1,458 matches
-
bun și femeile frumoase. Istoricii afirmă că era un tip violent, că îi plăcea să bea, iar unii susțin că, după 20 de ani de domnie, era neîntrecut în libațiuni bahice. Ca mare amator de vinuri, Ștefan zăbovind în zona Cotnari a construit acolo o minunată biserică, dar ca bun gospodar și poduri și drumuri pavate, care să permită transportul vinurilor, rămânând posterității și o renumită cramă pentru degustarea acestora. Este cunoscut că Ștefan a avut mai multe neveste, iar legenda
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bordoleză, sulfat de cupru cu var (piatra vânătă). Portaltoii nu aveau condiții bune pe terenurile tradiționale calcaroase, pietroase. Problema secundară: s-au importat sute de soiuri într-un mozaic neproductiv, o singură podgorie din România păstrându-și sortimentul de bază: Cotnari. Filoxera STRUGURII CA MATERIE PRIMĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Podgoriille României În ultimele decenii, se pune accent, tot mai mult, asupra importanței provenienței ca soi, adesea în detrimentul provenienței dintr-o anumită podgorie, chiar vestită. Explicația: tot mai mulți producători realizează vinuri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este specializată în producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor aromate și a vinurilor materie primă pentru spumante. Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Pinot gris, Traminer roz, Neuburger. II. Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei 6. Cotnari Cotnari Iași, Hârlău, Cucuteni, Tg. Frumos, Frumușica 7. Iași Copou Iași, Bucium - Tomești, Uricani Iași, Comarna Iași 3 centre distincte: Hlipiceni Botoșani, Plugari, Probota Iași 8. Huși Huși Vaslui, Averești Vaslui, Vutcani, Murgeni, Bohotin Iași 2 centre distincte: Vaslui și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
specializată în producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor aromate și a vinurilor materie primă pentru spumante. Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Pinot gris, Traminer roz, Neuburger. II. Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei 6. Cotnari Cotnari Iași, Hârlău, Cucuteni, Tg. Frumos, Frumușica 7. Iași Copou Iași, Bucium - Tomești, Uricani Iași, Comarna Iași 3 centre distincte: Hlipiceni Botoșani, Plugari, Probota Iași 8. Huși Huși Vaslui, Averești Vaslui, Vutcani, Murgeni, Bohotin Iași 2 centre distincte: Vaslui și Bozieni
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
VârteșcoiuVrancea Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe și roșii de masă, a vinurilor albe și roșii de calitate, dulci naturale și a vinurilor spumante. Soiurile mai cultivate aici sunt: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Frâncușă, Tămâioasă românească, Sauvignon, Cabernet sauvignon, Merlot etc. O direcție secundară de producție este cultura soiurilor pentru struguri de masă din grupa Chasselas, la care se adaugă a serie de creații noi românești: Gelu, Victoria, Paula etc. III. Regiunea viticolă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se concentrază, continuă să scadă prin degradarea acizilor malic și tartric sub acțiunea radiațiilor solare. În unii ani și în unele podgorii pe ciorchini apar așa numitul “mucegai nobil” (Botryotinia fuckeliana) care mărește permeabilitatea la evaporarea apei din boabe. La Cotnari și la Tokay (Ungaria) acest fenomen are loc periodic. Mustul care rezultă din boabele stafidite atacate de acest mucegai conțin aproximativ 30% zaharuri - faza purtând denumirea de CIB (cules la înnobilarea boabelor). Criterii de clasificare a strugurilor: 1. După destinație
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în Moldova, Buzău, Galați, Tulcea. Vinuri de calitate în Iași (Șorogari), Argeș, Tulcea. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Odobești 11,8 5,7 22 g/L Fetească regală (hibrid natural dintre Grasă de Cotnari x Fetească albă). Soi pentru vinuri albe de masă ± calitate - Cotnari, (Alba, Argeș și Sibiu), utilizat și pentru spumante. Struguri mijlocii, cilindrici sau cilindroconici, uneori aripați. Boabe adesea neomogene, sferice, punct pistilar evident, pielița subțire. Vinuri cu „gust discret și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Argeș, Tulcea. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Odobești 11,8 5,7 22 g/L Fetească regală (hibrid natural dintre Grasă de Cotnari x Fetească albă). Soi pentru vinuri albe de masă ± calitate - Cotnari, (Alba, Argeș și Sibiu), utilizat și pentru spumante. Struguri mijlocii, cilindrici sau cilindroconici, uneori aripați. Boabe adesea neomogene, sferice, punct pistilar evident, pielița subțire. Vinuri cu „gust discret și specific aromat”. Producție mare 11 t/ha Cimbrud, 12 t/ha
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Miniș 10 5 21 Frâncușa ținând seama de regularitatea cu care produce și de calitatea vinului, credem că este o varietate remarcabilă. Există 2 biotipuri: tipul țârțârat - mărgeluite (Cotnari) și tipul mustoasă (în toată Moldova). Soi pentru vinuri albe de calitate, dar unii o clasează pentru vinuri de masă. Vinuri alcoolice cu fructuozitate remarcabilă. Struguri mijlocii cilindro-conici. Boabe sferice, neuniforme cu pielița subțire. Produce la Cotnari 8-9 t/ha
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tipul țârțârat - mărgeluite (Cotnari) și tipul mustoasă (în toată Moldova). Soi pentru vinuri albe de calitate, dar unii o clasează pentru vinuri de masă. Vinuri alcoolice cu fructuozitate remarcabilă. Struguri mijlocii cilindro-conici. Boabe sferice, neuniforme cu pielița subțire. Produce la Cotnari 8-9 t/ha, dar poate ajunge la 14-15 t/ha, pe teren mai fertil. Tipul mărgeluit are un potențial cu 15-20% mai ridicat de acumulare a zaharurilor, decât tipul mustoasa. Este cultivat în sortimentul podgoriei Cotnari. Podgoria Alcool vol % Aciditate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pielița subțire. Produce la Cotnari 8-9 t/ha, dar poate ajunge la 14-15 t/ha, pe teren mai fertil. Tipul mărgeluit are un potențial cu 15-20% mai ridicat de acumulare a zaharurilor, decât tipul mustoasa. Este cultivat în sortimentul podgoriei Cotnari. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Cotnari 12,1 12,7 5,6 6,0 Grasă de Cotnari - soi de origine românească (după unii autori, din Alba Iulia Transilvania). Se presupune, că a fost trimisă de regele Ungariei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
poate ajunge la 14-15 t/ha, pe teren mai fertil. Tipul mărgeluit are un potențial cu 15-20% mai ridicat de acumulare a zaharurilor, decât tipul mustoasa. Este cultivat în sortimentul podgoriei Cotnari. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Cotnari 12,1 12,7 5,6 6,0 Grasă de Cotnari - soi de origine românească (după unii autori, din Alba Iulia Transilvania). Se presupune, că a fost trimisă de regele Ungariei, Matei Corvin, din Tokay, lui Ștefan cel Mare, care
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mărgeluit are un potențial cu 15-20% mai ridicat de acumulare a zaharurilor, decât tipul mustoasa. Este cultivat în sortimentul podgoriei Cotnari. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Cotnari 12,1 12,7 5,6 6,0 Grasă de Cotnari - soi de origine românească (după unii autori, din Alba Iulia Transilvania). Se presupune, că a fost trimisă de regele Ungariei, Matei Corvin, din Tokay, lui Ștefan cel Mare, care a plantat soiul în podgoria Cotnari. În Tokay - Ungaria, poartă denumirea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
6 6,0 Grasă de Cotnari - soi de origine românească (după unii autori, din Alba Iulia Transilvania). Se presupune, că a fost trimisă de regele Ungariei, Matei Corvin, din Tokay, lui Ștefan cel Mare, care a plantat soiul în podgoria Cotnari. În Tokay - Ungaria, poartă denumirea de Furmint și nu se deosebește de soiul Grasă de Cotnari, decât prin anumite caractere imprimate de climă și natura terenurilor. Soi pentru vinuri albe de calitate. Struguri mijlocii cilindro-conici, uneori ramnificați, rahis fragil. Boabe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Transilvania). Se presupune, că a fost trimisă de regele Ungariei, Matei Corvin, din Tokay, lui Ștefan cel Mare, care a plantat soiul în podgoria Cotnari. În Tokay - Ungaria, poartă denumirea de Furmint și nu se deosebește de soiul Grasă de Cotnari, decât prin anumite caractere imprimate de climă și natura terenurilor. Soi pentru vinuri albe de calitate. Struguri mijlocii cilindro-conici, uneori ramnificați, rahis fragil. Boabe rare, ovoide, mijlocii, neomogene, galben verzui, pete ruginii pe partea expusă la soare. Produce la Cotnari
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Cotnari, decât prin anumite caractere imprimate de climă și natura terenurilor. Soi pentru vinuri albe de calitate. Struguri mijlocii cilindro-conici, uneori ramnificați, rahis fragil. Boabe rare, ovoide, mijlocii, neomogene, galben verzui, pete ruginii pe partea expusă la soare. Produce la Cotnari 5-9 t/ha, cu 200220 g/L must, la supramaturare ajungând până la 240-270 g/L (anii de excepție peste 300 g/L). Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Cotnari 13, 9 4, 54 24
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
expusă la soare. Produce la Cotnari 5-9 t/ha, cu 200220 g/L must, la supramaturare ajungând până la 240-270 g/L (anii de excepție peste 300 g/L). Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Cotnari 13, 9 4, 54 24, 3 Pietroasa 13, 8 4, 7 31, 9 Este cultivată în podgoriile Cotnari, Pietroasele, dar se cultivă cu succes și în podgoriile Dealu Mare și în Oltenia. Se obțin vinuri cu grad alcoolic ridicat, echilibrate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
240-270 g/L (anii de excepție peste 300 g/L). Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Cotnari 13, 9 4, 54 24, 3 Pietroasa 13, 8 4, 7 31, 9 Este cultivată în podgoriile Cotnari, Pietroasele, dar se cultivă cu succes și în podgoriile Dealu Mare și în Oltenia. Se obțin vinuri cu grad alcoolic ridicat, echilibrate, extractive, caracterizate printr-un buchet de o mare finețe, corpolență și onctuozitate. Înaintea filoxerei, Grasa de Cotnari forma
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
podgoriile Cotnari, Pietroasele, dar se cultivă cu succes și în podgoriile Dealu Mare și în Oltenia. Se obțin vinuri cu grad alcoolic ridicat, echilibrate, extractive, caracterizate printr-un buchet de o mare finețe, corpolență și onctuozitate. Înaintea filoxerei, Grasa de Cotnari forma baza viilor din podgoria Cotnari, unde se găsea în amestec cu soiul Fetească. Este singura varietate românească care dă vinuri de calitate, de desert. Din acest punct de vedere ea a făcut reputația podgoriei Cotnarilor, în țară și în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu succes și în podgoriile Dealu Mare și în Oltenia. Se obțin vinuri cu grad alcoolic ridicat, echilibrate, extractive, caracterizate printr-un buchet de o mare finețe, corpolență și onctuozitate. Înaintea filoxerei, Grasa de Cotnari forma baza viilor din podgoria Cotnari, unde se găsea în amestec cu soiul Fetească. Este singura varietate românească care dă vinuri de calitate, de desert. Din acest punct de vedere ea a făcut reputația podgoriei Cotnarilor, în țară și în străinătate, unde vinul de Cotnari era
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
podgoria Cotnari, unde se găsea în amestec cu soiul Fetească. Este singura varietate românească care dă vinuri de calitate, de desert. Din acest punct de vedere ea a făcut reputația podgoriei Cotnarilor, în țară și în străinătate, unde vinul de Cotnari era cunoscut sub numele de „vinul verde” (datorită colorației galben - verzui). Feteasca albă - soi autohton; este una dintre varietățile cele mai de recomandat pentru a obține vinuri de calitate. Struguri cilindro-conici uneori uniaripați. Boabe dese, mici, sferice, verzi gălbui, cu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cilindro-conici uneori uniaripați. Boabe dese, mici, sferice, verzi gălbui, cu punct pistilar evident. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Tg. Jiu 11, 8 4, 3 20, 3 Iași 11, 9 5, 1 22, 7 Cotnari 13, 2 4, 2 23 Produce 6-8 t/ha la Cotnari, 8-10 t/ha la Iași, 10-12 t/ha la Odobești. Acumulează 200-210 g/L zaharuri, la supramaturare până la 280-300 g/L. Cultivată în sud, este deficitară în aciditate (sub
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pistilar evident. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Tg. Jiu 11, 8 4, 3 20, 3 Iași 11, 9 5, 1 22, 7 Cotnari 13, 2 4, 2 23 Produce 6-8 t/ha la Cotnari, 8-10 t/ha la Iași, 10-12 t/ha la Odobești. Acumulează 200-210 g/L zaharuri, la supramaturare până la 280-300 g/L. Cultivată în sud, este deficitară în aciditate (sub 3, 5 g/L acid sulfuric). Se cultivă în Transilvania (Alba
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sferice verzi deschis la maturitate acoperite de ceară galbenă (pruină) și pete ruginii. Miez consistent aromat (muscat). Acumulează 200 -210 g/L - la supramaturare 250-270 g/L (aciditatea rămâne peste 4, 5 g/L ac. sulfuric); la Pietroasele Drăgășani și Cotnari acumulează până la 270-300 g/L. Se cultivă în Muntenia (Buzău, Vâlcea, Argeș), Moldova (Iași), Oltenia (Olt, Dolj, Mehedinți), unde produce, în medie, 7-9 t/ha. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Pietroasa 14,2
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
înalte instituții de învățământ superior au existat încă din secolul al XVI-lea. Despot Vodă (1561-1563), în Moldova, a plănuit cel dintâi să creeze, cu ajutorul unor învățați aduși din Grecia, Germania și Franța, un colegiu înalt de rang academic la Cotnari (Schola latina), precum și o „academie” la Suceava, proiecte nefinalizate însă. Ideea înființării unei „academii” a avut-o și un domnitor al Țării Românești, Petru Cercel (1583-1585), care, la reședința sa de la Târgoviște, a reușit să reunească oameni de cultură italieni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]