3,021 matches
-
Vântului, îmbrățișându-l... Să nu mai cuteze-n fugă, Să le scuture veșmântul. Numărând petale-n tihnă, Soarele la asfințit Se revarsă blând în zare, Șoptind toamnei: Bun venit! Seara îmbrăcată-n frunze Și-ntr-o haină bleomarină A atins creștet de munte Și izvorul ce suspină. Vântul bate-ncetișor Peste câmpul veștejit... Știu că vii și simt că zbor... Eu trăiesc un răsărit! Cluj Napoca 9 octombrie 2015 Dorință sacră Vreau să am pe față zâmbetul iubirii Să pot spune lumii tainele
IUBIREA CA UN CANTEC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344129_a_345458]
-
Suie-te pe care vrei. Pe cruce să fii, lângă Mine! Ridicându-se din genunchi, se îndrepta spre una din cruci. Dar trecând pe lângă picioarele Mântuitorului, se lovi ușor cu cotul de genunchiul Lui însângerat. Un fior îl străbătu din creștet până în tălpi și se trezi în sudoare și suspinând. Mântuitorul, iubindu-l, îl chema alături de El, în jertfa de ispășire". A doua zi a fost eliberat, dar nu a făcut decât câțiva pași de la ieșirea pe poartă și a fost
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
amândoi se prăpădeau de râs pe seama mea. Lasă că le arăt eu lor cine este mai deștept. După ce s-au potolit amândoi din amuzamentul pe seama mea, Taty revenea la sentimente mai domestice. Mă lua de umeri și mă pupa pe creștetul capului și mă mângâia așa placut răsfățându-mă cu cuvintele lui preferate ( iubirea lui taty, deșteptul lui taty, că am cel mai deștept băieat din lume ) Uitam de ceartă, mă înmuiam până la urmă și îl lăsam să facă și să
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
un umil nume adunat pe-o carte, Ca sa nu te mândrești că mă cunoști, Iar bacteriile profane să nu jelească deloc! Nici cripte poleite cu măiestrie să facă! Doar la margine de râu voiesc a sta, Cu icoana mângâietoare la creștet Și-n lumina verde a pădurii să mă pui degrabă, Ca să nu mă știe nicio stea, De goliciunea funebră. Te las cu drag, Secerătoare și Răsadniță! Bunii mei viteji ai neamului... N-am a vă replica nimic... Vin doar să
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
în: Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Și prinde-mă , Doamne , de aripi Și nu mă-ndeparta de la Tine ! Trezește-mi iubirea de semeni , Învață-mă ce e rău , ce e bine ... Și pune-mi pe creștet cunună , Ca gânduri frumoase să am ! Să fiu eu , smeritul din umbră , Să fiu ploaia căzută la geam ... Să fiu eu , călătorul din stele, Cu dragoste către Tine să vin, Să - mi fie șuvoi de lumină ființa , Povară- mi sufletul
RUGĂ ... de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343222_a_344551]
-
fugit de o ispită. Cu franjurii albi ai marii patimi, Să sperie toți norii grei, înfumurați, Lăsându-ne în armoniile cutreierate, Și separați de ură, cu vis înveșmântați. Așează-mi raza ta, de-obraz aproape, Străluce, tu, un soare, peste creștet, Să-ți reunești în gânduri urmele cutate, Și tânăr, de iubire, să-mi vii, aici oprește. Doborâtor de tandră e franchețea lunii, Și seacă în tăcere misterele albastre: -Din colț de cer, coboară, explozie a lumii, Din nesfârșit de lacuri
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
fugit cu alaiul stelelor, sclipind din palme, Și soarelui îi tot făceam, lejer, un chip, musai; Ca să mă vadă, că respir, și râd, în toamne, Și am în mintea mea o vară, dintr-un evantai. M-am înșelat, având pe creștet mii de lauri, Din vis, exonerați, să nu-și găsească rostul, M-am înșelat, iubindu-vă, luptând cu ghiauri, Dar înțeles-am... dragostea -ți oferă adăpostul. Pe unde ești, și cât îți e de greu pământul, Ce-l calci, de sub
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
la Tulcea. Brăileanul era ceasul nostru, așa cum pupăza din tei era ceasul lui Nică al lui Ștefan a’ Petrei Ciubotariul - din Humulești, așa cum soarele măsura umbrele în câmpie și țăranii numărau orele după cum îi ardea în față sau direct pe creștete. Atunci Dunărea era bogată și nepoluată. Era o sursă sigură de trai pentru localnici dar și prietena copiilor care se adunau pe mal sau peste Dunăre, la scăldat și la făcut plajă. Ne răcorea, ne spăla, ne curăța parcă de
CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]
-
creierului birocratic. Chelește nervii însoțit de țânțari, ciumă, lume. Face găurile shakespeariene ale vieții și scuipă pe cranii în pofida lordului Ganesh. Greierii, luna cu cearcăn, stelele în rut de rouă și ademenire postumă. Săgeata de os pătrunsă prin maxilar până la creștet. Orăcăitul canistrelor de lapte cu zorii. Adormiții în brun șobolan, moloz existențial, pomadă harijană cu vis de film și scuter. Bătrânii întinși, dezavuați, templele chițăind, nota do a morții mizere. Cine nu vine? La ce-am trăit? Mă mai călcați
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod EUNIS - 1014, Cod Natura 2000 A236 2 Denumirea științifică Dryocopus martius 3 Denumirea populară Ciocănitoare neagră 4 Descrierea speciei Este cea mai mare ciocănitoare de la noi. Prezintă penajul negru, uniform. Masculul are creștetul complet roșu, iar femela doar partea din spate a creștetului. Ciocul este lung și puternic, iar ochii albicioși. 5 Perioade critice Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Cuibul este construit într-o scorbură cu o
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Natura 2000 A236 2 Denumirea științifică Dryocopus martius 3 Denumirea populară Ciocănitoare neagră 4 Descrierea speciei Este cea mai mare ciocănitoare de la noi. Prezintă penajul negru, uniform. Masculul are creștetul complet roșu, iar femela doar partea din spate a creștetului. Ciocul este lung și puternic, iar ochii albicioși. 5 Perioade critice Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Cuibul este construit într-o scorbură cu o deschizătură mare, de obicei în arbori bolnavi și foarte rar
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Este mai mică și mai zveltă decât ciocârlia de câmp. Lungimea corpului este de 13,5-15 cm, iar greutatea de 23-35 g. Penajul este maroniu și se distinge de celelalte ciocârlii prin benzile albe de deasupra ochilor ce se unesc pe creștet. 5 Perioade critice Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Este o specie monogamă. Cuibul este construit de către femelă pe sol, într-o zonă protejată de iarbă mai înaltă sau tufișuri. Baza cuibului este o
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
se încheie cu fermoar ascuns și butoni. Este prevăzută cu epoleți din material fond fixați la un capăt în cusătura de îmbinare mânecă-umăr, iar la celălalt capăt cu un buton. Gluga este croită din două bucăți îmbinate pe linia creștetului, iar partea din față a glugii este prevăzută cu un canal pentru șiretul de ajustare. Pentru bărbați, pieptul stâng este petrecut peste pieptul drept. Pentru femei, pieptul drept este petrecut peste pieptul stâng. Pantalonul este prevăzut cu buzunare verticale pe
ORDIN nr. 186 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276765]
-
însă are capul ușor mai mic și mai rotunjit, cu cioc mai scurt și mai subțire, capul gri uniform cu puțin negru în jurul ochiului (doar lorumul este negru). Sexele pot fi diferențiate foarte ușor prin prezența petei roșii pe creștetul capului (cazul masculului) sau absența acestuia (cazul femelei). Juvenilii sunt asemenea păsărilor adulte însă culorile sunt mai șterse. Masculii rivali se urmăresc în zbor și atrag femelele prin darabană, care se aude de la distanțe relativ mari. Cuibărește în scorburi
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de stejar este asemănătoare cu celelalte ciocănitori pestrițe, în special cu ciocănitoarea pestriță mare. Neglijabil mai mică decât aceasta din urmă, are ciocul mai scurt și mai subțire, iar capul este mai rotund și mai deschis. Sexele sunt similare, cu creștetul roșu ajungând mult în spate (în cazul masculului, unde culoarea este și mai intensă). Nu are mustață, iar obrajii sunt mult mai albi, contrastând cu ochii negri care astfel ies în evidență. Specia are pete albe mari, ovale pe umeri
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Natura 2000: A229 2. Denumirea științifică Alcedo atthis 3. Denumirea populară Pescărel albastru 4. Descrierea speciei Pescărelul albastru este o pasăre mică, îndesată, cu picioare și coadă scurte, cap mare și un cioc disproporționat de lung. Coloritul este foarte intens: creștetul și aripile sunt albastru - verzui (mai mult verzui, dar acest aspect este în funcție de cum bate lumina soarelui), spatele și coada un albastru intens, iar partea ventrală și obrajii sunt portocalii - cărămizii. Pe gât și pe obraji este prezentă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
specie de talie mică. Ciocul este scurt și masiv, partea superioară a corpului fiind de culoare maro - cenușiu, cu pene ce au centru maro - negru, astfel formând linii evidente pe spate și scapulare. Capul este de culoare albastru - cenușiu, cu creștet și obraji maronii. Pieptul, abdomenul și subcodalele sunt maronii, striate. Diferențierea sexelor se face foarte greu, dar în general femelele au mai puțin cenușiu pe cap și gât, în comparație cu masculii. Juvenilii sunt asemnănători cu femelele, diferențierea fiind făcută
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
3. Denumirea populară Ciocănitoare neagră 4. Descrierea speciei Este cea mai mare specie de ciocănitoare din Europa. Așa cum îi spune și numele, este o ciocănitoare de culoare neagră cu nuanțe de maroniu, mai pronunțate spre vârfurile aripilor. Masculul are creștetul capului de culoare roșie, care se prelungește până aproape de cioc. Femela are o pată roșie doar în creștetul capului. Ciocul este foarte puternic, alb la bază și albăstrui spre vârf. Picioare sunt de culoare cenușie și sunt prevăzute cu
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
îi spune și numele, este o ciocănitoare de culoare neagră cu nuanțe de maroniu, mai pronunțate spre vârfurile aripilor. Masculul are creștetul capului de culoare roșie, care se prelungește până aproape de cioc. Femela are o pată roșie doar în creștetul capului. Ciocul este foarte puternic, alb la bază și albăstrui spre vârf. Picioare sunt de culoare cenușie și sunt prevăzute cu gheare puternice pentru a se putea agața de scoarța copacilor. Coada este alcătuită din pene tari și o ajută
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Spre deosebire de celelalte ciocârlii, stă pe crengile arborilor, tufișurilor sau pe firele electrice (deși petrecere majoritatea timpului pe sol). Penajul este maroniu și se distinge de celelalte ciocârlii prin benzile alb- gălbui aflate deasupra ochilor ce se unesc pe creștet, la spate în formă de ”V”; părțile inferioare sunt albe iar coada este întunecată cu vârful alb. Această specie nu prezintă dimorfism sexual. În zbor, ciocârlia de pădure își strange aripile și planează, rezultând zborul ei caracteristic ”ondulat”. Cuibărește în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Denumirea științifică Lanius collurio 3. Denumirea populară Sfrâncioc roșiatic 4. Descrierea speciei Sfrânciocul roșiatic este caracteristic zonelor deschise cu multe tufișuri și mărăcinișuri. Penajul celor două sexe este diferențiat. Masculul are pieptul și abdomenul roz - maroniu deschis; gușa este albă, creștetul gri - cenușiu deschis, mantaua maroniu - roșcată, prezentând bandă de culoare neagră ce traversează ochiul, uneori ajungând până deasupra bazei ciocului. Femela este alb - murdar, crem, pe partea ventrală, cu vermiculații groase. Creștetul este maroniu sau gri - maroniu, ceafa gri, iar
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Denumirea științifică Dendrocopos leucotos 3. Denumirea populară Ciocănitoare cu spate alb 4. Descrierea speciei Ciocănitoarea cu spate alb este cea mai mare dintre speciile de ciocănitori pestrițe europene, specie montană localizată la altitudini cuprinse între 800-1000 de metri. Masculul are creștetul capului de culoare roșie (femela neagră), obraji albi - gri, mustața neagră ce se întinde până în spatele ochilor, și care coboară spre gușă, manta neagră în partea superioară și albă în partea inferioară, aripi barate cu alb si negru, burta
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
este o pasăre caracteristică zonelor deschise. Coloritul este în general maro deschis, dorsal și pe piept, gri – maroniu striat, pieptul gălbui și abdomenul alb. Striurile de pe piept se termină brusc deasupra abdomenului. Maculul poate ridica o creastă boantă pe creștet. Banda terminală de pe aripi este subțire și difuză, alb – maronie, iar marginile cozii sunt albe. Uneori cântă de pe ramuri, dar de obicei, cântă tipic în timpul zborului, urcând tot mai sus până când se oprește la un anumit
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
suflu de aer rece o învălui. Narcisa privi talazurile ce se spărgeau înspumate într-un zgomot asurzitor de pereții navei. Deodată, pe creasta unui val zări chipul acelui bărbat în culori străvezii. Un fior de gheață îi străbătu trupul din creștet până-n tălpi. Instinctiv, întoarse capul spre locul unde se afla acel cavaler misterios, dar nu mai văzu pe nimeni. Se cutremură și îl strânse pe Wilhelm de braț. - Ce ai, draga mea? - Nimic! - șopti fata. Briza mării m-a răcorit
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
copleșiți de ajutorul primit, și săteni... Privirile tuturor arătau uimire, bucurie pentru ce el, Filu, săvârșise. Pătruns de grozăvia clipei, băiatul mulțumi Cerului că-l împuternicise, că-i făcuse voia... Și pe dată simți cum Dinu, Vătaful Calușarilor îi atinge creștetul șoptind că-i recunoaște puterea, că a fost ales... Referință Bibliografică: FILU / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1731, Anul V, 27 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]