90,136 matches
-
Ar fi instructiv să schițez în paralel, cum am anunțat, ruta unor mari poeți. Spațiul nu-mi îngăduie să exemplific pe larg. Așadar, între Schiller și Eminescu, bunăoară, se pot trasa tangențe de destin. Se ivesc similitudini: amploarea demersului în creație, la fiecare cu mult peste marginile epocii respective; porțiunea relativ redusă de trai valid admis, în clinici cu boli devastatoare, de neoprit, cu sleirea forțelor fizice și mentale; erosul neîmplinit, întretăiat de raze ale conexiunii fericite, dar și de acute
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Rosenbaum, pelicula e un omagiu adus musicalurilor clasice hollywoodiene. Dar nu doar atât. Conține aluzii la lumea teatrului, o intrigă de farsă tipic franțuzească, personaje care transcend stereotipia și o lecție de istorie: deși amănuntele din 1925 sunt respectate fidel, creația lui Resnais nu are nimic în comun cu filmele franțuzești din acea perioadă. Lungmetrajul e, afirmă Rosenbaum, un artefact dintr-un univers paralel, în care istoria a evoluat într-o direcție diferită. Paradoxul e că, ecranizând o operetă, Resnais reușește
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
și de scriitor progresist. M. Sadoveanu este un scriitor paseist. Sentimentul său pentru natură, de pictor al plantelor, se împletește cu pictura animalieră. Vraja trecutului este vrajă strict voievodală. Istoria se face de voievozi, istoria n-o face poporul, în creația lui Sadoveanu. Acest scriitor moldovean, cu satanica lui cobiliță de juvete, este un scriitor conservator, retrograd, reacționar, paseist și antiprogresist, așa cum l-a prezentat, amplu, H. Sanielevici, în volumul Poporanismul reacționar". Camil Petrescu e și el sever amendat în postura
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
Tudorel Urian Există prozatori, unii foarte bine cotați, cantonați definitiv într-o singură zonă a creației. Fiecare nou roman al acestora nu este decît o variantă a precedentului. Personajele, dialogurile, filozofia intrinsecă, viziunea autorului asupra lumii, tipurile de conflict și soluțiile pentru rezolvarea acestora lasă cititorilor, încă de la primele pagini, o puternică impresie de déjŕ vu
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
nimic din opera lor anterioară. Un astfel de autor este Alexandru Ecovoiu. Nici una dintre cărțile publicate de Alexandru Ecovoiu după 1989 nu reia nimic din experiența celorlalte cărți ale sale. O carte încheiată este un drum definitiv închis în planul creației. Imediat, autorul își strînge toate uneltele și bagajele și o pornește pe un cu totul alt drum, într-o direcție neașteptată. Saludos (1995) a fost o combinație între romanele Don Quijote și Copiii căpitanului Grant, Stațiunea (1997) împrumuta tehnici ale noului
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
se pulverizeze într-o formă goală de conținut. Resuscitarea filonului epic este modalitatea prin care artistul consideră că trebuie să își articuleze opțiunea nu doar la nivel estetic, social și chiar identitar. Astfel, căutarea formei devine însăși mecanismul ce declanșează creația. Abordarea deliberată a formei figurative, în încercarea de a transmite un mesaj cât mai explicit, impresionează prin acuratețea mijloacelor tehnice stăpânite, dar și prin mesajul trist și orgolios totodată, de a ne face martori la prestigiul redobândit al desenului ca
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
și apoi, în ce fel o pot articula conceptual, pînă unde pot merge...Cînd am realizat portretele scriitorilor, am avut următorul plan: mai întîi i-am vizitat, i-am fotografiat în camera lor de lucru, acolo unde are loc procesul creației. Dar cum în cazul scriitorilor acest proces este unul spiritual, intelectual, fiind vorba de o sublimare a realului, m-am gîndit că ar fi interesant să surprind "materializarea" acestui proces, forma pe care el o ia prin mîinile care scriu
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
frumusețea reală a folclorului românesc. Canalul respectiv de televiziune a "profitat" de Festivalul "Maria Tănase" de la Craiova și a transmis un spectacol susținut de interpreți de muzică populară care mai poartă pe umeri responsabilitatea, verticalitatea și valoarea acestui gen de creație. Floarea Calotă, Maria Ciobanu, Angelica Stoican, Nicoleta Voica, Nicolae Mureșan, Dinu Iancu Sălăjanu sunt doar câteva nume care au demonstrat, și cu această ocazie, ce înseamnă autenticitatea, profesionalismul, dragostea și respectul față atât de (tele)spectatori cât și pentru acest
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
care un Nichita Stănescu, de pildă, își făcuse întreaga cursă, își scrisese marile opere, și putea muri cu seninătate. Volumul de Poeme alese al lui Alexandru Mușina - "optzecist" tipic prin parcurs și atipic prin aspirații - acoperă douăzeci și cinci de ani de creație lirică; dar marea majoritate a textelor au fost scrise pînă în 1987. Cîteva, din ciclul Ora păstorului, sînt din intervalul 1995-1998, iar poezioarele "rele" din Personae au fost compuse în 2000. Iată așadar o situație caracteristică pentru întregul front generaționist
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
anumit prag, duce la implozie; și poate că nu e o întîmplare că unul dintre cei mai consecvenți textualiști, Gheorghe Iova, se legitimează printr-un buletin de sterilitate. Inteligența lui Alexandru Mușina, cuantificabilă, îl duce nu către zonele sterpe ale creației, către infinita autospecularitate, ci, dimpotrivă, către terenul accidentat al vieții. Pe acesta îl parcurge și îl reparcurge la nesfîrșit, într-un adevărat regim de exploatare a propriei biografii. Splendidul Budila-Express și alte poeme, aproape la fel de frumoase, dar mai puțin citate
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
situările și deschiderile de orizont sunt blocate, poate voit autocenzurate, dar cu un efect păgubitor. Al. Piru voia să demonstreze că în deceniul 1940-1950 nu s-a produs o ruptură între epoci politice și nu a existat un hiatus de creație. Continuitatea dintre literatura interbelică și cea contemporană nu ar fi fost afectată. Cu toții (inclusiv Al. Piru) știam că nu e adevărat. Instalarea regimului comunist a frânt o evoluție firească. Din 1948 ideologia de partid a funcționat normativ, dislocând criteriul estetic
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
și de atenția adecvată la istoria formelor literare. Nu e rău pentru o critică fără pretenții de interpretare. Dar e prea puțin față de ceea ce așteptăm să ne dea istoria literară: un sentiment al valorilor perene și o viziune asupra timpului creației. Din nefericire pentru posteritatea lor, cărțile de critică ale lui Al. Piru au ceva neglijabil peste o compoziție de rezumate și o orchestrație ironică a detaliilor. Al. Piru, Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, șediția a douaț, Editura 100+1 Gramar
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
Zafiu Se știe că -ist este unul dintre cele mai productive sufixe ale limbii române actuale; el e, de altfel, un element lexical internațional (de origine greco-latină) care se folosește (cu mici variații de formă) în foarte multe limbi moderne; creațiile interne sînt astfel constant întărite și dublate de împrumuturi. Cu ajutorul sufixului -ist/-istă se creează atît substantive nume de agent (masculine și feminine), cît și adjective. Așa cum se întîmplă de obicei cu mijloacele productive, ușurința de utilizare este contrabalansată de
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
mai ales din presă, în perioada interbelică: constatăm azi că multe din acele formații nu s-au impus - unele fără un motiv evident: autobuzist ("conducător de autobuz"), banchist ("creator sau povestitor de bancuri"), altele pentru că erau, chiar la vremea respectivă, creații expresive, accidentale (ciocano-secerist), sau adjective inutile și nereușite (eroist, exagerist); cîteva cuvinte depindeau de realități strict contextuale (de exemplu poruncist, viețist - de la numele revistelor Porunca Vremii și Viața Românească). O serie de cuvinte s-au păstrat în limbă, chiar în
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
meseriilor; celor vechi, oficiale ("absolventă a Liceului Forestier din Sebiș, ea deține un atestat de drujbist ", Evenimentul zilei = EZ 2314, 2000, 2; "am fost stivuitoriști la ICRA, pe vremea lu' Piticu", EZ 2482, 2000, 2), li se adaugă în prezent creații noi, mai ales legate de domeniile moderne de specializare, în primul rînd de informatică: softist, computerist, calculatorist: "softiștii autohtoni ar putea deveni curând scumpi pentru vestici" (Ziarul financiar, 1087, 2003, 1); "tînărul computerist a fost prins în flagrant" (EZ 2518
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
de două milioane de lei. De ce nu era suficientă transcrierea operei în edițiile existente? Răspunsul e simplu: manuscrisele reflectă imaginea muncii intelectuale a poetului. O spusese răspicat și Constantin Noica în pledoariile sale: manuscrisele eminesciene redau exact diagrama gândirii și a creației unui mare scriitor național. Volumul postum al filosofului, Introducere la miracolul eminescian (Ed. Humanitas, 1992), restituie toate documentele unui program urmărit stăruitor timp de aproape două decenii: Pledoaria pentru facsimilare (p. 11-104) ca o secvență specială din prima parte a
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
nu are acces la caietele acestea și totuși pentru nimeni întâlnirea cu ele nu ar fi mai răscolitoare decât pentru un tânăr deschis către cultură". Concluzia nu poate bate decât într-o singură direcție: "Ceva neverosimil, ca viața, ca miracolul creației îți stă înainte, în mijlocul molozului și al mizeriei de a fi om. Ce interesează, însă, e relieful cel nou în care apar lucrurile, în caiete, și recolta de gânduri și frumuseți pe care fiecare o face singur, ca și cum ar fi
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
prefațată de președintele Academiei, la Editura Enciclopedică, obținând un spijin financiar firesc de la Ministerul Culturii și Cultelor. Se editează astfel (mai potrivit ar fi să spunem: se facsimilează) manuscrisul nr. 2254, cu 457 de file (față și verso). Manuscrisul cuprinde creații ale poetului din anii 1866-1878, adică piesele de teatru Petru Rareș, Ștefan cel Tânăr, Mira, Andrei Mureșanu, Cel din urmă Mușatin, Gruie Sânger, Bogdan-Dragoș, Decebal, Alexandru Lăpușneanu, traducerile Histrion de Guillom Jerwitz și Timon din Atena de Shakespeare, poemele (fragmente
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
Iubito, dulce înger, Călin Nebunul, Scrisoarea II, Povestea teiului, Strigoii, Despărțire, Atât de fragedă, Călin (file din poveste), alături de publicistică, cronică dramatică, frânturi dintr-un dicționar de rime, plus... câteva zeci de file albe, în conformitate cu manuscrisul. Imaginea acestui laborator de creație este deopotrivă uluitoare, cuceritoare și derutantă prin diversitatea materialului și prin caracterul magmatic al creației. Ediția mai este însoțită în final de o relatare a lui Gabriel Ștrempel, director general al Bibliotecii Academiei Române, despre tribulațiile manuscriselor eminesciene și despre încercările
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
file din poveste), alături de publicistică, cronică dramatică, frânturi dintr-un dicționar de rime, plus... câteva zeci de file albe, în conformitate cu manuscrisul. Imaginea acestui laborator de creație este deopotrivă uluitoare, cuceritoare și derutantă prin diversitatea materialului și prin caracterul magmatic al creației. Ediția mai este însoțită în final de o relatare a lui Gabriel Ștrempel, director general al Bibliotecii Academiei Române, despre tribulațiile manuscriselor eminesciene și despre încercările anterioare de facsimilare. Un plan editorial al Academiei Române privitor la volumele următoare este descris de
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
acum. Acestea pot fi obiectivele unor cercetări speciale, ale căror rezultate necesită, pentru a fi înfățișate, un spațiu publicistic mai amplu de desfășurare. Într-o primă instanță, contează efectele culturale, importante ca urmare a întâlnirii publicului românesc cu șantierul de creație al poetului național, șantier prezentat în mărime naturală și în forma lui originară. O inerție și o neputință, perpetuate zeci de ani, au fost înfrânte și visul lui Noica, dar și al altora de dinaintea lui, de a supune observației tuturor
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
național, șantier prezentat în mărime naturală și în forma lui originară. O inerție și o neputință, perpetuate zeci de ani, au fost înfrânte și visul lui Noica, dar și al altora de dinaintea lui, de a supune observației tuturor laboratorul de creație al scriitorului nostru cel mai reprezentativ, a fost, în sfârșit, realizat. Sau, mai bine zis, ca să nu cădem într-un entuziasm exagerat înainte de termen, va fi realizat când toate cele 23 de volume cu facsimile vor fi apărute. Facsimilarea manuscriselor
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
simbolist sau decadent): eul multiplu sau, cum este hiperbolizat de poet, "eul însutit" (am să revin asupra acestei idei pe care o consider foarte importantă). Posteritatea lui Arghezi poate fi interogată din mai multe perspective: 1. ca influență catalitică asupra creației literare contemporane; 2. ca interes de istorie literară; 3. în domeniul criticii literare, cel mai ofertant, sunt de evaluat posibilitățile de reinterpretare a operei în funcție de exigențe tematice actuale, de perspective critice în vogă (analiza poeziei argheziene a trecut cu bine
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
operei în funcție de exigențe tematice actuale, de perspective critice în vogă (analiza poeziei argheziene a trecut cu bine, în anii ´70, testul structuralist). Sunt de explorat toate aceste căi posibile, arghezianismul este foarte generos în deschideri neașteptate. Polimorfismul baroc al întregii creații argheziene e o resursă de atracție atât pentru specialiști (adică pentru critici și istorici literari), cât și pentru cititorii obișnuiți, posibil a fi câștigați prin aspecte insolite și curiozități semnificative (biografice, politice, morale, estetice). Să reformulez primul sens de investigație
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
obișnuiți, posibil a fi câștigați prin aspecte insolite și curiozități semnificative (biografice, politice, morale, estetice). Să reformulez primul sens de investigație: dacă arghezianismul mai este productiv ca stil, mai este viu ca reper, mai este adoptat ca model catalizator al creației contemporane (în poezie, în proză, în publicistică). Dacă arghezianismul ar fi continuat în spirit ar fi o dovadă de vitalitate. Blaga și Bacovia au continuatori în poezie, fie și în forme difuze, Arghezi și Ion Barbu - nu, par experiențe artistice
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]