107,545 matches
-
dialectală. În stereotipurile mentalității populare, dialectele sînt marcate social și fac obiectul unor acte de respingere și devalorizare; "accentul moldovenesc", de exemplu, este adesea ironizat de vorbitori din afara zonei sale de utilizare. Or, fenomenul actual modifică simțitor datele problemei: se creează cu intenție forme populare de "literatură dialectală" - textele muzicii de diverse genuri - și noutatea are succes: graiul moldovenesc e la modă, prin grupuri și soliști proveniți atît din Moldova românească ("Fără zahăr") cît și, mai ales, din Republica Moldova ("Zdob și
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
la izolarea din context a fragmentelor, dar foarte potrivită în ritmul unei melodii (sonorități, calambururi, aliterații). Inovațiile numeroase sînt în spiritul jocurilor de cuvinte ("păcăliturilor") populare: "de-atîta coada n-are urs", "uite o fost și de-amu nu-i" - și creează în text surprize continue ("Uite-o cioară care zboară, d'amu-i în ceaun"), punînd în valoare pitorescul dialectal prin ingeniozitatea limbajului. Se poate regăsi în aceste cîntece un stil narativ și comunicativ care a căpătat prin Creangă autoritate literară
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
din nou, Gelu Barbu va avea puterea să se ridice, reintrând în lumea dansului pe altă poartă. Va înființa mai întâi o Școală de dans, formându-și astfel dansatori pentru Compania Canariană de Dans Gelu Barbu, pe care o va crea ulterior. Va mai înființa apoi Asociația profesorilor de dans din provincia Las Palmas și va iniția Zilele Internaționale ale Dansului, din această provincie. Și astfel, timp de douăzeci de ani, va forma tineri dansatori, dar și profesori care își vor
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
va consta în faptul că a reușit să se identifice deplin cu locul, cultura și civilizația spațiului care l-a adoptat. Se va inspira din muzica compozitorilor și a artiștilor plastici canarieni, cel mai elocvent exemplu fiind poate baletul său, creat în 1973, Omagiu pentru Millares, pe muzica lui Luis de Pablo, pe care îl evocă toate personalitățile culturale spaniole, ca pe o mare reușită, dar și ca o dovadă a deplinei sale asimilări în cultura canariană. în fine, după aproape
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
toate șansele să fie unul violent. Și zborul lui Icar în proximitatea soarelui și picturile lui Andrei reprezintă o detașare extremă față de epoca lor și o transcendere a condiției umane, a determinismului (omul se rupe de mediul care l-a creat). Dincolo de toată violența și haosul în care trăiește, Rubliov reușește să picteze figuri nu neapărat serene, dar conținute, orientate către interior prin excelență și transfigurate prin spiritualitate. Oricum, apropo de violență, Tarkovski o arată în uniformitatea ei: față de oameni, animale
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
-l acuze de hărțuire?! Nici nu mă mir că băieții preferă compania băieților, măcar între ei lucrurile decurg mai sportiv!" Trăim, oare, un nou război al sexelor? Faptul că numărul bărbaților tinde să fie mai mic decât cel al femeilor creează, oare, reacții stranii, de genul "Nici eu, dar nici tu"? Cu alte cuvinte, dacă atâtea femei nu-și pot găsi un bărbat, ar trebui ca nici una să nu beneficieze de ceea ce, obiectiv, o minoritate nu poate obține cu nici un chip
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
întregului și încetinește ritmul acțiunii. Întâi femeile: Luminița Gheorghiu - se lăfăiește în rolul mamei nedemne și cu cât iubește mai mult cu atât e mai nedemnă, excesul e o consecință a disperării și a derutei, dar disperarea ei, devenită neputință, creează monștri și ea refuză să vadă monștrii din propriile ei fiice. Probabil că personajul cel mai interesant este cel jucat de Aurora Leonte, o maniacă a cărților, o femeie cu lecturi asimilate în spiritul vremii și nu al adevărului, căutându
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
formă, ca întotdeauna aș zice), devine instinctiv aliatul celor mici pe care îi secondează cu un tact demn de marii diplomați ai lumii. De altfel singurul mod decent de a ajuta. Că bărbatul are și niște puteri paranormale care îi creează grave necazuri e o chestiune secundară. La fel, secundară este și tema (literară) a ieșirii din copilărie a lui Bobby, la sfârșitul unei vacanțe memorabile. Oricum, nu vreau să vă dezvălui toată povestea. Ceea ce a contat pentru mine a fost
Hearts in Atlantis by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12885_a_14210]
-
mult decît aceste făpturi nu se întîmplă nimic.../ De parcă pe cel așteptat l-a mîncat pămîntul,/ pămîntul de parcă l-ar fi mîncat" (Chipul). Așadar datoria d-sale, în calitate de făptură zămislită de Divinitate după chipul și asemănarea acesteia, este de-a crea pentru a umple golul, plecînd de la punctul zero. Paradigma autorului devine chiar "Duhul Domnului plutind peste ape", doldora de virtualități. Traiectul d-sale este, evident, cel de la increat la creatul la care aspiră trudind "toată noaptea-n scriptorium": "Fac lumea
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
de pe acum foarte laboriosul demers critic. Spațiul deschis a făcut din om ,regele naturii". Când este înfrânt, umilit, el ,ăntoarce spatele spațiului deschis, ușa spațiului închis de protecție se deschide spre a-l primi." Orice mare literatură - ni se spune - creează un raport între cele două tipuri. Potopul lui Noe, de exemplu, - și ne aflăm doar la începutul exemplelor care curg în avalanșă - conferă pregnanță acestui raport. Cele două tipuri ,formează axul în jurul căruia se rotesc marile epopei și romane." O
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
manipulările cele mai diverse și pentru noi construcții ideologice și politice. Paradoxal, din păcate, pictura lui Aurel Vasilescu nu a intrat aproape deloc în muzee. Un artist care a avut atât de multă considerație pentru predecesorii săi și care a creat foarte valoros nu beneficiază de destinul consacrării prin intrarea în spațiile de expunere permanente. Revenind la pictura lui Aurel Vasilescu, el a surprins în fiecare dintre subiectele tratate, ceea ce era mai aproape de esența sa. Picta flori nu din imaginație ci
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
se înscriu într-o preocupare mai veche a pictorului, ale cărei surse pot fi regăsite în constructivismul anilor treizeci, dar și într-o perpectivă cu totul nouă legată, pe de o parte, de contextul istoric în care ele au fost create î intervalul 1940 î 1960 î, dar și de experiențe interioare foarte speciale, oarecum hașdeine, pe care artistul le face în această perioadă. Fragmentul care urmează face parte dintr-un text ceva mai amplu care va însoți imaginile din catalogul
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
nega substanța, fie că bricolează mici obiecte utilitare, de la cutiuțe pentru tutun, la suporturi pentru pipe și lămpi vag antropomorfe după cele mai explicite ritmuri ale sensibilității art nouveau, Mattis-Teutsch se implică la fel de profund în realitatea lumii pe care o creează ca și cînd fiecare gest ar fi unic și definitiv. Nimic din ceea ce face el nu este consecință sau comentariu în raport cu o realitate primă, deja instituită, ci o luare de la capăt, un act fondator și o luare în posesie a
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
se nășteau și creșteau în acest mediu. Dintre cele patru voci, cea a lui Paul Cernat pare cea mai furioasă tocmai pentru că în poetica evaziunii absolute se poate ghici cel mai amar dispreț față de uniformizarea socială și psihologică. Paul Cernat creează practic un personaj îcuminteî care își plimbă prin societate o identitate convențională, în vreme ce gândurile și acțiunile sale sunt profund subversive. Supravegherea Securității, devenită laitmotiv al vieții de zi cu zi, creează mutații comportamentale. Motto-ul din Paraziții se potrivește perfect
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
amar dispreț față de uniformizarea socială și psihologică. Paul Cernat creează practic un personaj îcuminteî care își plimbă prin societate o identitate convențională, în vreme ce gândurile și acțiunile sale sunt profund subversive. Supravegherea Securității, devenită laitmotiv al vieții de zi cu zi, creează mutații comportamentale. Motto-ul din Paraziții se potrivește perfect: îViața e un meci la categoria grea / Cea mai bună lovitură rămâne eschiva.î De fiecare dată când cutuma politică îi cere conformare cu practicile trasate de subansamblele sistemului, Paul Cernat
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
să ne-o măsurăm? Cu ori fără Dan Giosu als Dichter und Erniedriger?". S-ar putea alcătui un cuprinzător dicționar Luca Pițu, cu reflexe goliardice, cronicărești, rabelaisiene, swiftiene, joyceene, argheziene, în bonomia sa nehotărnicită, care numește cu nădejdea de-a crea și care creează cu nădejdea de-a numi, într-o circularitate a ficțiunii și a realului ce dă preț, de sînge și duh, trudei noastre scriptice. Luca Pițu, Temele deocheate ale timpului nostru, Ed. Paralela 45, 2002, 288 pag.
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
măsurăm? Cu ori fără Dan Giosu als Dichter und Erniedriger?". S-ar putea alcătui un cuprinzător dicționar Luca Pițu, cu reflexe goliardice, cronicărești, rabelaisiene, swiftiene, joyceene, argheziene, în bonomia sa nehotărnicită, care numește cu nădejdea de-a crea și care creează cu nădejdea de-a numi, într-o circularitate a ficțiunii și a realului ce dă preț, de sînge și duh, trudei noastre scriptice. Luca Pițu, Temele deocheate ale timpului nostru, Ed. Paralela 45, 2002, 288 pag.
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
imposibil de tolerat. Nici o lege nu funcționează retroactiv, și a încerca să-i dai de-o parte pe Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici și pe aliații lor din CNSAS doar pentru că nu fac jocurile puterii politice înseamnă să creezi României enorme probleme în exterior. Probabil că pesedeilor puțin le pasă ce se va alege de România. Sumele și le-au cam făcut, copiii și i-au plasat prin străinătăți, vilele îi așteaptă strălucind în soare. Ei vor, acum, liniște
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
de stat și de instituțiile lui asupra maselor prin dispozitivele tradiționale identificate de Michel Foucault, închisoarea, spitalul de nebuni, sistemul educațional, biserica etc. Cu alte cuvinte, așteptările noastre cu privire la politicienii care ne reprezintă sunt rezultatul aceluiași aparat ideologic, statul, care creează nevoia de politicieni și de politică. E aici o relație de forță, și, în ultimă instanță, de dominare, așa cum o identifică Max Weber, într-un discurs al său din 1918, de la Universitatea din München, Politica ca vocație, relație stabilită între
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
vocea tărăgănată, mâna ridicată către cer, în atent-studiata atitudine a lui Lenin, ridicarea tonului la final de frază în așteptarea aplauzelor. Discursul politic filmat. Scopul meu aici nu a fost să intru în detaliile tehnice ale felului în care e creată imaginea publică prin manipulare video. M-a interesat doar modul în care camera video, martorul "incontestabil" al realității obiective pentru cei mai mulți dintre noi, a devenit la rândul ei parte din dispozitivele ideologice ale statului contemporan. În final, vreau să mă
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
noi instituții, Fundația Națională pentru Știință și Artă, care să preia această misiune dificilă, dar esențială pentru buna gestionare a patrimoniului literar. Mi-am propus să discut această situație cu dl Tiberiu Avramescu, coordonatorul colectivului de redactori din instituția nou creată în 2001. - Stimate domnule Tiberiu Avramescu, ne-am întâlnit prima dată cu mulți ani în urmă, nici nu mai știu cât e de atunci, într-unul din birourile Editurii Minerva, unde erați alături de regretatul Z. Ornea. Datorită unei privatizări neinspirate
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
și comentat adesea, textul continuă să ne surprindă prin actualitatea lui, reînnoită de cel puțin două ori în secolul XX: o dată, după 1918, a doua oară, după 1989. De fiecare dată, am putut descoperi cum, fără o societate capabilă să creeze un stat modern, îi revine statului obligația să improvizeze nevoile societății și să se prefacă a le satisface. Referindu-se la această inversare de roluri, T. Maiorescu a numit instituțiile statului improvizat “forme fără fond”. Departe de a fi o
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
Rodica Zafiu În lexicul religios - în genere conservator - conotațiile create de uz sînt extrem de puternice. Tocmai de aceea e interesant de observat cum este folosită această terminologie (nu foarte rigidă) pentru a vorbi de alte confesiuni și de alte religii decât acelea dominante în interiorul unei culturi date. În linii mari
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
să-i privesc cum se roagă, și de la ușă să ascult slujba” (vlg 2002); “după slujba din sala de rugăciune, evreii s-au desfătat cu bucate tradiționale pentru Rosh Hashanah” (EZ 29.09.2003). După modelul sintagmelor tradiționale existente, se creează firesc unele similare: “mama făcea pregătirile de sărbătoare și de întâmpinare a celor care aveau să iasă de la slujba de Bairam” (vlg 2002). În fine, întîlnim cazuri de clară extindere semantică, prin analogie, a unor termeni specific creștini: enoriaș, parohial
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
am putut stabili foarte multe contacte și am putut cunoaște diverse persoane în împrejurări care altminteri mi-ar fi rămas inaccesibile. Pentru mine toate acestea au însemnat o imensă facilitate. R.B.: Ați pomenit impresia unduitoare, ambiguă, pe care v-a creat-o România, atunci cînd v-ați referit și la curgerea timpului, mai puțin exactă decît cea din Elveția, țara ceasornicarilor. Dar mi-ați mai povestit, în timp ce ne plimbam aici, la Schloss Solitude, că ați descoperit o anumită congruență între aceste
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]