1,113 matches
-
era o singură clipă care mergea odată cu el. La picioare, îl însoțea motanul negru pe care-l găsise demult, în copilărie, și pe care, de teamă că părinții nu-l vor lăsa să-l aducă în casă, îl ascunsese în cotețul pustiu al câinelui sfâșiat, într-una din iernile vechi, când coborâseră lupii. Se bucură, văzându-l, și nici măcar nu se întrebă de ce, pe măsură ce înaintau, motanul se făcea tot mai mare, cât o pisică sălbatică, apoi căpăta ochi sfredelitori de linx
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din aur și argint, de pivnițele cu blănuri, porțelan, mătase și ceai. De asemenea, răspunde și de cele care aprovizionează Curtea cu animale de sacrificiu, grâne și fructe pentru ceremoniile religioase. El îi controlează pe eunucii care au grijă de cotețele în care sunt crescuți câinii pechinezi. Se află peste serviciul de întreținere a palatelor, templelor, grădinilor și culturilor de plante medicinale. Stau cu spatele drept și cu bărbia ușor ridicată. Chiar dacă Shim nu face decât să își arate propria-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-și riște privilegiile spre a fi alături de ei. Tommaso avea grijă să intre în casele unde era poftit, să bea un pahar de vin, neîncetând să înflăcăreze sufletele. Cei mai norocoși aveau și o saltea de paie alături de care erau cotețele găinilor, ale gâștelor și iepurilor sau țineau porcul legat într-un colț; alții aveau un schelet de lemn brut pus lângă vatră și, cel mult, un ulcior. După ușă un târnăcop, lopata, furca, o pălărie ponosită. Vizitele erau scurte, dar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
unele locuri - arăta Simion Florea Marian - fetele „în diferite zile de peste an, dar mai ales în sara de Sf. Andrei, spre Anul Nou sau Sf. Vasile și spre Sîn-Georgiu, leagă parii de prin garduri, topesc plumb, trezesc porcii de prin cotețe, pun perii de porc în vatra focului și multe de acestea fac.” 13) în Istoria romînilor din Dacia - Traiană, A. D. Xenopol scrie că în timpul domniei lui Ștefan VII Rareș „oamenilor celor mai nevinovați li se tăiau nasurile și urechile, li
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
viața palpită, abia de se distinge o masă de obiecte făcute din mii de tușe ce dau impresia că plutesc în aer, precum penele împrăștiate ce se ridică și cad apoi, rotindu-se ușor, în urma unei bătălii între cocoși, din cotețul de păsări. Și propune o comparație din domeniul fermier, creînd o scenă ulterioară, în narațiune, cîteva pagini mai încolo. (83) Un concert de cotcodăceli îngrozite se aude din curtea casei vecine și puțin după aceea, un soldat intră în cameră
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1985, p. 50): (34) Pensiunea de familie, ultima locuință a lui Anne-Marie. Mai rău, de o sută de ori mai rău decît mi-aș fi putut imagina vreodată, atunci cînd mă gîndeam să-mi plîng de milă. Nu-i nici măcar coteț sau groapă de gunoi; pur și simplu o magherniță unde mama ar fi putut foarte bine să pară o vagaboandă de pe stradă, regina pubelelor; mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a visului mediteranean. Reformulările succesive confirmă importanța asimilării și utilitatea de a integra negația în acest tip de reformulare (pentru primele trei): (Izotopia sordidului) Tema-titlu [ASS] PR cal. neg. un coteț (Pensiunea de familie) (nu este nici măcar) (nici măcar) o groapă de gunoi o magherniță PR. cal. mizeria decentă (este) transformată în casă Semantizarea temei-titlu și deci construirea macrostructurii semantice sînt aici dependente direct de asimilare. Portretul mătușii Agnès, din L'Enfant
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Souffle coupé Textul B Pensiunea de familie, ultima locuință a lui Anne-Marie. Mai rău, de o sută de ori mai rău decît mi-aș fi putut imagina vreodată, atunci cînd mă gîndeam să-mi plîng de milă. Nu-i nici măcar coteț sau groapă de gunoi; pur și simplu o magherniță unde mama ar fi putut foarte bine să pară o vagaboandă de pe stradă, regina pubelelor; mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
măgarului, pentru care face cheltuieli nesăbuite. Zâna îi dăruiește o nuielușă, îndemnând-o să fugă de-acasă acoperită cu pielea de măgar, însoțită de un cufăr cu haine și cu bijuterii. Fata ajunge la "o moșioară", unde se angajează la cotețul curcanilor și cocina porcilor. În cele din urmă, fata se căsătorește cu un prinț, dar cu consimțământul tatălui care, între timp, se căsătorise cu o văduvă, uitând de dragostea lui nepotrivită. În Folclor din Dâmbovița [Păun - Angelescu], am identificat acest
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se întorcea acasă. Aici le număra. Dacă bucățile de lemne erau cu soț, însemna că se va căsători în anul ce se apropia, iar dacă nu, mai avea de așteptat (Sasca Mare Suceava). Tot în ajunul Crăciunului, fata mergea la cotețul porcului și lovea ușor cu piciorul în ușă, zicând: "Huidé-n ist an!" Dacă porcul se trezea și grohăia, însemna că fata avea toate șansele să se căsătorească în anul respectiv. În caz contrar, ea lovea ușa din nou și spunea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
într-o dimineață, ducându-se să le dea de mâncare, a găsi și mai multe găini moarte. Așa că iar porni spre guru. „O, guru”, se plânse el, „mi-au murit și mai multe găini!”. „Unde le ții?” „Le-am construit cotețe din lemn.” „Aer! Le trebuie mai mult aer!” Întors acasă, crescătorul cheltui o mică avere instalând un nou sistem de aerisire în poiată. Timp de un an, totul merse bine. Apoi, într-o dimineață, gospodarul descoperi îi muriseră că toate
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
nedezlipit la somn a fost de patul meu, din momentul în care a fost destul de mare să poată sări, de n-aș fi crezut în ruptul capului că o să renunț la învățămintele bunică-mi cum că locul câinelui e la coteț în fundul curții. Doar vara e convins de covorul de lângă pat că acolo e un loc mai bun pentru el. Cu câinii, în general, am o relație specială sau ei au una mai altfel cu mine, și descoperisem asta pe stradă
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
avînd credința că aceste boabe vor opări gurile ciorilor și că ele nu vor mai mînca sămînța de porumb semănată primăvara pe ogoare. Pentru ca păsările de curte să fie ferite de diverse boli, se făcea pe poarta oborului sau pe cotețele lor, semnul crucii, cu păcură. Alte obiceiuri, datini și credințe erau legate de marile sărbători ale anului. În ajunul Crăciunului, primul intrat pe ușa casei, trebuia să stea pe pat sau pe scaun, oricît de grăbit ar fi fost, ca să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cămășuțe, scufițe, ciorăpei. LÎngă copil sunt puse diverse obiecte. Atît moașa cît și mama se roagă pentru copil și pentru buna lui ursită. În dimineața următoare, azimile se Împart de către moașă la copii. După botez copilul este purtat pe la cotețul porcilor ca să-i priiască orice mîncare, apoi este pus pe pragul casei, trecînd peste el mama sa, Înăuntru și În afară, pentru ca să nu se deoache. Ospățul de botez este pregătit din timp. Dealtfel ca botezul să fie deplin și vremea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
muntelui Istrița în localitatea Pietroasa s-a descoperit un tezaur care conținea și un colan(tăiat mai tîrziu în patru bucăți) cu inscripția GLIE I(i: a alerga, a goni) IO RINE(a rîni: a curăța bălegarul din grajd sau coteț) I GEG(jeg, murdărie, spurcăciune, om rău). Pînă în prezent acest text nu a fost înțeles dar încă din anul 1843 arheologul italian Micali remarca asemănarea dintre literele de pe colanul descoperit în România și unele litere din alfabetul cretan liniar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
specificul reliefului, acest lucru fiind vizibil în economia cu care este utilizat spațiul, pentru diferitele construcții ce alcătuiesc gospodăria. Diferențierile în funcție de avere apar în proporția construcțiilor și în calitatea materialelor folosite. Gospodăria este alcătuită din casă, șura cu grajd (grajduri), cotețe, bucătăria de vară și (sau) cuptoare de pâine (Zderciuc, 1985). Curtea gospodăriilor din Tălmăcel este îngustă, specifică satelor poziționate de-a lungul drumului. Din punct de vedere arhitectural, Tălmăcelul se încadrează în tipul construcțiilor cu cununi orizontale de bârne. Elementele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Hrănirea animalelor și păsărilor 14. Repararea diferitelor obiecte 6. Curățenia casei 15. Munca la câmp (livadă) 7. Curățenia curții și a dependințelor 16. Întreținerea casei (zugrăvit, văruit, etc.) 8. Tăiatul lemnelor (dacă e cazul) 17. Consolidări, construcții 9. Curățenia grajdului, cotețului 18. Munca în grădină (dacă e cazul) 56. Ce faceți dumneavoastră atunci când aveți timp liber? 57. Ați participat vreodată la spectacole (de muzică ușoară sau populară, de teatru, de divertisment) organizate la dumneavoastră în sat? 1. Da, de mai multe
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mării. Atmosfera sătească e realizată cu mijloace de pictor. Ulise doarme pe o blană de bou neargăsită, învelit cu piei de oi și cu un țol adus de Evrimona, el are la gospodăria lui casă cu pridvor, împrejmuită cu zid, cotețe de stejar pentru scroafe și godăcei. G. Murnu a revenit, nu totdeauna în chip fericit, dintr-un exagerat scrupul artistic, asupra tălmăcirilor, introducând expresii afară din cale pitorești, ca "dihai", "barosan". Aceste oscilații nu ating totuși valoarea versiunilor sale, capodopere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
niște convalescente îndărătul unor geamuri de spital"; firele de iarbă "ca o armată minusculă în pas gimnastic". Ca și Jules Renard, el mânuiește bine umorul animist, vorbind de somnolența jovială a butoiului, de apariția apocaliptică a instrumentelor agricole. Toată poezia cotețului e realizată în fixarea notei esențiale a animalului, într-un soi de caractere plastice: "Murdar ca însuși noroiul, porcul însă singur era optimist, cu râtul lui roz el scurma ici-colo și nu-și pierdea nădejdea, spre soare nu căta căci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atingeau de nutreț; câinii erau speriați, urlau, fugeau, se ascundeau; mulți câini își părăseau cuștile sau culcușurile, refuzând hrana; pisicile își zbârleau puternic părul, ascunzându-se în diferite colțuri; multe și au mutat puii în alte locuri. Găinile fugeau spre cotețe, desfăcându-și aripile și cotcodăcind. Pe câmpuri s-au găsit mulți șerpi înghețați.” ANIMALELE - ADEVĂRATE DETECTOARE DE CUTREMURE! Din literatura de specialitate prezentată selectiv în Bibliografia acestei cărți am aflat că... nimic nou nu-i sub Soare! Secole de-a
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
pe timp de iarnă sau când pământul este înghețat și este frig, șerpii prevestesc un cutremur mare și apropiat. Așa s-a întâmplat înainte de 4 martie 1977. La fel se comportă și șopârlele. * Păsările. înainte de cutremur, găinile nu intră în cotețe, sunt foarte agitate și cotcodăcesc, de parcă ar fi amenințate de vreo vulpe sau un dihor, zboară chiar în copaci. Pe timp de noapte, găinile fac mare gălăgie: cotcodăcesc, cârâie, încearcă să iasă din cotețe. Tot așa de neobișnuit se manifestă
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
înainte de cutremur, găinile nu intră în cotețe, sunt foarte agitate și cotcodăcesc, de parcă ar fi amenințate de vreo vulpe sau un dihor, zboară chiar în copaci. Pe timp de noapte, găinile fac mare gălăgie: cotcodăcesc, cârâie, încearcă să iasă din cotețe. Tot așa de neobișnuit se manifestă rațele și gâștele, care își întind gâtul, înclină capul spre pământ, sunt speriate, țipă fără motiv, își desfac aripile și încearcă să zboare, dorm în locuri neobișnuite. Berzele sunt neliniștite și își iau zborul
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
strâng grămadă, se uită în toate părțile speriate, nu vor să intre în țarcuri, behăie mult și tare, iar adeseori cad pe pământ și se zvârcolesc. * Porcii. Sunt agitați, nu intră în cocină, refuză să mănânce, încearcă să iasă din cotețe, grohăie continuu și puternic. * Câinii. Cu circa 10 zile înainte de cutremur, câinii devin agitați, latră și urlă prelung, aleargă din loc în loc, își părăsesc cuștile, încearcă să atragă atenția stăpânilor lor. Au fost multe cazuri când, înainte de cutremur, câinii și-
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Nicolae Gherghițanu (mai 1922): „Actualul abator este în întregime din lemn intrat în putreziciune; este un abator întunecos, cu o capacitate foarte mică, astfel încât, uneori, examenul cărnii se face noaptea; carnea se tăvălește în murdării, curtea este neîngrijită, nu există cotețe pentru porci, motiv pentru care aceștia sunt uciși în curțile măcelarilor; ghereta din scânduri, de lângă abator, amenajată de fosta administrație pentru opărirea porcilor, n-a funcționat nici măcar o singură zi”. Pentru a remedia această situație, la sfârșitul raportului medicul veterinar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]