1,224 matches
-
noi imagini, fără corespondent în activitatea anterioară, pe baza selectării și combinării imaginilor acumulate anterior. Imaginația poate fi diferențiată în: imaginație reproductivă (realizarea de imagini noi pentru individ pe baza informațiilor verbale primite sau pe baza unor scheme) și imaginație creatoare (realizarea de imagini noi și neașteptate, susceptibile a da naștere la produse creative originale, cu valoare socială). Ce diferențiază imaginația reproductivă de cea creatoare? Imaginația reproductivă este foarte utilă în procesul învățării, pentru reconstituirea realității trecute sau prezente care nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
imagini noi pentru individ pe baza informațiilor verbale primite sau pe baza unor scheme) și imaginație creatoare (realizarea de imagini noi și neașteptate, susceptibile a da naștere la produse creative originale, cu valoare socială). Ce diferențiază imaginația reproductivă de cea creatoare? Imaginația reproductivă este foarte utilă în procesul învățării, pentru reconstituirea realității trecute sau prezente care nu poate fi cunoscută direct. Ea face apel la imagini din memorie, la experiențe concrete anterioare. Exemplu: un elev citește în manualul de istorie despre
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o pagină întreagă citind-o de două ori. Aparent paradoxal, rezultatele din Tabelul 2 arată: coeficienții de inteligență ai persoanelor înalt creatoare oscilează în limite foarte largi (între 100 și 210). Concluzia Catherinei Cox se bazează pe observația că geniile creatoare erau capabile de un efort fără egal în realizarea operelor lor. Ea spune: B. Descoperindu-se că testele de inteligență nu reușesc să evalueze și potențialul creativ, s-a căzut la antipod: creativitatea și inteligența sunt independente. Vina aparține unui
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
La aceste persoane a avut loc un ritm accelerat de maturizare a aptitudinilor speciale și o capacitate deosebită de a acumula informații specifice domeniului. Nu trebuie pierdute din vedere alte două aspecte: mediul favorabil în care s-au format geniile creatoare (climat familial și social favorizant dezvoltării aptitudinilor necesare creației) și marea lor motivație de a crea. Platon, filozof grec antichității, spunea că, iar Corneille, dramaturg francez al secolului XVIII, scria că . Vârsta tânără oferă anumite atuuri pentru creativitate: energie debordantă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
M. Bejat). La începutul capitolului, am împărțit factorii sociali și culturali în: * condiții socio-economice și culturale; * condiții educative. 4.3.1 Condiții socio-economice și culturale Aceste condiții se referă la factorii de mediu social, economic sau cultural în care persoana creatoare este plasată. Asemănător unei flori care, deși este dintr-o specie deosebită, dacă nu are pământ fertil, soare și căldură, și nu este udată la timp, se va ofili, tot așa, o persoană creatoare, cu reale calități, va sfârși în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
simtă exaltarea. Așadar, cunoașterea ajută creativității dacă este combinată cu o motivație intrinsecă înaltă. În capitolul următor se va preciza rolul motivației intrinseci în creativitate. Capitolul 6 ROLUL MOTIVAȚIEI ÎN CREATIVITATE James Abram Garfield Este un fapt binecunoscut că persoana creatoare are o voință formidabilă de a lucra la opera sa. Marii creatori au impresionat prin munca titanică, adesea extenuantă, pe care o depuneau pe altarul creației, uitând adesea de mâncare, de somn și de alte necesități, ca să-și vadă de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
deosebire, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 7.3 Blocaje de personalitate Blocajele de personalitate se pot clasifica în: * Blocaje motivaționale; * Blocaje de atitudini și mentalități; * Blocaje emoționale. 7.3.1 Blocaje motivaționale Este știut că persoanele creatoare au o voință formidabilă de a lucra la opera lor, care decurge din motivație. În lipsa motivației, în primul rând a motivației intrinseci, sursa forței motoare a creativității dispare. Din acest motiv, submotivarea (profesională sau doar la sarcina de realizat) este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a vorbi în limba niponă, o limbă care o dobândise în fragedă copilărie, dar pe care o uitase cu desăvârșire. Sugestia posthipnotică poate contribui la eradicarea unor obișnuințe negative, complexe personale și la introducerea unor caracteristici utile pentru activitatea creatoare (inocularea încrederii în forțele proprii, perseverență, capacitate de risc, rezistență la muncă și efort, etc.). Iată câteva exemple edificatoare pentru ambele efecte. Compozitorul Serghei Rahmaninov se afla într-o criză existențială cauzată de eșecul la public al primului său concert
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
predispuși spre schizofrenie, mai puțin stabili emoționali, mai suficienți, mai boemi și mai radicali decât administratorii sau profesorii buni.” <ref>R. Cattel, The Personality and Motivation of the Rereacher from Measurements of Contemporaries and from Biography, New York, 1963</ref> * „Persoanele creatoare (în arhitectură) sunt mai introvertite, mai intuitive și mai independente în gândire.” <ref>D.W. MacKinnon, The Nature and Nurture of Creative Talent, 1962</ref> * „Indivizii creativi au: „Capacitatea de a exprima experiențele neexprimate încă și fenomenele nedescrise, intuițiile lor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
rutina, de a risipi nervozitatea, anxietatea, de a aduce bunădispoziția și de a crea starea psihică favorabilă creativității. Practicate în grup, au meritul de a dispersa teama, timiditatea și inhibițiile - aceste bariere în calea unei munci de echipă cu adevărat creatoare. Jocurile creative produc creșterea energiei grupului prin două mecanisme-cheie: mișcarea și râsul. Mișcarea determină corpul - deci și creierul - să alunge amorțeala, iar râsul - așa cum am afirmat de multe ori în această carte merge mână în mână cu creativitatea. Jocul 1
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cunoscuților și prietenilor s-a mărit În asemenea măsură. Cronica domnului Emil Satco este fină și adâncă, o bucurie spirituală pentru analiza făcută. Așa am avut și eu convingerea că „Lovineștii” este ... și un document literar important dar și puterea creatoare (lirismul) autorului, care te duce până În preajma tragediei antice. Cartea are aceste date, cinste celui care scrie despre ea și are, tot darul de a le putea descoperi și Înțelege. Lucrez și eu de zor la un scenariu pentru Radio
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu au pierdut niciodată prilejul să vă laude și să vă preamărească, arătând și susținând că tot ce s-a realizat, se realizează și se va realiza este opera exclusivă a dvs. Numai secretarul general al PCR, cu puterea lui creatoare, cu spiritul organizatoric înnăscut, cu capacitatea de gândire, cu discernământul și multe alte calități (după cum se scrie în comunicatele Comitetului Politic Executiv), a inițiat, a condus și a realizat tot ce a dus țara de râpă, nimeni nu are niciun
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fiecare zi. Structura sincopată a narațiunii, cu modificări de registru stilistic, cu necesare reprize de „lunecare” dedesubtul epicului potențează impactul scrierii. Nu mai puțin, observațiile acute despre rescriere, din finalul cărții, dând seamă, psihologic și estetic, asupra acumulărilor cognitive și creatoare ale noii vârste. Supratema dintotdeauna a literaturii durabile: iscodirea sufletului omenesc, Înstrăinat și exilat oriunde și oricând, Își află În Întâlnirea o ilustrare originală și profundă. * Fragmentul reportericesc scris cu „mâna stângă”, din numărul aniversar al revistei 22, conectează stimulator
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
-sa. Ceea ce este posibil, pentru că mă tot Întreb de ce s-ar fi măritat cu unul ca mine.” Ne putem Întreba și noi, desigur, de câtă obiectivitate dispune un soț părăsit și care nu izbutește să-și uite rana, dar stimulentele creatoare vin mai curând din subiectivitate, cum bine știm, restabilind doar apoi, În epica literară, obiectivitatea de cu totul alt tip, care Îi este proprie. „Allan avea dreptate. Alexandra era adânc implicată În istoria cărții. Deși nu era emoțional apropiată de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a omului pe pământ. O reîncadrare ce revine la ordinea adamică a întregii lumi, adică o reîncadrare cu adevărat în „naturalul” ființialității în care spiritul mulează într-adevăr materialul și biologicul, în care se cunoaște și manifestă cu adevărat libertatea creatoare. în acea „Eră a libertății” însă, Mișcarea Legionară, organizată și condusă efectiv pe teren de către Nicolae Petrașcu, a repurtat succese și realizări unice pe care regimurile ce au urmat, beneficiind de ele, i le contestă. Pentru că, la sfârșitul forțat al
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu largă deschidere filosofica și antropologica. Eseistul schițează o paralelă între condiția omului în Antichitatea greacă și condiția omului modern, susținându-și demonstrația prin referiri detaliate la actualitatea reprezentărilor teatrale din România epocii în care apare cartea (moment de efervescenta creatoare în materie de înnoire a artei spectacolului), dar și la dramaturgia universală din secolul al XX-lea, care a reluat motivele tragediilor antice (Cocteau, Gide, Anouilh, Giraudoux, Sartre ș.a.) sau a abordat modern problematică tragicului, mai bine zis a echivalentului
GRAMATOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
care Emanuil Bucuța o propune pentru activitatea instituționalizată a Școlii, de la inițiativa Arhivei și până în 1934, este în mare măsură aplicabilă și evoluției studiilor rurale. După perioada „eroică” și cea organizatorică (1913-1921; 1921-1924), urmează perioada marilor afirmări - o putem numi „creatoare” - care începe cu ancheta de teren de la Goicea Mare (1925), continuă cu cea de la Fundul Moldovei din 1928 și atinge o perioadă de înflorire prin anii 1933-1934, când accentul se deplasează spre anchetele regionale, și o fază culminantă sau de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
asumându-și construcția miturilor politice. Discursul geopoliticii germane, în special cel al școlii lui Haushofer, este relativ puțin folosit în geopolitica lui Golopenția, în favoarea construcției freyeriene a unei sociologii în slujba statului. Raportarea la „canonul” științific european (german) este una creatoare, prin intermediul unei lecturi selective și al unei transformări a discursului recunoscut ca „geopolitic” în spațiul științific european. Această adaptare, sau translare, se înscrie însă, atunci când este una reușită, în limitele recognoscibilității. Prin intermediul lui Golopenția, dar și al întregii „geopolitici” românești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
așteptat să apară ceva nou și „aproximativ” bun, și-au concentrat eforturile asupra Îmbunătățirii produsului sau serviciului respectiv pentru a satisface pretențiile clientului, apoi au stabilit standardele și au preluat piața. La fel ca și folosirea resurselor În luptă, imitația creatoare aspiră la o poziție dominantă, Însă este mult mai puțin riscantă, deoarece imitatorul se mișcă deja pe o piață stabilă, unde noul produs este acceptat, iar cererea depășește oferta inventatorului inițial. Antreprenorul imitator trebuie doar să prospecteze atent piața, necesitățile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și sinuos. Individualismul american fragmentează conceptul lanțului valoric prin stimularea competiției la fiecare nivel. Japonezii accentuează, În schimb, valorile corporatiste, alunecând pe panta periculoasă a imitării exclusive; axarea firmei Sony pe tehnicile producției suple ascunde, În realitate, secarea ideilor noi creatoare și maturizarea accentuată a produselor. De asemenea, sistemul japonez suferă de reminiscențele unei dominări feudale și propagă dezechilibrele pozitive Între producția și consumul dintr-o anumită zonă pentru a spori excedentul comercial. Întreprinderea suplă propune tuturor o soluție universală prin
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
oamenii de teatru mediocri. Nu întâmplător, el compune o piesă de teatru de factură expresionistă (Sburător cu negre plete) și traduce din Karel Capek piesa R.U.R. Aspirația de a găsi cheia unei paradigme, personalitatea umană și îndeosebi personalitatea creatoare, își menține intactă temelia psihologică, de la o primă lucrare, din 1910, până la Idei și oameni, Mărturia unei generații și Oameni excepționali. Inaugurând vârsta modernă a unui gen, Mărturia unei generații, carte de interviuri cu scriitori și oameni de artă români
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
contribui la înțelegerea lumii care se construiește în legătură cu dezvoltarea noilor științe și tehnologii. Celelalte genuri literare pot să se revigoreze grație a numeroase inovații formale interne. Dar "ficțiunea întemeiată pe mirajul științific" care va deveni SF-ul -, pentru a rămâne creatoarea tipului specific de emoții cărora le dă naștere, se sprijină foarte puțin pe invențiile formale. În schimb, rămâne deschisă nu numai descoperirilor științifice, ci și imaginii științei în societate, din perspectiva căreia este prezentată în mijloacele de informare în masă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu "poporul", printr-o reprezentare a clasei scriitoricești ca elită. Spre deosebire de Heliade Rădulescu, care visa la o valență creatoare (caracterul sacru al individului) distribuită uniform în corpul populației, Maiorescu va alege soluția mai cuminte a unei societăți restrânse. Astfel, individualitatea creatoare a rămas să se afirme la noi ca minoritate, tocmai pentru că perspectiva lui Heliade Rădulescu a fost compromisă de ineficiența propriilor strategii. 2.4. Geniu și boierie În concepția lui Heliade Rădulescu, raportul dintre subiectul politic și condiția sa capabilă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fost poet - a cântat sublimul; a fost ministru - n-a căutat să se înavuțească din spinarea țării 86. Ca să înțelegem cât de mare e diferența față de celălalt tipar al biografiei, dominat de miturile retragerii în spațiul privat și ale recluziunii creatoare, să observăm și destinul lui Alexandru Pelimon, cel despre care s-a spus că refuza însărcinările publice. Personalitate ireductibilă, despre care biograful notează "Are un caracter rar, iubește libertatea personală preste toate în lume", acesta pare să fie un neadaptat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
suspendate abuziv în anul 1948. Autorul prezentei lucrări a evidențiat foarte bine rolul și calitatea "presei bune" de formatoare și modelatoare a opiniei publice, de mijloc de răspândire a marilor tematici creștine și de interpretare creștină a faptelor, precum și de creatoare de curente de opinie și de apostolat. Este un aspect care merită să fie aprofundat și făcut cunoscut generațiilor tinere, pentru a rămâne ancorați într-o cultură creștină adevărată. Mă bucur să constat faptul Editura Institutul European a acceptat în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]