1,737 matches
-
zeu al iluminării și ghid al Misterelor, figură a alchimiei în care spiritul divin este îngropat în materie? Această figură muzicală excesivă, așa cum au fost altele înainte (Madonna), în același timp (Björk), cum vor fi după, nu este decât o cristalizare a spiritului timpului, un "geniu deasupra subiectului gânditor" care amintește că, în mod regulat, un nou "comerț" se instaurează. Vreau să spun prin asta că afectele și senzațiile circulă din nou și scurtcircuitează valorile stabilite. Amintind că dincolo de mântuirea lumii
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
activează, în felul lor, o energie colectivă care, fără să aibă un scop, are totuși o semnificație intensă. Ne este greu să luăm în considerare emoțiile colective, căci ele se trăiesc, mai ales, la prezent. Un prezent ca punct de cristalizare al trecutului și al viitorului. Un prezent al cărui sfârșit implică începutul: ceea ce este ca existând dintotdeauna. O astfel de "implicare" se regăsește în revenirea zânelor și a cavalerilor. Este prezentă în publicitate, cântec, teatru, în ficțiunea televizată, ca și
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
expresii ale ideii pure. Demonstrația lui Platon a urmărit separarea gândirii de lumea simțurilor. Doar mișcările mentale se pot îndrepta obiectiv spre adevăr. Când mișcările mentale ajung să fie încărcate senzorial, ele sunt încă confuze. Doar gândirea poate duce la cristalizarea Ideii. Platon a mai introdus conceptul de entitate sufletească. El deosebește rațiunea cu care se cucerește ideea, de alte trăsături sufletești, individuale, cum sunt curajul, dorința, care ocupă un loc precis (în corp, în cap, piept, abdomen) importante dar cu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
l-a reprezentat problema anterior menționată a reflectării "inconștiente a succesiunii". El a arătat cum orice act psihic, pentru a se produce, se bazează pe suma condițiilor asemănătoare anterior întâlnite. Angrenajul reflectării "succesiunii inconștiente" este extras din repetabilitatea imaginilor, din cristalizarea legăturilor asociative anterioare. Teoria lui Helmholtz a însemnat o contribuție importantă pentru înlăturarea zidului despărțitor dintre cunoașterea senzorială și cea mentală, pentru evidențierea caracterului unitar al reflectării oricăror forme de obiecte. Helmholtz a descoperit și a evidențiat rolul intervenției gândirii
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Ebbinghaus a fost vorba doar de un singur subiect, doar de propria sa persoană. Deși, așa cum în istorie s-a probat de atâtea ori, "în luptă învinge nu atât elementul cantitativ ci priceperea". În cazul lui Ebbinghaus este vorba de cristalizarea unei metode, care ulterior își va justifica extinderea și generalizarea corespunzătoare. Metodologia sa investigativă a aplicat-o doar pe propria sa persoană, atunci când contemporanii săi abordau aceeași problemă doar cu metode subiective pe subiecți total neutri. A făcut-o însă
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
1852-1936) reprezintă o încercare îndreptată împotriva tendințelor de a interpreta comportamentul animal cu metode și mijloace scăpate de sub rigoarea celor proprii științelor naturii. Acesta a fost profesor de zoologie și geologie la Universitatea din Bristol. Contribuțiile lui se raportează la cristalizarea metodei comparative aplicate la studierea comportamentului. În istoria științei comportamentului s-a păstrat prin formularea unei reguli ce-i poartă numele. Conform acestei reguli, un comportament trebuie explicat, pe cât posibil, pe baza trăsăturilor și caracterelor definitorii pe care le are
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
el trebuie să dispună nu numai de o bună pregătire de specialitate, dar și de o competență psihopedagogică, exprimată prin multe capacități, precum: diagnosticarea capacității de învățare, care să permită o discriminare corectă dintre elevi; stimularea și încurajarea elevilor, prin cristalizarea sentimentului de succes; respectarea ritmului individual al învățării; ierarhizarea și diferențierea sarcinilor didactice; identificarea lacunelor și a dificultăților întâmpinate de elevi; alternarea predării unitare cu a celei diferențiate; organizarea recapitulării și sistematizării; folosirea mijloacelor didactice în concordanță cu conținutul celor
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
dizolvată, mediul de dispersie se numește dizolvant sau solvent. Soluțiile se caracterizează prin așa numită omogenitate, adica proprietățile sunt uniforme în toate direcțiile. Componenții își păstrează proprietățile individuale, și se pot separa ușor din sistem prin metode fizice obișnuite: distilare, cristalizare. Concentrația este o noțiune ce exprimă cantitatea de substanță dizolvată în raport cu cantitatea de dizolvant. Concentrațiile se pot exprima în mai multe feluri și anume: a) Concentația procentuală indică părți din substanța dizolvată în 100 (%),/1000(0/00) părți soluție, exprimată
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
mierii de albine, căreia fructoza imprimă gustul dulce pronunțat Sub acțiunea enzimelor numite zaharaze (* glucozidaza și * fructozidaza) prezente în sucul intestinal la animale, zaharoza este hidrolizată în cele două componente. Industrial, zaharoza se obține prin prelucrarea sfeclei de zahăr.În urma cristalizării zaharozei, rămâne un sirop vâscos, brun (melasa) folosit ca furaj în zootehnie. Melasa conține circa 50% zaharoză, alături de proteine și săruri minerale. 2.7. Poliglucide (Glicani) Poliglucidele sunt glucide macromoleculare cu structură liniară sau ramificată, formate prin policondensarea unui mare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
misionar al înainte-mergătorului, constituind răspunsul timid și necesar al fragilității angajate pe cale. În nedeterminatul inevitabil al oricărui început, găsirea unui punct de sprijin îmbracă forma unei modeste încercări reflexive care conferă sens unei consecvente și mult mai largi încercări de cristalizare a formelor specifice care vor constitui veșmântul spiritual de mai târziu. Și aici conștiința de sine păstrează cheia prezentului pentru o permanentă deschidere către finalitățile proiectului și execută o dublă mișcare de reîntoarcere spre două tipuri diferite de resursă psihologică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tainei de fiecare clipă, care ascunde cheia soluționării circumstanțiale. Ea este necesară în perspectiva identificării unui crâmpei de absolut la nivelul fiecărui context situațional și capacitează în permanență individul pentru o precizie a actului echivalentă unei obiectivări a acuității descriptive. Cristalizarea unei constelații de cerințe o constituie, de exemplu, în regiunea abstractă a modelelor care răsfrâng realități concrete, definiția normativă a naturii umane, cea care subsumează în expresie esențializată toate trăsăturile psiho-spirituale care transcend contingența biografică. Această definiție poate deveni criteriu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei vigilențe de natură practică ale cărei virtuți înlesnesc fuziunea dintre noetic și dianoetic, patronând o armonie interioară care coboară de pe soclul unui aproape intangibil ideal. Aria în raza căreia inteligența și forța cognitivă înlocuiesc succesiv o formă generalizată de cristalizare a unei scheme de act devine tot mai mare pe măsură ce rădăcinile motivaționale și motorul eficient al actului sunt mai conștiente, automatismul rămânând o expresie marginală a laturilor necreatoare ale oricărei întreprinderi. De aceea persistența repetitivă și în același timp inovatoare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
produce din exterior spre interior și este improbabil că ar determina răcirea subendocardului și a septului interventricular, datorită returului prin colateralele mediastinale și bronșice, care pot determina încălzirea endocardului în absența hipotermiei. Răcirea miocardică profundă determină apariția leziunilor miocardice prin cristalizarea lipidelor membranare și prin scăderea performanței de perfuziei ventriculară. Hipotermia, ca metodă de limitare a consumului miocardic de oxigen, și astfel a leziunilor de ischemie, a început cu Bigelow [70] iar ulterior, cu Shumway și Lower [71]. Hipotermia reduce consumul
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
viitoare dezirabile într-un model sociouman care poate fi acceptat și adoptat ca ideal educațional. Incertitudinile în acest domeniu sunt așadar multiple. Se poate admite însă că, în preajma și pentru începutul mileniului trei, cel puțin în ceea ce privește civilizația europeană, există și cristalizări conceptuale filosofice care pot servi drept temeiuri pentru opțiuni filosofico-educaționale juste. Avem în vedere drepturile omului, ca valori umane unanim acceptate, și valorile societății democratice. Ele pot fi armonizate într-o filosofie educațională aptă să contureze un model sociouman și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
literaturii. Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri și Ion Heliade-Rădulescu ilustrează o poezie discursiv-rațională, în care privirea unui eu distanțat de lume topografiază harnic, dând naștere unor texte plasticizante și mimetice. În acest peisaj structural Eminescu marchează momentul decisiv al cristalizării unei poetici vizionare, așezată sub semnul privirii lăuntrice. Strict tehnic, proba apartenenței poetului la această paradigmă este recursul la metafora revelatoare, transferată în acest scop din regimul pur retoric într-un plan fundamental, ontologic și gnoseologic. Poetica vizionară eminesciană - demonstrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
În perfectă simetrie și echilibru cu propagarea creștinismului are loc așa‑ dar și răspândirea artei bizantine ridicându‑se alături de Kiev, școli la Vladi‑ mir, Novgorod. 8.3. După secolele XII‑XIII În timpul secolelor XII‑XIII a fost un proces de cristalizare a elementelor naționale. În secolul al XIII‑lea, Rusia e invadată de tătari, având loc distru‑ gerea a numeroase opere, a artei însăși și întreruperea relațiilor cu Bizanțul. Consecința acestei situații a fost o răspândire rapidă a artei în regiunile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în vedere specificul clasei, al unui anume elev și, mai ales, situația, problema concretă. Astfel, psihologia școlară capătă statutul de disciplină resursă, potențial rezervor de sugestii și repere în gestiunea și managementul procesului formării școlarilor. Este la fel de utilă și procesului cristalizării profesionale a cadrului didactic, stabilizării propriei identități vocaționale. Nu este lipsit de importanță faptul că profesia didactică presupune, din start, anumite abilități și competențe. Discutarea acestora din perspectivă praxiologică o plasează în rândul activităților caracterizate prin promptitudine decizională în timp
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
opta pentru al doilea, nesesizând și chiar neacceptând egalitatea pe care i-o arată cântarul). Stadiul operațiilor concrete (7/8-11/12 ani). Mobilitatea crescută a structurilor mintale permite copilului luarea în considerare a diversității punctelor de vedere. Faptul se datorează cristalizării operațiilor mintale, care au la bază achiziția reversibilității. Copilul poate de acum concepe că fiecărei acțiuni îi corespunde o acțiune inversă care permite revenirea la starea anterioară. În baza operaționalității crescânde a gândirii, pasul spre logicitate este făcut și prin
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
obicei în astfel de situații, adevărul se află undeva la mijloc. Fără îndoială că există o componentă înnăscută a aptitudinilor, deși mai puțin evidentă decât în cazul temperamentului. De asemeni, este posibil ca influențele de mediu să aibă consecințe privind cristalizarea aptitudinilor în forma în care se prezintă acestea la copilul școlar. Clasificarea aptitudinilor se face de obicei (Cosmovici, A., 1974, p. 117) în: 1. Aptitudini simple (care favorizează realizarea a numeroase activități); la rândul lor împărțite în: Ă aptitudini generale
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
realizate printr-o analiză prealabilă a situațiilor (și pe bază de control mental al activității posibile). Dacă nu se ține cont de aceste diferențe psihologice dintre etapele dezvoltării și se suprasolicită posibilitățile limitate ale unui stadiu, atunci se ajunge la cristalizarea unei personalități refractare sau revoltate, care va intra frecvent în situații de conflict cu cei din jur. Perioada cu frecvența maximă de izbucnire a conduitelor dezadaptate este pubertatea (10/11-14/15 ani), stadiu psihologic contradictoriu, în care coexistă trăsături psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ci sunt nenumărate, ca și situațiile în care ne putem afla: dezgustul, rușinea, nemulțumirea, regretul, simpatia, antipatia, speranța, mila, nehotărârea, mirarea, certitudinea, sfidarea etc. etc. Ele sunt în strâns raport cu tendințele, dorințele, intențiile noastre. Emoțiile repetate pot duce la cristalizarea unor sentimente, după cum acestea devin o sursă frecventă de emoții. Toate aceste procese motivaționale sunt interdependente și pot fi în relație cu același obiect, cu același scop. Dorința de a vedea un actor lăudat, poate fi urmată de percepția dezagreabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
contribuie, eventual, la construirea unui loc de agrement unde să se poată recrea vara, îndeosebi în vacanțe ș.a. Toate aceste activități se includ în ceea ce pedagogii numesc „metoda exercițiului”, mijloc esențial, nu doar pentru formarea de deprinderi, ci și pentru cristalizarea unor sentimente pozitive. Evident, ele îndeplinesc astfel de obiective numai dacă sunt bine organizate și duc la succese îmbucurătoare pentru copiii participanți. b. Dacă activitățile menționate creează posibilitatea unor „combinări afective”, transferul este influent mai ales cu prilejul recompenselor, satisfacțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o muncă obositoare, dar să urci un munte cu un sac de 20 kg în spinare este o plăcută distracție! Marea artă a unui profesor e să facă interesante problemele disciplinei sale. d. Enumerarea condițiilor de mai sus, fundamentale pentru cristalizarea unor sentimente pozitive, nu exclude și utilizarea expunerilor care își au și ele rolul lor ce nu trebuie neglijat. Pe lângă necesitatea predării clare și argumentate logic, să nu uităm însemnătatea participării noastre afective. În pragul celui de-al doilea război
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
forme principale de motivație? 6. Există o relație între combinarea afectivă și transferul afectiv? 7. Ce fenomene intervin în activitatea pe grupe, făcând să se înfiripe sentimente superioare în psihicul participanților? 8. Ce trebuie să urmărească profesorul pentru a asigura cristalizarea de sentimente superioare la școlari? Capitolul XIItc "Capitolul XII" Eșecul la învățătură și prevenirea luitc " E[ecul la înv\ț\tur\ [i prevenirea lui" Tiberiu Rudictc "Tiberiu Rudic\" 1. Noțiunea de „eșec școlar”tc "1. Noțiunea de „e[ec [colar
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
s-a născut creștin. El n-are la bază o altă structură religioasă, care s-o tulbure pe cea ortodoxă. Însuși faptul că a trăit atâta vreme ferit de alte curente spirituale, numai în credința creștină, a contribuit la deplina cristalizare a sufletului în sensul ei. Poporul român se dovedește astfel ca ținând net despărțite cele două planuri de viață: pe cel pământesc și pe cel ceresc. În conștiința lui e deci mai trează ca la oricare alt popor credința în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]