38,420 matches
-
constituționale. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]
-
soluționeze excepția de neconstituționalitate. 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 666 - Încuviințarea executării silite din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Ulterior, textul de lege criticat a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]
-
executare, în condițiile legii. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi contestată de către creditor, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanța de executare." ... 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil astfel cum se interpretează, în temeiul art. 20, și prin prisma dispozițiilor art. 6 privind dreptul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]
-
895 din 17 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 666 din Codul de procedură civilă și a constatat că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale. Curtea a statuat că nu este de competența executorului judecătoresc să dispună el însuși executarea titlului executoriu, acesta putând efectua numai acte de executare în cadrul procedurii declanșate de către o instanță judecătorească. În același timp, Curtea a subliniat că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]
-
silite, și nu beneficiază de atributele de imparțialitate și de independență specifice numai instanțelor judecătorești. 17. În consecință, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 , Curtea a constatat că prevederile art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea criticată și în prezenta cauză, încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) și art. 124 din Constituție, prin prisma faptului că începerea/declanșarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, astfel că nu sunt respectate exigențele dreptului la un proces echitabil, sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]
-
895 din 17 decembrie 2015 , paragraful 28, a statuat cu privire la efectele pe care această decizie le produce în privința instanțelor de judecată și a legiuitorului. Totodată, Curtea observă că, ulterior pronunțării Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015 , textul de lege criticat a fost pus de acord cu dispozițiile Constituției a căror nesocotire a fost constatată prin decizia de admitere mai sus citată. Astfel, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]
-
1.295/2001 al Judecătoriei Sebeș, județul Albă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, susținând că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. Astfel, având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (3) și ale art. 54 din Constituție, care prevăd că drepturile și libertățile cetățenilor reprezintă valori supreme, garantate, care trebuie exercitate cu bună-credință, reglementarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150727_a_152056]
-
intelectuale ale personalității umane. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150727_a_152056]
-
nr. 122/1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 19 iunie 1998, ordonanța republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 august 2002, dându-se textelor o nouă numerotare. Textul legal criticat are următorul conținut: - Art. 6: "(1) Este nulă vânzarea prin care părțile se înțeleg, printr-un act secret, să se plătească un preț mai mare decât cel care se declară în actul autentic. (2) Nulitatea prevăzută la alin. (1) se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150727_a_152056]
-
cea care se declară în actul autentic care se înregistrează la organul fiscal teritorial. ... (4) Taxa de timbru plătită, după caz, la valoarea prețului sau a chiriei declarate în actul autentic nu se restituie." ... Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituționale: - Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, liberă dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate."; - Art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150727_a_152056]
-
ale altor drepturi reale, al căror obiect este evaluabil în bani, deghizarea parțială a valorii în scopul fraudării fiscului se sancționează cu nulitatea absolută a contractului, respectiv a actului secret și a actului public. Cazul reglementat de textul de lege criticat reprezintă, de fapt, o simulație și, chiar dacă aceasta nu este prohibita în sine de lege, este de principiu că ori de câte ori prin intermediul sau se urmărește un scop ilicit, cum ar fi fraudarea legii, potrivit principiului "fraus omnia corrumpit", operația devine ilicita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150727_a_152056]
-
problema cauzelor legitime de preferință din sfera cărora fac parte privilegiile nu este una de ordin constituțional, ci legal, iar ordinea de preferință stabilită pentru îndestularea creanțelor constituie o opțiune a legiuitorului vizând tratamentul creditorilor. Se mai arată că dispozițiile criticate nu constituie o încălcare a prevederilor art. 49 din Constituție, întrucat "trecerea creanțelor Administrației Naționale a Rezervelor de Stat pe locul întâi în ordinea de preferință prevăzută la art. 106 din Legea nr. 64/1995 , prin asimilarea acestora cu cheltuielile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129318_a_130647]
-
pentru a le lipsi de efect. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129318_a_130647]
-
față de toți creditorii, constituie o restrângere a exercițiului drepturilor sale de gaj și de ipotecă, restrângere care nu este justificată de existență vreuneia dintre situațiile prevăzute la art. 49 din Constituție. Art. 49 din Constituție, invocat în susținerea neconstituționalității dispozițiilor criticate, prevede: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129318_a_130647]
-
de neconstituționalitate, este lege specială în sensul art. 1725 alin. 1 din Codul civil, care dispune că "Privilegiile tezaurului public și ordinea în care se exercită ele sunt regulate prin legi speciale". În sfârșit, întrucat autorul excepției susține neconstituționalitatea textului criticat, în sensul că prin aceste norme speciale trebuia să fie abrogate expres normele generale, Curtea Constituțională constată că în acest fel se face trimitere la principiul "specialia generalibus derogant". Sub acest aspect Curtea Constituțională observa că principiul "specialia generalibus derogant
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129318_a_130647]
-
în ansamblul său, se arată că: ordonanța contravine art. 114 alin. (4) din Constituție, "deoarece această reglementare nu este rezultatul apariției unor cazuri excepționale ca să poată fi justificată constituțional"; organizarea învățământului se reglementează prin lege organică, astfel că adoptarea ordonanței criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 32 alin. (5) și (6), art. 72 alin. (3) lit. k) și m); încalcă art. 138 alin. (1) din Constituție, referitor la impozite și taxe, fără să arate însă în ce constă această încălcare. II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154471_a_155800]
-
4 din aceeași ordonanță, instituțiile de învățământ superior de stat pentru finanțarea investițiilor, activităților de întreținere și de reparare a căminelor studențești; instituțiile de învățământ superior de stat sunt mai presus de lege, întrucât nu li se aplică prevederile textului criticat; art. 1 din ordonanță anihilează autonomia universitară garantată prin art. 32 alin. (6) din Constituție și încalcă principiul constituțional al autonomiei de voință consacrat de art. 1 alin. (3), prin aceea că dispune în legătură cu destinația cotei de 10% "peste Senatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154471_a_155800]
-
în consecință, excepția privitoare la acest text este inadmisibilă. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctelor lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154471_a_155800]
-
în cuantum de 10% din veniturile realizate din încasarea taxelor de școlarizare, admiteri, înmatriculări, repetarea examenelor și a altor forme de verificare, precum și a celorlalte taxe percepute în procesul de învățământ de la studenți." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, ordonanța criticată, în ansamblu, și art. 1 din aceasta, în special, contravin art. 1 alin. (3), art. 16, art. 32 alin. (5) și (6), art. 41 alin. (2) și (3), art. 72 alin. (3) lit. k) și m), art. 114 alin. (4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154471_a_155800]
-
organizarea învățământului este de domeniul legii organice și că nu a existat un caz excepțional care să justifice adoptarea ei. Curtea constată că și sub acest aspect excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Aceasta, deoarece dispozițiile ordonanței criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, în dosarele Curții Constituționale nr. 190C/2003 și nr. 257C/2003, conexate. În acele dosare autor al excepției este, ca și în prezenta cauză, Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" din Arad, care invocă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154471_a_155800]
-
de Laurențiu Gică Ciofu în Dosarul nr. 14.063/2003 al Judecătoriei Iași. La apelul nominal părțile sunt lipsă, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu este în contradicție cu prevederile constituționale invocate de autorul excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 21 ianuarie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 14.063/2003, Judecătoria Iași a sesizat Curtea Constituțională
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158460_a_159789]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Laurențiu Gică Ciofu într-o cauză civilă. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile de lege criticate contravin "dispozițiilor art. 50 din Constituție, care se referă la protecția persoanelor cu handicap", fără să arate însă în ce constă această contradicție. Judecătoria Iași apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că "utilizarea de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158460_a_159789]
-
excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile de lege criticate contravin "dispozițiilor art. 50 din Constituție, care se referă la protecția persoanelor cu handicap", fără să arate însă în ce constă această contradicție. Judecătoria Iași apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că "utilizarea de către legiuitor în cuprinsul art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 a expresiei lt; lt;dacă nu au alte venituri gt; gt; a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158460_a_159789]
-
19 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 , care a fost adoptată având în vedere tocmai programul de protecție specială a persoanelor cu handicap și integrarea socială și profesională a acestora, sunt constituționale. Ordonanța criticată dispune cu privire la asigurarea unei protecții reale a persoanelor care nu se pot integra în viața socială prin forțe proprii și sunt incapabile de muncă. Aceste măsuri "transpun dispozițiile constituționale referitoare la necesitatea asigurării de către stat a unei politici naționale de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158460_a_159789]
-
a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce le revin părinților". Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât dispozițiile de lege criticate instituie, în sensul art. 50 din Constituție, republicată, drepturi specifice pentru adulții cu handicap, în vederea asigurării dreptului acestora la securitate socială, în cadrul obligației statului de a realiza măsuri de protecție specială pentru această categorie de persoane. Avocatul Poporului apreciază că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158460_a_159789]