1,403 matches
-
L., în procent de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atacă peste 50 specii de plante gazdă, din diferite familii botanice. Produc pagube atât în câmp, cât și în spații protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar pete de culoare galbenăargintie, în special în lungul nervurilor (fig, 126 c
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Plante atacate și mod de dăunare Se înregistrează atacuri cu frecvență anuală, mai ales pe timp răcoros și cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe inflorescențe și flori. Păduchii înțeapă și sug sucul celular, din care cauză frunzele se îngălbenesc și se usucă (fig. 37). Când atacul se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mod de dăunare. Dăunător polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor și gofrarea acestora, deprecierea petalelor, distrugerea anterelor și polenului, avortarea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
lucși. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate frunzele din vârful plantelor, iar cele din etajele inferioare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
violoncel. Și totuși era o vioară mică, dar parcă ar fi avut altfel de coarde, cu sunete joase, grave, melancolice"578. Elementele constitutive ale numelui său, de proveniență greacă (chrysos, aur și anthos, floare), semnifică "floarea de aur", ca și crizantema 579, simbol solar și asociat nemuririi, plenitudinii, totalității 580. În opoziție cu Hrisanti este raționalul Cladova, care aduce argumente de natură să infirme mitologia construită Leanei ("mi-a lăsat impresia unui om perfect normal. O femeie tânără, frumoasă, echilibrată, trăind
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
altminteri bine... Cu coatele pe brațele fotoliului, cu trunchiul aplecat în față, Gabriela fixa piciorul încălțat în piele suplă ca o mănușă, îndreptat spre o vază pusă de-a dreptul pe podea. Se ridicau din ea bulgării unui buchet de crizanteme: așa se explica mireasma puțin funebră care stăpânea încăperea. Samovarul scoase o trâmbă de aburi care se destrămă în raza de soare, ridicând între ele o perdea mișcătoare. Doamna Dunin se ridică să servească ceaiul. Ea își rostea numele Dounine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în față și, apropiindu-și mâinile, își lovi rapid vârfurile degetelor unele de altele: Nu cred în Dumnezeu, doamnă. Pince-nezul căzu sec pe genunchii doamnei Dunin: "Nu crezi în Dumnezeu!" Samovarul își ținu răsuflarea. În liniștea așternută, se auzi respirația crizantemelor ofilindu-se. Pince-nezul sui la locul lui: "Văd în focul privirii dumitale că ești o fire pătimașă, chiar excesivă. Vei avea mai mult decât oricare alta nevoie de Dumnezeu." Pince-nezul coborî iar, ostenit: "Întoarce-te la El, El te va
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu flori" ale Iașului puteau să rămână nerelevate de ochiul poetului, al celui care cuprinde și proiectează universul spectral plin de miresme, petale, lumină și apă? În viziunea lui Dimitrie Anghel flora luxuriantă capătă înfățișare aristocratică unde cascade de crini, crizanteme, trandafiri, de cicoare, busuioc și verbină intră în peisajul înzestrat cu puterea de a visa, apoi să iubească, chiar să cânte și să danseze. Grădinile lui se aseamănă cu "Grădina lui Eros", impecabil descrisă de Oscar Wilde, aici se pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
locul unde se descarcă bagajele și unde se face controlul lor. Este un control riguros, se folosesc câini special antrenați pentru depistarea substanțelor ce sunt interzise a fi introduse în țară. De data aceasta, aeroportul este o grădină plină cu crizanteme în zeci de specii și culori, artistic aranjate în ghivece. Sufletul se desfată privind aceste splendori așa că n-am rezistat și m-am apropiat de ele, exclamând cu voce tare:ce minunate sunteți! O fată frumoasă, cu ochii migdalați și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cu voce tare:ce minunate sunteți! O fată frumoasă, cu ochii migdalați și tenul de porțelan, s -a apropiat de noi, salutându-ne. S-a recomandat: „Alessia, româncă ce studiază în Japonia”. De la Alessia am aflat câteva lucruri interesante despre crizanteme, precum ar fi: crizantemei i se mai spune „floarea de aur” sau „regina toamnei”; florile crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
minunate sunteți! O fată frumoasă, cu ochii migdalați și tenul de porțelan, s -a apropiat de noi, salutându-ne. S-a recomandat: „Alessia, româncă ce studiază în Japonia”. De la Alessia am aflat câteva lucruri interesante despre crizanteme, precum ar fi: crizantemei i se mai spune „floarea de aur” sau „regina toamnei”; florile crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează înțelepciunea; împăratul Japoniei folosește
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
s -a apropiat de noi, salutându-ne. S-a recomandat: „Alessia, româncă ce studiază în Japonia”. De la Alessia am aflat câteva lucruri interesante despre crizanteme, precum ar fi: crizantemei i se mai spune „floarea de aur” sau „regina toamnei”; florile crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează înțelepciunea; împăratul Japoniei folosește ca sigiliu crizantema, emblema imperială a Japoniei timp de multe secole. „Crizantema
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
despre crizanteme, precum ar fi: crizantemei i se mai spune „floarea de aur” sau „regina toamnei”; florile crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează înțelepciunea; împăratul Japoniei folosește ca sigiliu crizantema, emblema imperială a Japoniei timp de multe secole. „Crizantema galbenă cu 16 petale” este considerată a fi o floare sacră. Cu această ocazie mi-am reamintit spusele unui scriitor francez care se
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
mai spune „floarea de aur” sau „regina toamnei”; florile crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează înțelepciunea; împăratul Japoniei folosește ca sigiliu crizantema, emblema imperială a Japoniei timp de multe secole. „Crizantema galbenă cu 16 petale” este considerată a fi o floare sacră. Cu această ocazie mi-am reamintit spusele unui scriitor francez care se exprima astfel: “Eu sunt în floarea unei vârste
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
crizantemei împodobesc grădinile și parcurile până cade zăpada pe ele; sunt foarte multe soiuri, diferențiindu-se între ele prin culoare, formă și parfum; crizantema simbolizează înțelepciunea; împăratul Japoniei folosește ca sigiliu crizantema, emblema imperială a Japoniei timp de multe secole. „Crizantema galbenă cu 16 petale” este considerată a fi o floare sacră. Cu această ocazie mi-am reamintit spusele unui scriitor francez care se exprima astfel: “Eu sunt în floarea unei vârste care începe să simtă crizantema”(R. Lassus). I-am
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
timp de multe secole. „Crizantema galbenă cu 16 petale” este considerată a fi o floare sacră. Cu această ocazie mi-am reamintit spusele unui scriitor francez care se exprima astfel: “Eu sunt în floarea unei vârste care începe să simtă crizantema”(R. Lassus). I-am mulțumit fetei și ne-am îndreptat către ieșire, unde eram așteptați. Odată ajunși în Asakusa, ne-am cazat la același hotel ca și la prima călătorie, Blue Wave Inn, în imediata apropiere a Templului Senso-ji, despre
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a lungul istoriei omenirii, „floarea”a fost reprezentată în blazoanele princiare, sigiliile împărătești sau în „ordinele” cavalerilor precum trandafirul în Ordinul Rosacrucienilor, floarea de măr la români ( floare prezentă în colinde: „florile dalbe, flori de măr”), macul albastru în Himalaya, crizantema la japonezi... Florile sunt pline de viață și prospețime, vrăjindu-ne prin culoare și miros. La români, floarea este simbolul feminității; la țară, mai nou și la oraș, ferestrele caselor și balcoanele sunt împodobite cu mușcate, simbol al afecțiunii, al
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
români, floarea este simbolul feminității; la țară, mai nou și la oraș, ferestrele caselor și balcoanele sunt împodobite cu mușcate, simbol al afecțiunii, al dragostei și tandreței. Japonezii au acordat florii o atenție deosebită, considerând-o a fi un microunivers. Crizantema este o floare sacră; în anul 1876 a fost fondat „Ordinul Crizantemei” de către „Împăratul Mutsuhito” frumoasa panglică roșie cu marginile violet era conferită doar prinților. Tradițiile, simplitatea firească, spiritualitatea și credința acestui popor misterios, au fost premisele dezvoltării unei culturi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ferestrele caselor și balcoanele sunt împodobite cu mușcate, simbol al afecțiunii, al dragostei și tandreței. Japonezii au acordat florii o atenție deosebită, considerând-o a fi un microunivers. Crizantema este o floare sacră; în anul 1876 a fost fondat „Ordinul Crizantemei” de către „Împăratul Mutsuhito” frumoasa panglică roșie cu marginile violet era conferită doar prinților. Tradițiile, simplitatea firească, spiritualitatea și credința acestui popor misterios, au fost premisele dezvoltării unei culturi unice în lume. Cu un caracter al extremelor, unde gingășia s-a
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
prepararea dulciurilor („wagashi”). „Cartofii dulci” ce sunt foarte gustoși. Am savurat cartofi copți (frigărui), delicioși și sățioși. „Ciupercile” - „mutsutake” se găsesc din belșug toamna și se consumă fripte. SEPTEMBRIE-luna lungă de toamnă. „Nagatsuki” (numele vechi) și” Ku-gatsu” (denumirea modernă). A crizantemei sărbătoare este, Mi-e plină cupa cu sake... O petală plutește spre lună. Septembrie sau noaptea lungă de toamnă ( echinocțiul de toamnă -22 spre 23. 09), luna recoltelor; la români se „ numără bobocii”, iar la japonezi se recoltează orezul. E
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
un loc aproape pustiu, un Eremit (pustnic) care le-a spus că are vârsta de 700 de ani. Eremitul ( apare și în cărțile de tarot)le-a împărtășit secretul longevității și anume că... toată viața a băut numai rouă de pe crizanteme. Altă legendă spune că dormitul pe o pernă umplută cu petale de crizanteme aduce longevitate și multă voioșie. Petalele de crizantemă sunt comestibile, japonezii le folosesc pentru a orna un anumit fel de mâncare sau ca garnitură alături de legume și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
vârsta de 700 de ani. Eremitul ( apare și în cărțile de tarot)le-a împărtășit secretul longevității și anume că... toată viața a băut numai rouă de pe crizanteme. Altă legendă spune că dormitul pe o pernă umplută cu petale de crizanteme aduce longevitate și multă voioșie. Petalele de crizantemă sunt comestibile, japonezii le folosesc pentru a orna un anumit fel de mâncare sau ca garnitură alături de legume și fructe. În cursul lui septembrie poți admira „luna plină” care se reflectă în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în cărțile de tarot)le-a împărtășit secretul longevității și anume că... toată viața a băut numai rouă de pe crizanteme. Altă legendă spune că dormitul pe o pernă umplută cu petale de crizanteme aduce longevitate și multă voioșie. Petalele de crizantemă sunt comestibile, japonezii le folosesc pentru a orna un anumit fel de mâncare sau ca garnitură alături de legume și fructe. În cursul lui septembrie poți admira „luna plină” care se reflectă în ceașca cu sake, prilej de inspirație și meditație
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
luna plină” care se reflectă în ceașca cu sake, prilej de inspirație și meditație. Este perioada favorabilă scrisului sau recitării de poezii. E atât de romantică perioada, încât petrecerile cu prietenii devin adevărate sărbători. Pe 9 septembrie are loc „Festivalul Crizantemei”. Cupele „îmbăiate” într-un vas cu apă se introduc în congelator și superbe flori de gheață le vor decora. Sake-ul cald, băut din cupa rece, brumată, va căpăta o savoare deosebită prin adăugarea petalelor de crizanteme. Dacă în ziua
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]