamentul enzimatic necesar sintezei de catecolamine, cât și de receptori specifici indispensabili producerii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cazul H2S (hidrogenul sulfurat) rezultat din metabolizarea L-cisteinei, s-au constatat efecte mediatoare sau modulatoare similare cu ale monoxidului de carbon. Cantități dozabile se găsesc atât în ser, cât și în diferite țesuturi și organe (tub digestiv, ficat, creier, cord, vase, rinichi, fibroblaste, leucocite etc.) la mamifere și om (Meyer și colab., 2001). În creier se produc concentrații de 2-3 ori mai mari decât în teritoriile vasculare periferice, prevăzute cu proprietăți neuromodulatoare centrale reglatoare a circulației cerebro-vasculare. Pe plan funcțional
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și forței de contracție. Efecte opuse de scădere a frecvenței și contractilității apar sub influența stimulării vagale. În timp ce stimularea simpatică crește eficacitatea motopompei cardiace necesară efortului fizic susținut, predominența vagală diminuează funcția de pompă a inimii, permițând recuperarea funcțională a cordului între perioadele de activitate ritmică intensă. La rândul lor, vasele sanguine sistemice se contractă mai ales în cazul vascularizației abdominale și tegumentare sub influența predominenței simpatice. Stimularea parasimpatică nu are efect direct asupra vaselor, cu excepția acțiunii dilatatoare din anumite arii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]