1,219 matches
-
situația politică, culturală, economică în care se afla Bucovina în vremurile lui Cotlarciuc se poate afirma, precum spunea același R. Cândea, că numirea lui la conducerea arhipăstorească reprezintă un nou capitol în biserica bucovineană: „cel al strădaniilor culturale, al milei creștinești și al demnității naționale”. Perioada în care mitropolitul Nectarie Cotlarciuc ajunge pe scaunul arhieresc de la Cernăuți aștepta rezolvarea multor probleme. Lucrul acesta îl spune chiar el, cu gura sa, atunci când încearcă să obțină pentru Fondul Bisericesc un împrumut bancar: „În
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
1934, Mitropolitul Nectarie slujind împreună cu un sobor de 12 preoți. Pentru că biserica era nouă, în cuvântarea ținută la sfârșitul Sfintei Liturghii, Părintele Nectarie îndemna pe credincioși „să împodobească biserica nu numai cu icoane, dar mai ales cu fapte bune și creștinești”. Văzând aceste aspecte ale activității Mitropolitului Nectarie, dragostea cu care oamenii îl întâmpinau de fiecare dată când îi onora cu prezența sa, sfaturile pline de viață și învățătură teologică pe care mitropolitul nu ezita să le dea tuturor, fie fiecărui
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Nectarie din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei. Tuturor credincioșilor creștini din cuprinsul Arhiepiscopiei și Mitropoliei noastre har, milă și pace dela Dumnezeu Tatăl și de la Domnul nostru Iisus Hristos, iară din partea Noastră arhierească binecuvântare și creștinescul salut: Hristos a înviat!” Reținem din această predică ideile cele mai reprezentative: „Veniți deci cu toții de luați lumină și vă luminați!...Iubiților! Sfânta Înviere e un fapt real adeverit istoricește și adeverit științificește. Istoricește e dovedit prin martori, cum se
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
făcut din Nectarie Cotlarciuc un mare misionar. A câștigat simpatia străinilor ortodocși și apusenilor, iar acasă la el a avut de luptat cu mizeriile, dar a dovedit o părintească blândețe și o bunătatea rară, un duh de dreptate și de creștinească iertare. Si poate tocmai pentru că a fost drept, a trebuit să poarte atâția ani jugul suferințelor, după cuvântul Psalmistului care zice „dreptul trebuie să sufere” (Psalm 34:20).
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
incluși în misiunea nobilă și să simțiți bucuria spirituală de a vă consuma viața atât de frumos. Mă rog pentru dragii bolnavi, pentru ca Domnul să le redea sănătatea fizică și să-i ajute să-și sfințească zilele încercării, cu răbdarea creștinească și astfel să se îmbogățească de merite pentru ei și pentru cei dragi ai lor. Oh, cât de mare e binele ce se face la Negrar, numai Dumnezeu îl poate calcula. Eu, ori de câte ori vin la Negrar simt o deosebită bucurie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Terme (Catanzaro), Termini Imerese (Palermo), Verona. Înainte de-al doilea război mondial, don Calabria a avut anumite contacte cu lumea închisorilor, prin intermediul prietenului său preaiubit monseniorul Chiot. E foarte frumoasă mărturia acestui preot, care a asistat și a pregătit înfruntarea creștinească a morții celor cinci condamnați de către regimul fascist care au luat parte la «pronunțarea» Marelui consiliu împotriva lui Mussolini. Printre aceștia erau și ginerele lui Mussolini, fostul ministrul de externe al regimului fascist, Galeazzo Ciano. «Don Giovanni - relatează monseniorul Chiot
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
aleasă este ca răvărsatul zorilor, pentru că ea a gonit noaptea și toată întunerecimea păcatului și au adus în lume ziua cea purtătoare de vieață; aleasă este că este izvor, care cu curgerile cereștilor bunătăți adapă sfânta biserică și tot sufletul creștinesc; aleasă este, că este chiparos, carele cu nălțime covârșește cerurile, și pentru mirosul cel din fire s-au arătat departe de toată stricăciunea; aleasă este, că este crin, că măcar de-au și născut între mărăcinii nenorocirii cei de obște
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mi se pare că nu-l poate înțelege pe unchiul Constantin, mai ales atunci cînd el este bun, blând și „prea” delicat, când este modest și când se exprimă prin smerenie. Mi se pare, chiar, că aceste calități, în fond creștinești, că noblețea sufletească a lui, este socotită ca un defect al unui om atât de mare, la un profesor universitar atât de celebru, la un profesor universitar emerit. Mi se pare că tanti Măriuca ar fi dorit ca soțul său
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
altă fântână la noua ei locuință. Sunt cincisprezece ani de când a trecut pragul în veșnicie, dar eu am aminitrile proaspete, calde, încălzite de lacrimi care ard obrazul, și o văd clar, ca atunci când veneam de departe. Postea după vechea rânduială creștinească. Deși postea, nu ne obliga pe noi copiii să postim așa cum postea ea. La soroacele obișnuite să se facă pomenirea morților, făcea colivă, cumpăra străchini și linguri de lemn și căni de lut, pe care le „împărțea”, cu lumânare aprinsă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de confesiune romano-catolică, se afla o învățătoare-Maria Scutăreanu-, divorțată de soțul ei Vasile Șeremet, care pentru că fusese legionar era acum condamnat la ani grei de închisoare. Și eu și soția, ne-am împrietenit cu „doamna Maria” care ducea o viață creștinească deosebit de curată. în anul 1955, sau poate -56, soțul doamnei Maria a fost pus în libertate, a venit la soția sa, deși știa că-i divorțată de el, și astfel l-am cunoscurt. De la dânsul am aflat despre poezia orală
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
altor națiuni. Sașii, secuii, șvabii, au trăit cu noi sute de ani.. Comunismul și nu Mișcarea Legionară i-a determinat să-și părăsească locurile natale. Dacă n-ar fi fost respectat specificul evreilor, și dacă nar fi fost primiți cu creștinească dragoste și ospitalitate, dacă românii n-ar fi suportat abuzurile și înșelătoriile lor, n-ar fi venit atât de mulți, și n-ar fi făcut atâta gălăgie în țara noastră; dacă ar fi fost dispuși să plece pe alte meleaguri
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sale, îmbrăcată în cel mai minunat vers, precum și scrisul său cotidian rămân pildă pentru noi de ce înseamnă arta scrisului. Nouă, celor cari am fost în robie, scrierile lui ne-au adus nădejdea mângâietoare a întregirii neamului. Fapta comitetului e morală, creștinească și națională, meritând toate omagiile. CUVÂNTAREA D-LUI MIRCEA RĂDULESCU. D. Mircea Rădulescu a vorbit din partea „Soc. scriitorilor români”. Dacă oamenii politici sunt cei care prevăd împrejurările istorice, prielnice pentru dezvoltarea vieții unui popor, scriitorii sunt aceia care pregătesc în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
svonit că Veronica s-a otrăvit, mai ales că au văzut pe prichiciul ferestrei sticluțe cu diferite doctorii care îi calmau nervii în nopțile de insomnie.”. Octav Minar încheie: „A fost înmormântată în ograda bisericii Sf. Ioan, cu toată pompa creștinească. Mormântul e uitat și nu poartă nicio inscripție. Maicele trec nepăsătoare, căci răposata ne lăsând nimic mănăstirei n-are dreptul la un mormânt mai îngrijit.” (p.97). înțelegem că, Văraticul fiind un fel de sat de vacanță, Veronica a chemat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de sat de vacanță, Veronica a chemat la ea acasă prietenii care se aflau acolo la odihnă. Apoi, că ea nu și-a lăsat casa mănăstirii, ci unei maici a mănăstirii. În fine, că dacă a fost înmormântată cu slujbă creștinească nu a fost considerată o sinucigașă. Dar mormântul în părăsire sugerează, totuși, comportamentul enoriașilor ca pentru un sinucigaș. Călugării școliți ne spun, astăzi, că osemintele poetei au fost mutate dinspre marginea curții mai lângă biserică în împrejurări deosebit de grele pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1930, Ipoteștii fiind dincoace de granița de la Ițcani, în Moldova. Ca să meargă la Cernăuți, la școală, Mihai Eminescu a avut nevoie de pașaport. Las de o parte cinica interpretare a gestului Ralucăi (autorul citește totul cu o reavoință de loc creștinească, și nici măcar nu-și dă osteneala s-o disimuleze) dar raționamentul final este de tot hilar. Dintre fețele bisericești din familia lui Eminescu, doi frați ai Ralucăi au fost călugări (Calinic și Iachift, acesta din urmă fiind stareț) și trei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mormânt. Reflectoare puternice au înlesnit munca neobosită a legionarilor. Ici, în stânga gropii, cum cobori dâmbul, străjuiește crucea de curând pusă. Pe ea, patrusprezece nume scumpe: Corneliu Zelea Codreanu, Ion Caratănase, Doru Belimace... De jur împrejurul ei licăresc nenumărate lumânări. Veghea lor împrăștie creștineasca rugă pentru cei morți, înmormântați fără mărturia sfântă de ceară și lăsați acolo în hrăpărețul pământ fără nici o rugă, fără să fi îngenunchiat cineva, fără ca vreo lacrimă să fi putut ajunge să mângâie țărâna sfântă. Plânsetele de departe ale familiilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fără nici o rugă, fără să fi îngenunchiat cineva, fără ca vreo lacrimă să fi putut ajunge să mângâie țărâna sfântă. Plânsetele de departe ale familiilor și tuturor legionarilor n-au putut jelui marginea mormântului. Doi ani trebuiau să treacă pentru ca împlinirea creștinească să aducă ruga la căpătâiul Lor. Apar primele semne Mormântul are o lungime de 11 metri și o lățime de 3 metri și jumătate. Adâncimea lui nu e mai mare de trei metri. Încă de dimineață, familiile Nicadorilor și Decemvirilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
De-a lungul gropii au apărut forme omenești. Aruncați cu fața în jos, de-a valma. Iată, distincte, capul, trunchiul, mâinile și picioarele. Aruncate de-a valma, trupurile dovedesc ferocitatea, lipsa de omenie și înstrăinarea față de tot ce-i credință creștinească, ale călăilor. Toți au fost aruncați cu fața în jos. Nici unuia nu i s-a îngăduit să-și îndrepte fața spre Dumnezeul în numele căruia căzuseră și spre cerul ce le acoperea sfânta lor țară, pentru care suferiseră martiriul. Puși unul peste
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și crima politică. Arma noastră a fost ruga, lupta și martiriul. „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei. După legile lui Dumnezeu, care nu pot fi nici răstălmăcite, nici modificate, viața nu-i a noastră și răzbunarea nu-i act creștinesc. De aceea, orice picătură de sânge, din orice motiv și-n orice împrejurare am vărsa-o, fapta noastră constituie un păcat. Un păcat de moarte și de neiertat. Și dacă legile țării ne-au sau ne vor achita și absolvi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
au rămas un club de profitori, râmători și răufăcători, hoți. Urgia comunistă a lăsat răni adânci și greu vindecabile. Au trecut decenii și vor mai trece și altele până vom cauteriza rănile trupești și sufletești și vom trăi în spiritul creștinesc creator: dragostea de om, dragostea de neam și soldați ai Crucii lui Hristos. Să nădăjduim. Credința și nădejdea e primatul luptei noastre legionare. Revenind la subiect „suntem teroriști, cultivăm teroarea și practicăm teroarea”. Am răspuns cu acest citat din cartea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
spunea Corneliu Zelea Codreanu despre violență și orice fel de ripostă necreștină: „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei. După legile lui Dumnezeu, care nu pot fi răstălmăcite, nici modificate, viața nu-i a noastră și răzbunarea nu-i act creștinesc. De aceea, orice picătură de sânge, din orice motiv și în orice împrejurare am vărsa-o, fapta noastră constituie un păcat. Un păcat de moarte și de neiertat. Și dacă legile țării neau sau ne vor achita și absolvi de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
războiului să stea În Închisoare decât să se ducă pe front, m-au impresionat... Ei au avut dăruirea ca să se scoale la 3, la 4 noaptea, să curețe burțile, ca să ne Îmbunătățească arpacașul. Asta am apreciat... A fost un gest creștinesc care l-am apreciat la ei. Erau mulți? Cu noi În celulă, nu, dar cred că În Închisoare erau. Și bărbați, și femei. Noi niciodată n-am fost Împreună cu bărbații, bineînțeles. Singura dată când am avut, așa, o apropiere de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Sufletul meu Îndurerat, Învăluit de tristețe, rămăsese la „Galerie”, marea pasiune a vieții mele. Amintirea clipelor frumoase, a unor Împliniri rodnice, Îmi aduceau mângâiere. Măcar la atâta, aveam dreptul! 988 71 Buftea, 5 mai 1975 Iubite domnule Dimitriu, Mai Întâi creștinescul „Cristos a Înviat și la mulți ani” apoi Întrebarea, dacă ați primit grăbita mea scrisoare, prin care vă imploram, să nu dați curs intenției complet nepotrivite, de a părăsi locul pentru care sunteți predestinat, la „Galerie”, pentru că unul, sau câțiva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sfaturi practice, istorioare morale sau patriotice, ca și cunoștințe de astronomie, pasiunea constantă a cărturarului. Tot cu intenții moralizatoare și pedagogice, a alcătuit manuale, în spiritul celor tipărite de Heliade și Gr. Pleșoianu. Ele au în vedere educația religioasă (Manual creștinesc, 1836) sau morală (Școlaru sătean sau Cărticică coprinzătoare de învățături folositoare, 1840, Deprinderi asupra cetitului, 1840). G. a editat și unul dintre primele manuale de limba franceză (Dascăl pentru limba franțozească, 1832), a cărei învățare o recomanda pentru că este „rudă
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
mai abundentă și mai diversă. Apar mici portrete ale unor scriitori apropiați de tradițiile populare (Ion Creangă, O. Goga, Al. Vlahuță), articole despre anumite obiceiuri și datini (la rubrica „Din viața satelor”) și articole cu subiect religios (la rubrica „Cuvinte creștinești”), iar editorialele, foarte combative, dezbat stăruitor problemele satului românesc. Mai colaborează G. Nicolescu, N. Dimitriu Fotin, S. Irimescu, Marin C.A. Tudoran ș.a. I.M.
GRAIUL SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]