55,283 matches
-
Nicăieri nu se văd mai bine aceste lucruri (libertățile și calitățile prozatorului Nicolae Iorga) decât în volumul din 1905 Neamul romănesc în Basarabia, restituit de Editura Semne într-o ediție anastatică, o reproducere în facsimil a cărții, fără nici un aparat critic. Scanarea paginilor, înlocuind procedeul tehnic mai vechi al fotocopierii, mai greoi și mai costisitor, facilitează reproducerea identică a unei cărți (pe o altă hârtie, desigur), un substitut de bibliofilie, la îndemâna tuturor. Ce e bine și ce e rău într-o
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
curaj asumat, pe care-l înțeleg citind și cartea. O biografie este una din ipostazele lui Andrei Șerban. Una dintre poveștile vieții sale în care discursul nu este revanșard, în care umorul fin, ironia și autoironia se amestecă cu spiritul critic, cu ludicul, cu tristețile și bucuriile unor izbînzi, ale unor eșecuri. Este un discurs secondat de un exrcițiu al sincerității față de povestea împărtășită de-a lungul unor pagini care au însemnat, pentru autor, un alt fel de travaliu. Alte perspective
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
compartimenta, încadra și explica literatura unei epoci. Informația brută, nesistematizată, este accesibilă tuturor, și e nevoie de o anume hărnicie pentru a o accesa. Ceea ce face însă diferența este un element pe care ne-am obișnuit să-l recunoaștem numai criticului, nu și istoricului: creativitatea comentatorului, capacitatea lui de a imagina și argumenta structuri explicative cât mai coerente. O spune, în stilul său scânteietor, G. Călinescu în Tehnica criticii și a istoriei literare : "În istorie, și mai ales în istoria literară
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
imaginare (1979), Caminante (1980), Viața ca o coridă (1987) ș.a. Romanele Viața pe un peron (1981) și Un om norocos (1984) sunt construcții narative complexe, cu încărcătură simbolică, trimițând străveziu către formele sistemului totalitar, dar și deschise meditației existențiale. Semnificațiile critice nu le-au fost trecute cu vederea de către regimul ceaușist care a supus romanul Un om norocos unui simulacru de proces public, în tradiția înscenărilor proletcultiste reînviate. Cărțile de după 1990 ale lui Octavian Paler, Don Quijote în Est (1991), Deșertul pentru
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
prelungesc filoanele reflexive și autobiografice, în spiritul unei continuități de viziune care-i definește scriitorului personalitatea. Extrem de activ și în ziaristică, în dezbaterile publice, contrariat și deseori revoltat de ceea ce vede în jurul său, Octavian Paler s-a manifestat ca un critic neconcesiv al tuturor guvernărilor post-decembriste. îi urăm să se afle în continuare la post și îl felicităm călduros la frumoasa aniversare. R. L. - Vă fascinează figura lui Don Quijote, eroul atât de puțin "eroic", în optica unei firi luptătoare, personajul care
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
Cristian Teodorescu Liiceanu a rechiziționat Bookfest în folosul editurii sale! mi-a spus un critic literar, persoană onestă, dar antiliicenist cu program. Salonul de carte de la Paris e organizat de Editura Gallimard? Are nevoie Salonul de carte de la Paris să fie organizat de Gallimard? am întrebat. Sînt de acord că directorul Editurii Humanitas face reclamă
Cine a confiscat tîrgul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10526_a_11851]
-
este să mergi atît de departe încît să nu te mai poți întoarce. Cred că, în cazul elaborării unei cărți, regula s-ar traduce în epuizarea surselor documentare, sau măcar în acumularea unui volum de date capabil să asigure "masa critică" a decolării. Importantă e, apoi, filtrarea informației. După experiența mea, esențiale sînt trei filtre: adversativ, concesiv și extensiv. Fiecare idee din bibliografia problemei trebuie supusă acestor trei probe: dacă poate fi respinsă (da, dar); dacă poate fi admisă, însă cu
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
sînt doar produsul unei concepții, al unui credo, ci și efectul unui temperament. Mai mult, s-ar zice că acesta îi presează, îi informează conștiința, dirijînd-o în direcția unei funcționalități fățiș personale, reglînd-o pe scara dispoziției egolatre. Prezumăm că stăruința criticului pe "metodă", pedanteria mai curînd ambițios principială decît pusă în lucrare pe care o afișează, e o manevră de autodisciplinare, o reflexă tentativă de a-și calma nervul năbădăios. Marin Mincu dovedește o excelentă opinie de sine, comparabil în astă
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
am trezit, precum Heliade, salahorind din greu pe mai multe șantiere (poezie, roman, traduceri, eseu)" sau: "atenție! - nu trebuie să se uite că, în ordine cronoligică, de la debutul editorial din 1969, acesta este al XV-lea volum al meu de CRITICE". Sau: "nu s-a scris suficient despre cărțile pe care le-am publicat după ^89 și nici primirea Premiului Herder nu a fost semnalată așa cum s-ar fi cuvenit în 1996". "Papă al textualismului românesc", cum l-a denumit cineva
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
le aplică lovituri cu toată energia ilustră de care dispune... Dar ceea ce ar părea o fanfaronadă, un pitoresc spectacol de capă și spadă se arată a fi stratul superficial (costumația) unei pe cît de interesante pe atît de perseverente acțiuni critice. Infatigabilul Marin Mincu are dreptate să afirme despre sine cel puțin că nu dezertează "nici o clipă de la veghea critică". Pururi prezent pe terenul de joc al actualității, e un comentator în stilul d-sale febril, prevăzut cu ascuțișuri de sabie
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
de capă și spadă se arată a fi stratul superficial (costumația) unei pe cît de interesante pe atît de perseverente acțiuni critice. Infatigabilul Marin Mincu are dreptate să afirme despre sine cel puțin că nu dezertează "nici o clipă de la veghea critică". Pururi prezent pe terenul de joc al actualității, e un comentator în stilul d-sale febril, prevăzut cu ascuțișuri de sabie, al subiectelor acesteia, de la cele mai recente apariții editoriale la ideile și dezbaterile în marginea lor ce constituie un
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
cu deferență E. Lovinescu, cel care a statuat mutația valorilor estetice ca pe un soi de "lege internă" a organismului evolutiv al creației literare. Urmează însă un punct de vedere discutabil: Dacă se face o cercetare sociologică asupra fluctuațiilor receptării critice în timp, se va constata însă o puternică rezistență a valorilor autentice la orice tentativă de demolare. în general, se revizuiesc mai ales zonele mediane ale literaturii, unde au putut funcționa criterii de altă natură decît cele estetice, cum ar
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
al postumelor? Oare Creangă, povestitorul mucalit, circumscris toposului "poporan", nu apare cu totul altul în interpretările, începînd cu cea călinesciană, în care i se dibuie un substrat erudit sui generis? Spre a nu mai vorbi de Caragiale, ale cărui avataruri critice i-au descoperit o impredictibilă față sumbră (M. Iorgulescu) sau una racordabilă la clasicii din toate timpurile, ca și la o "comedie" metafizică (I. Vartic). Are incontestabil dreptate Marin Mincu (și aci e un gest de cavalerism pe care sperăm
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
să înceapă cu critica și cu criticii: "Numai astfel se poate constata existența sau non-existența dimensiunii etice a criticii care, în situația de restriște în care s-a aflat literatura română, trebuia să o preceadă pe cea estetică, menționînd autonomia criticului". Deci, se impune o autorevizuire a comentariului închinat literaturii, cu o nobilă paradigmă, cea a lui E. Lovinescu, care n-a șovăit a-și revizui propriile pagini. "Din păcate, continuă dl Mincu, în perioada postbelică, tocmai critica a dat dovadă
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
orbită. Oricît de controversabil în unele din numeroasele-i texte întinse pe aproape o jumătate de veac, Nicolae Manolescu nu ni se pare în nici un caz că ar putea fi taxat drept "un post-călinescian întîrziat ce uzitează fastidios un neoimpresionism critic debusolat, pasabil numai cînd se aplică asupra fondului metafizic al textului literar", care "devine prolix și este nevoit să capoteze în fața mecanismelor textuale ce comandă noile forme de conținut și noile forme de expresie". La fel de nedrept ni se înfățișează a
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
că fără d-sa literatura noastră actuală ar fi fost mai puțin vie, mai lipsită de culoare. Dacă, după ce l-am privit sub unghiul spectacolului baroc ce ni-l oferă personalitatea d-sale, îl măsurăm prin lentila fumurie a difidenței critice care șterge efectul sclipirilor sprințare, sperăm a ajunge la o concluzie rezonabilă. Confratele Mincu e unul din criticii însemnați ai momentului. Egotismul teatral ce i se impută cu amuzament sau iritare e considerabil redus inclusiv prin atenția constantă, exemplar generoasă
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
manipulatorului, inteligența lui și cinismul lui. Una peste alta, Tolontan Cătălin este inteligent. Dar nu într-atât de inteligent. Căci singur mărturisește, că nu își pune întrebări, că nu are îndoieli. Că deci nu dispune de ceea ce se numește gândire critică. Singur mărturisește că nu se autoanalizează. Că nu își face bilanțul reușitelor și erorilor. Deși intonează cu un entuziasm mimat aria justițiarului preocupat de binele public, nu are remușcări, nu are regrete. Așadar, Tolontan Cătălin este un jurnalist care, neinhibat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
al Bisericii este, în termeni comparativi, cel mai pregnant după anul 1990 încoace - televiziune, radio, presă scrisă -, aceasta evoluează, deocamdată, cu frâna de mână trasă. Lipsesc din peisajul mediatic, deseori, „mădularele slobode și active“ ale Bisericii, disputele, controversele, chiar vocile critice - dar critica aceea pe care un Nae Ionescu o fixa „în limitele teologiei“ și o așezase drept program al Predaniei. De aici, prin recul, și incapacitatea de a puncta, decisiv, spațiul public din România. „Oficial ne merge bine...“ Teoretic vorbind
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
electorale. „Sub aspect cultural și identitar, sunt de preferat schimbările de profunzime, cu încărcătură spirituală, nu acelea de suprafață, oricât de spectaculoase ar fi ele privite cu ochiul liber”, atrăgea atenția, la un moment dat, reputatul om de cultură și critic literar, prof. dr. Cornel Moraru. Din fericire, publicul târgumureșean iubitor de cultură, exigent și rafinat, știe să aprecieze „calmul valorii” și să respingă, instinctiv, „zgomotul” mediocrității, hidoșenia kitsch-ului cu ștaif și pe gureșii propagandiști care-l cultivă. Ziarista Mariana
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
se oferă „o carte puternică, frumoasă, necesară, atât prezentului, cât, mai ales, viitorimii”, în timp ce George Roca vede în autor „un promotor cultural și inițiator al școlii „glob modernismului”. În calitate de autoare, de această dată, Mariana Cristescu a avut de „înfruntat” aprecierile critice la adresa volumului său de publicistică „Gustul cenușii”, Editura „Vatra Veche” 2015 (editor - Nicolae Băciuț). Subiecte fierbinți, subiecte „la zi” alcătuiesc un volum care spune „nu” refuzului comunicării, cu „fapte și întâmplări parcă neverosimile, din suprarealitate, dintr-o lume nebună... nebună
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
eminentului traductolog Geo Vasile) sau ale poeților contemporani (Mariana Pândaru, Ileana-Lucia Floran) traduși și în alte limbi permit asimilarea trăirilor poetice autentice și peste hotare. Cronici literare (Maria Toam Damșa - volumul Sclipiri hunedorene de har; Larisa Ileana Casangiu; Claudia Moscovici - critic literar și de artă etc.), studii erudite pe diferite teme literare (Gh. A. Stroia - membru corepondent al Academiei Româno-Americane de Arte și științe; Petru Hamat etc.), eseurile talentatului scriitor Ionuț Copil sunt rubrici care satisfac setea de informare a cititorilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
Inițiative au creat premizele necesare pentru a aduce în același loc tineri ce provin din țări cu o istorie mai îndelungată în Uniunea Europeană și tineri care aparțin țărilor intrate în ultimii ani în UE. Scopul proiectului este să încurajeze gândirea critică cu privire la problematicile europene, astfel încât participanții să fie capabili să înțeleagă ce înseamnă, de fapt, UE și care este rolul lor într-o societate în continuă schimbare. Participanții vor utiliza metode de educație non-formala cu ajutorul cărora își vor putea forma o
Asociatia Young Initiative organizeaza schimbul de tineri „Common Heritage, Common Future” [Corola-blog/BlogPost/94335_a_95627]
-
proiectul se bazează pe metode de educație non-formala, participanții vor lua parte în mod activ în procesul de învățare, facilitatorii punând în primul rând accentul pe cunoștințele și diversitatea de experiențe a participanților. Creativitatea tinerilor participanți va avea un rol critic în procesul de învățare din cadrul proiectului, aceștia urmând să creeze o expozitie mobilă pe tema identității europene, ce va fi ulterior expusă în Filiala „Ion Creangă” a Bibliotecii Metropolitane București toată luna martie 2015, în cadrul BiblioLounge, spațiu creativ dedicat tinerilor
Asociatia Young Initiative organizeaza schimbul de tineri „Common Heritage, Common Future” [Corola-blog/BlogPost/94335_a_95627]
-
ortodoxă” - Sibiu, 1983; „Trei ceasuri în iad”, Editura Eminescu - București, 1970, 1992 și 1993; „Ca toți să fie una” - București, 1979; „Amintirile Mitropolitului Antonie Plămădeală” - București, 1999, împreună cu numeroase fotografii, care îl înfățișează în diverse ipostaze ale vieții sale, referințele critice asupra operei, cu și despre scriitorul Antonie Plămădeală, ilustrațiile foto și copiile acelor documente ce i-au aparținut fiind însoțite ulterior de o legendă enunțiativă și explicativă a conținutului acestora. De semnalat și acuratețea datelor despre persoanele intervievate (date biografice
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
care va avea drept rezultat unirea a milioane de oameni. Să nu uităm că Eminescu a început această lucrare în urmă cu peste o sută de ani, și acest interval de timp ar trebui să conteze mult în devenirea noastră! *critic și scriitor italian care în anul 1956 l-a propus pe Lucian Blaga pe lista nominalizaților la Premiul Nobel pentru literatură. **iubire demonstrată conform îndemnului cristic, prin iubirea aproapelui concretizată de domnia sa prin înființarea și organizarea Azilului pentru bătrâni din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]