1,168 matches
-
Japonia și China sau sud-est asiatice și nord-americane! -, nu am să renunț la acest cuvânt, noțiune - de ideal! Acest cuvânt desemnează și un uriaș curent de gândire, așa-zisa școală romantică germană de filozofie care începe și e „fondată” de criticismul kantian, urmat de ucenicii săi de geniu care-l contestă, dar îi urmează aproape toți modul de a aborda problemele mereu spinoase, contradictorii ale lumii, eului, existenței lui Dumnezeu, ale sensului vieții, ale originii materiei, ale relației subiect-obiect, ale posibilității
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dar și cu diavolească ironie, în reprezentări care conjugă insolit realismul cu fantasticul. Iar dacă este să numesc și o carență a prozei lui Paul Georgescu, aceasta ar sta în viziune, niciodată în elementele compunătoare, ci în viziune, adică în criticismul său total, imuabil, îndreptat împotriva lumii vechi, a României antebelice, astfel cum s-a alcătuit și a ființat ea până în anii instalării comunismului la putere. Iar despre acest act nefast el a vorbit întotdeauna ca despre o revoluție. Era un
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în carte, el exprimă explicit această dorință, dar totul în paginile ei, de la ton la subiecte și la factura argumentării, învederează implicarea, permanenta percepere dinăuntru a stării de lucruri din țară, a realităților noastre „fierbinți“ - culturale, sociale sau politice. Chiar criticismul său, atât de caracteristic, este, ca perspectivă, pornit din interior, marcat de accente participative, un criticism aplicat nu o dată și asupra celui care-l promovează. Se examinează critic Țepeneag, lucid-necruțător, un caz rarisim între scriitorii noștri, s-o recunoaștem. El
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și la factura argumentării, învederează implicarea, permanenta percepere dinăuntru a stării de lucruri din țară, a realităților noastre „fierbinți“ - culturale, sociale sau politice. Chiar criticismul său, atât de caracteristic, este, ca perspectivă, pornit din interior, marcat de accente participative, un criticism aplicat nu o dată și asupra celui care-l promovează. Se examinează critic Țepeneag, lucid-necruțător, un caz rarisim între scriitorii noștri, s-o recunoaștem. El admite, ca puțini alții, că a putut proceda greșit în cutare împrejurare, că s-a înșelat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Florence, Nicolai Rubinstein (ed.), Northwestern University Press, Evanston, 1968, pp. 70-108. ---, The Italian City-Republics, McGraw-Hill, New York, 1969, pp. 66-73. Wilder, Elizabeth, The Unfinished Monument by Andrea del Verrocchio to the cardinal Niccolò Forteguerri at Pistoia, Studies în the History and Criticism of Sculpture, nr. 7, Northampton, Mass., 1932. Zorzi, Andrea, "Aspetti e problemi dell'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina", în Archivio storico italiano, 145 (1987). ---, "I fiorentini e gli uffici pubblici nel primo Quattrocento: concorrenza, abusi, illegalità", în Quaderni
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ideii unui cosmos în care mijlocul pământului era centrul absolut și sfera cerească exterioară era limită absolută; rezultatul a fost conceptul de infinit, un infinit prefigurat nu numai prin Dumnezeu, dar de fapt întruchipat în realitatea empirica". Perspectiva liniară ... infinitate. Criticism istoric ... eternitate? Dovadă că eternalismului filosofic i-ar putea fi "conferit" un rol în revoluția renascentista a gândirii istorice nu va fi probabil găsită vreodată. Eternalismul a fost o doctrină eretica care trebuie tratată cu prudență, în special atunci când intră
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scurtat la "Mario" dintr-o eroare de tipar. Mariano este înregistrat ca fiind decedat la 10 noiembrie 1489 în Elizabeth Wilder, The Unfinished Monument by Andrea del Verrocchio to the cardinal Niccolò Forteguerri at Pistoia. Studies în the History and Criticism of Sculpture, nr. 7, Northampton, Mass., 1932, p. 85. 5 Piero Vettori și Giovan Battista Ridolfi au sosit în calitatea lor de comisari în aprilie 1490; Francesco Vettori, "Vită di Piero Vettori", în idem, Scritti storici e politici, Enrico Niccolini
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
puțin de „specialitate”, sunt sociologul Emile Durkheim și medicul psiholog Pierre Janet (fiul filozofului Paul Janet, a cărui ultimă carte, apărută în 1896, poartă titlul Principes de métaphysique et de psychologie). În Germania, școala neokantiană de la Marburg revenise strict la criticismul transcendental, făcând abstracție de sistemele idealiste post-kantiene și restrângând metafizica la problema posibilității și condițiilor cunoașterii a priori. Dar alte moduri de gândire, oarecum minoritare până atunci, au început să se impună în anii interbelici. Søren Kierkegaard, Lev Șestov, Nikolai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
global, de la zeflemea la marele comic. Le dă o stare de inconfort. Într-un număr din vara aceasta al unei reviste literare a apărut un articol intitulat „Pornind de la Caragiale”. În acest articol ni se spune că zeflemeaua e un „criticism de suprafață” și „de ocazie” manifestat ̀ mpotriva instituțiilor, obiceiurilor și culturii locale și izvorât din iluzia propriei superiorități, prin aculturație, prin influențe străine. Mai aflăm din acest articol că „marea idee este bruscată sub complicitatea râsului anecdotic” și că
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Junimea" ....................................... 67 VII. Primul junimist: Costache Negruzii .................................................. 87 VIII. Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri ................................ 102 IX. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Eminescu ......................................................................................... 130 X. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii ......................................................................................... 161 XI. Spiritul critic în Muntenia. - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu ..................................................... 173 XII. Spiritul critic în Muntenia. - Critica socială extremă: Caragiale ......................................................................................... 181 XIII. Încheiere ......................................................................................... 213 DIN PERIODICE CARACTERUL SPECIFIC NAȚIONAL ÎN LITERATURA ROMÎNĂ ...................................................................... 220 INFLUENȚE STRĂINE ȘI REALITĂȚI NAȚIONALE ................................. 241 EVOLUȚIA LITERARĂ ȘI STRUCTURA SOCIALĂ ................................... 268 ÎNRÎURIREA
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dinaintea lui - ca și-n privința limbii, ca și-n privința politicii -, își pune toată speranța în Moldova, care "joacă în dezvoltarea românilor un rol însemnat". Așadar, în privința limbii și a literaturii, Eminescu face parte din curentul critic moldovenesc, dând criticismului o nuanță mai pronunțată de eclectism: dreptul tuturor dialectelor; și admițând, în faza întîi, și oarecare înrîurire a sistemelor lingvistice novatoare. * Dar dacă pe la 1880 problema lingvistică și literară nu mai este atât de însemnată, primejdia înstrăinării fiind în mare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
claselor de jos și apoi, ca soluție, au dat soluții economice și politice favorabile acestor clase. Cu Eminescu, asemănarea e și mai mare, cum am văzut: deosebirea stă mai mult în soluțiile politice. XI Spiritul critic în Muntenia. - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu Am văzut că în Muntenia, din deosebite cauze, nu s-a putut dezvolta un curent critic, ca în Moldova. De aici nu urmează că toți scriitorii din Muntenia au căzut victime exagerărilor novatoare. Un Alexandrescu, un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Muntenia, din deosebite cauze, nu s-a putut dezvolta un curent critic, ca în Moldova. De aici nu urmează că toți scriitorii din Muntenia au căzut victime exagerărilor novatoare. Un Alexandrescu, un Bălcescu, un I. Ghica au rezistat contagiunii. Dealtmintrelea, criticismul moldovenesc, care a luptat împotriva curentelor extrem novatoare din toate părțile locuite de români, nu și-ar fi ajuns scopul dacă n-ar fi dat rezultate și aiurea decât în Moldova. Faptul că un Alexandrescu, un Bălcescu sau un Ghica
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și cântarea trecutului în felul lui Bolintineanu: evocarea vremurilor de bărbăție pentru a îmbărbăta prezentul 4 - o stare sufletească caracteristică mai degrabă la scriitorii munteni decât la cei moldoveni -, ni se va lămuri, în sfârșit, figura lui Odobescu: sinteză de criticism și de patruzecioptism pur. Sinteza aceasta e simbolizată chiar prin publicațiile în care-și începe cariera sa de scriitor. Ca critic, l-am văzut că se alipește la România literară din Iași. Ca "patruzecioptist", îl vedem colaborator al Românului lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aproape toate articolele, de care ne-am folosit mai sus. Această alipire a lui Odobescu la aceste două publicații ne dă, ea singură, fizionomia specială, și unică dintr-un punct de vedere, a acestui om, și ne arată posibilitatea sintezei criticismului moldovenesc cu patruzecioptismul muntenesc. 1 Ibidem, III, p. 466, 469. 2 Ibidem, p. 483, 485. 3 Ibidem, I, p. 24 ă"Muncitorul romîn"î. 4 Ibidem, p. 27 ă"Odă Romîniei"î. Această dualitate - care, în realitate, este o armonie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acest punct de vedere spiritului din Muntenia (vezi reflexe la Cîrlova și Alexandrescu). Moldova, rece și critică (pentru că Moldova n-avea burghezie, ca să dăm, iarăși, numai cauza principală), nu se putea influența de lirismul și spiritualismul lui Lamartine. Răceala și criticismul au făcut pe moldoveni să cultive cu predilecție proza, și anume genul epic (dezgroparea trecutului trebuia să fie atunci la ordinea zilei!) și, în versuri, mai mult poezia obiectivă - și iată de ce Moldova s-a influențat mai mult de poetul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a adus nimic nou față de vechiul spirit critic al vechii școli moldovenești din jurul "Daciei literare", crede Ibrăileanu, Eminescu și socialiștii au făcut critică socială extremă, radicală. Dintre munteni, Ibrăileanu se ocupă doar de Odobescu și Caragiale, primul considerat sinteză de criticism și pașoptism, al doilea - critic social extrem, ca și Eminescu. Spiritul critic al muntenilor s-ar datora înrîuririi școlii critice moldovenești, îndeosebi Junimii, la care Odobescu și Caragiale s-au raliat. Lui Maiorescu, Ibrăileanu îi consacră un articol obiectiv mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
criticii literare, dar poartă, inevitabil, și pecetea acestei crize. Toate cele trei dificultăți semnalate se reflectă în lucrarea lor. Principalul autor (cf. prefața la ediția I), René Wellek *1 este un mare savant, autor al amplei A History of Modern Criticism - 1750-1950 (O istorie a criticii moderne - 4 vol., 1955-1965) și al excelentelor Concepts of Criticism (Concepte ale criticii - 1963), și totuși nu a devenit un "director de conștiință" în S.U.A. Același lucru se poate spune și despre Austin Warren *2
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
reflectă în lucrarea lor. Principalul autor (cf. prefața la ediția I), René Wellek *1 este un mare savant, autor al amplei A History of Modern Criticism - 1750-1950 (O istorie a criticii moderne - 4 vol., 1955-1965) și al excelentelor Concepts of Criticism (Concepte ale criticii - 1963), și totuși nu a devenit un "director de conștiință" în S.U.A. Același lucru se poate spune și despre Austin Warren *2, autor al unor remarcabile studii despre Alexander Pope (1929) și Henry James (1934), al volumului
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
a operei. Perspectiva în care putem judeca azi critica scientifică modernă ni se pare a restringe numai la aceste considerații trunchiul comun metodologic, din care se desfac, apoi, diferite modalități de concretizare ale acestora. 9 Wellek însuși, în Concepts of Criticism a sistematizat astfel modalitățile criticii, după el, în număr de șase: critica marxistă, critica de orientare lingvistică (formaliștii ruși, Vossler, Spitzer, Auerbach, Damaso Alonso, I. A. Richards, Empson, Cleanth Brooks), formalismul organic (Croce, Gundolf, Valéry, T. S. Eliot, F. H.
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
critic, ni se pare că se situează exact la polul opus față de "formalismul organic" (v. supra), iar Valéry și Eliot, eseiști, pot figura aici numai cu observații izolate, foarte importante, de altfel, nu cu o metodă consecventă, precum reprezentanții New Criticismului american (Tate, Ransom, Leavis, Wimsatt). Aceste rezerve nu intenționează o reașezare a direcțiilor formulate de Wellek, ci doresc să pregătească încadrarea propriilor lui principii critice într-o direcție pe care as numi-o structuralismul organic, care să înglobeze unii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
greu a mai putea fi definit unanim altfel decât prin formulări foarte generale în sensul celei pe care am încercat-o și noi mai sus. În ce sens înțelege și aplică Wellek acest concept ? În studiul citat din Concepts of Criticism el optează pentru "formalismul organic", deși cu unele rezerve. Ralierea lui Wellek la această mișcare se poate însă face numai după unele explicații preliminare. "Opera reprezintă un sistem de factori corelativi. Corelația fiecărui factor cu ceilalți este funcția sa în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
romanticii germani) p concepție nouă asupra literaturii, văzută ca un organism viu, în care toate detaliile se "integrează", cerând și criticului o nouă abordare în analiză. În critica literară propriu-zisă, I. A. Richards marchează o dată importantă prin Principles of Literary Criticism (Principiile criticii) din 1924 (simultană cu scrierile rușilor !). El vede în operă o experiență, care se comunică cititorului. Judecata cititorului ar trebui atunci să fie mai întâi critică, stabilind "valoarea" experienței fixată în operă. Prima operație are o bază psihologică
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
poemului, printre altele, este un mijloc al autorului de-a controla reacțiile cititorului (concepție foarte actuală și azi, utilizată și de Jakobson). Pe urmele lui Richards se dezvoltă în S.U.A., în perioada interbelică și după al doilea război mondial, New Criticism-ul, care analizează cu pătrundere funcțiile limbajului poetic, bazat pe ambiguitate, spre deosebire de limbajul referențial, univoc, în care fiecare cuvânt se referă la un singur obiect și numai la el. 13 Orice termen trebuie judecat de aceea în contextul său, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
și Warren, la care ajunge gândirea critică europeană precedentă. Am evocat toate aceste momente, pentru a dovedi caracterul de sinteză al Teoriei literaturii de care ne ocupăm. Lucrarea a apărut în 1949, când formaliștii ruși începeau să fie redescoperiți, New Criticism-ul era în plină glorie, iar Ingarden începea să fie prețuit mult dincolo de granițele Germaniei, după ce o vreme fusese pus în umbră de construcțiile grandioase ale lui Wölfflin, Vossler, Spitzer, Walzel și alții. Sinteza lui Wellek și Warren crește din
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]