1,863 matches
-
și agonie, între ditirambi și diatribe, războindu-se în reviste prin duelgii, sicari, oameni de casă. Fără să ne permitem a glumi, Eugen Negrici pare a ști totul și încă ceva pe deasupra, stilul său îndeobște academic (dar ce nu-l cruță nici măcar pe mult informatul poet și eseist Al. Philippide), alternează gravura în aquaforte tip vinietele lui Daumier cu culoarea și nuanța marilor fresce semnate de un William Hogarth. Extrem de interesante, prin aducerea în cauză, chiar dacă nu neapărat inedite, sunt desinele
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Carageani, al cărei nume trebuia să figureze la loc de cinste alături de cel al îngrijitorului de ediție; iar nu cules cu cea mai modestă literă într-o casetă abia perceptibilă. Eul narativ, ce susține un extraordinar monolog polifonic, nu-și cruță cititorul și, așadar, nici traducătorul. Uluitoarea informație la zi a autorului, dar și a omului, căruia nimic din cele omenești nu îi este străin, baleiază în cele mai felurite domenii, dincolo de spațiul și timpul iadului carcerar leitmotivul crochiurilor, meditațiilor, comentariilor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
lasă pe Cioran să ajungă la el, dar și Cioran pare să fugă de posibila cunoaștere a lui Dumnezeu 26, spune Livius Ciocârlie, în Caietele lui Cioran, citându-l pe filosof: "Doamne, dă-mi tăria să nu mă rog niciodată, cruță-mă de nebunia oricărei adorații, depărtează de mine ispita unei iubiri ce m-ar dărui Ție pe veci (...). Dăruiește-mi miracolul recules dinaintea primei clipe, rană pe care n-ai putut s-o înduri și te-a stârnit să faci
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
romanilor! Sfântul Augustin se întreba: Cine e atât de neghiob să creadă că ofrandele aduse prin jertfă ar putea răspunde vreunei nevoi divine?". Când Dumnezeu a ales să-și sacrifice propriul fiu ("Beți, acesta este sângele Meu..."), creștinismul monoteist a cruțat animalul, dar l-a și înlăturat, totodată, din universul sacru. Observație : Dumnezeu știe că opozanții vânătorii sunt numeroși, că sunt vehemenți și că au argumente demne de luat în seamă. 1. În realitate, vânătorii nu sunt întotdeauna sportivii care se
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
detașat de așteptarea afectivă și condensată și concentrat în prezent. Eliberată de refugierea precipitată, imaginativă și autoexcitantă în trecut sau în viitor, omogenitatea timpului trăit permite spiritului să conceapă și să trăiască în momentele de concentrare un timp obiectivat, dezindividualizat. Cruțat chiar și de accidental, de eul consistent, individul absorbit de supraconștient trăiește într-o stare mai mult sau mai puțin de inspirație, condiție a căutării obiective a adevărului. Mitul urmărește evoluția timpului, a temporalului, pînă la consecința finală: el vorbește
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Legalitatea, perceptibilă doar pentru spirit, este lumina spirituală care emană din soarele-mister. Așa cum este incapabil să obțină focarul activ, imaginea misterului-soare (sublimarea), intelectul nu este capabil nici să-și dea seama de forța clarificatoare a emoției și a noțiunii misterului, cruțînd spiritul de orice rătăcire speculativă și făcîndu-l să revină la studierea legilor care guvernează intrapsihicul (spiritualizarea). Astfel, admițînd că un om ar putea fi alcătuit numai din intelect, el ar putea ajunge să creadă la modul superstițios într-un dumnezeu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu-și poate face un bine mai mare decît satisfăcînduși dorința esențială, condiția mîntuirii. Greșeala cea mai mare este răsturnarea acestui adevăr și credința că salvarea constă în darul gratuit făcut de un dumnezeu real oamenilor "morți sufletește" ca să-i cruțe de efortul de a se salva singuri. Scriindu-le discipolilor lui, apostolul li se adresează astfel: Dați-vă voi înșivă lui Dumnezeu" în funcție de propriul vostru elan și veți fi părtași la mîntuire. Iar pentru a-i încuraja, nu uită să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
aici confuziile afectează o anumită parte a tineretului, situată în afara proiectelor, care este în căutarea recunoașterii sau, pur si simplu, dorește să existe. În pofida problemelor importante, Geneva încă nu este în “stare de urgență”. Cu toate acestea, orașul nu este cruțat de “criza relațiilor sociale”. Excluderea, marginalizarea anumitor categorii ale populației, necomunicarea, “deficitul de solidaritate” sunt simptome ale unei asemenea crize; la fel ca si dificultățile ce țin de integrare care afectează unele categorii sociale sau numeroasele obstacole care îi împiedică
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
mama Sfântului Grigorie de Nazianz și Monica - mama Fericitului Augustin. Primele elemente ale educației creștine, Ioan le primi de la mama sa. Aceasta va face în așa fel încât nici o piedică să poată sta în calea devenirii fiului său. N-am cruțat nici o cheltuială, ca să pot să-ți dau o creștere aleasă și să-ți fac un nume<footnote Ibidem, p. 31. footnote>. Viața ei este o pagină de eroism creștin, iar chipul ei este chipul mamei model care sacrifică totul pentru
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
de marea călătorie, Baudolino, revenit în Frascheta sa natală, probează că el, genius locis, este trup și suflet al comunității, om de onoare. Atașamentul lui față de familie, prieteni sau de cauza concetățenilor este aproape religios. Dar marele proiect nu-l cruță pe cel ce-și face din harul ficțiunii o vocație, din căutarea adevărului în pulberea istoriei, un testament. Încetând să se mai potrivească lumii și urgențelor vieții ce i-au adus numai ponoase, Baudolino decide să se încredințeze vieții imaginare
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
care nimic nu va mai fi ca înainte. Rino pusese la cale o lovitură menită să le schimbe viața: devalizarea unui bancomat la miezul nopții. În noaptea fatidică, sub chipul acelui potop devastator, se ascunde aceeași soartă care nu-i cruță, dimpotrivă, îi târăște într-un turbion de sfârșit de lume: Danilo, singurul care iese din casă, după ce consumase câteva sticle de alcool așteptând zadarnic telefonul lui Rino, intră cu o mașină de teren în bancomat, spărgându-l, nu înainte de a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
zilele, casier general) îi datorăm detaliile epice, fresca, moravurile epocii. Intrigile de culise, concurența atroce pentru posturi, delațiunile, conflictele (ca de pildă cel real, atestat de documente, apărut între doctorul Antoine Athanase Royer-Collard și directorul ospiciului François de Coulmiers) nu cruțau nici acel topos în afara patimilor lumii, cum s-ar fi putut crede. Adevărul e că pe măsură ce timpul trece, climatul din stabiliment se degradează văzând cu ochii. Domnul de Coulmiers fusese destituit la numai cincizeci de zile după abdicarea lui Napoleon
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
propagandistice a regimului, tip papagalul dresat să repete ca o caterincă: "Cine conduce? Salazar Salazar Salazar". Însăși procesiunea la celebrul loc de pelerinaj și rugăciune Fatima nu este scutită de a deveni un bazar de afaceri comercial-turistice. Blestemul epocii nu cruțase nici cele sacre, și nici pe cei îndrituiți prin vocație să le slujească. Romancierul-sociolog Lobo Antunes apără și ilustrează cauza păturii silențioase, disprețuite și orbite, reliefând sublimul ei sufletesc, omenia păstrată prin recurs panteist la frumusețea naturii și a roadelor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a cărui compoziție constituia un secret milenar), Waltari evocă abolirea oricăror comandamente morale pe fundalul inevitabilei beții a morții colective. Grămezi de cadavre, foamete, preacurvia fetelor oferite de codoși venețienilor instalați la Blaherne, trădarea nobililor bizantini pentru a li se cruța viața. Sfârșitul este iminent. Occidentul tace. Basileul se retrage sub tirul veștilor de sfârșit, încredințându-și viața și orașul Atotputernicului Dumnezeu. Nu acceptă solia de armistițiu a lui Mehmet. Lipsit de capacitatea concilierii, preferă moartea alternativei vieții în surghiun ce
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
blând și prevenitor cu ascultătorii și cititorii săi, pe care s-a străduit de altfel să-i limiteze la un cerc restrâns de persoane, despre care credea că ar fi mai pregătite să-i înțeleagă gândurile. Wittgenstein nu s-a cruțat pe sine și nu i-a cruțat nici pe alții de un efort personal și intens de gândire. Totodată, a crezut că numai acele mișcări ale gândirii care pot fi transmise prin semnalarea unor diferențe, pe care le numea „gramaticale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
săi, pe care s-a străduit de altfel să-i limiteze la un cerc restrâns de persoane, despre care credea că ar fi mai pregătite să-i înțeleagă gândurile. Wittgenstein nu s-a cruțat pe sine și nu i-a cruțat nici pe alții de un efort personal și intens de gândire. Totodată, a crezut că numai acele mișcări ale gândirii care pot fi transmise prin semnalarea unor diferențe, pe care le numea „gramaticale“, în folosirea expresiilor limbajului comun răspund modului
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai sonore decît, să zicem, ale lui Turgheniev, Dostoievski sau Tolstoi. Nu s‑ar spune că Dostoievski nu era conștient de acest lucru. Deși l‑a îndrăgit pe Belinski pentru unele intuiții legate mai ales de Gogol, nu l‑a cruțat pentru excesul de „pozitivism“. Cît privește fantoma revoluției care bîntuia prin Europa, Dostoievski nu se îndoiește că sursa ei este pierderea lui Hristos, care are și o consecință estetică. Într‑o scrisoare din 1871, această idee apare clar exprimată : „Incendierea
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
nivelul componenței de maximă importanță a acțiunii dramatice. Contesă de Gulleroy știe să descifreze privirea lui Olivier Bertin, răspunzându-i prin mișcarea aproape imperceptibila a rochiei: "Comme îl lui jetait să reconnaissance dans un regard, elle le devină, et îl cruț sentir un remerciement dans un frôlement de șa robe" [Maupassant, Fort comme la mort, p.104]. Mângâierea părului, semnul cu mâna, îmbrățișarea toate sunt semnificative. Mâna este explicit asociată cu motivul erotic: "J'avais bien envie de m'en aller
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
oeil de la femme" [Maupassant, La femme de Paul în La parure, p.209]; "elle avait șes grands yeux luisants de combats" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p. 212]; Un regard rapide de son oeil pale à lentille noire, où îl cruț sentir une pensée de femme plus complexe et un intérêt plus chercheur" [Maupassant, Notre cœur, p.66]; "Juliette avait șes yeux clairs et vides, șes mains potelées, son joli visage aimable" [Zola, Une page d'amour, p.114]; " Ce regard
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de trențe ans environ, fanée, et dont leș grosses lèvres découvraient, en riant, des dents splendides. Elle causait familièrement avec Arnoux et lui donnait des coups d'éventail sur leș doigts" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.60]. 248 "Et elle cruț entendre l'empereur, ce rêveur équivoque, qui murmurait, en la regardant, enfoncée dans să jupe de mousseline striée de velours: Voyez donc, général, une fleur à cueillir, un mystérieux œillet panaché blanc et noir. Et le général répondit, d'une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
roulait. Tout à coup îl sentit remuer son pied. Elle avait fait un mouvement, un mouvement sec, nerveux, d'impatience ou d'appel peut-être" [Maupassant, Bel-Ami, p.73-74]. Îl rencontra encore leș yeux de Mme Forestier, toujours bienveillants, mais îl cruț y voir une gaieté plus vive, une malice, un encouragement" [ibidem, p.32]. 314 Întorcându-se după o plimbare prin Bois de Boulogne, Clorinde îi face lui Rougon vizite la limita convențiilor mondene: "C'était la troisième fois qu'elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
marii sale tragedii daneze) a istoriei premergătoare momentelor surprinse în Hamlet. Updike supralicitează un detaliu neglijat de către Shakespeare (sau chiar negat de dramturg, dacă ne amintim faptul că fantoma tatălui îi spune prințului, încă de la prima lor întîlnire să-și cruțe mama, pe Gertrude, întrucît nu știe nimic de crima lui Claudius, unchiul fratricid), acela că regina (Gertrude) ar fi, în fond, adulterină (avînd o relație cu maleficul cumnat Claudius) și, implicit, ar fi vinovată de uciderea soțului, determinîndu-și amantul să
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Amîndoi ajung captivi în universul lui "1Q84", unde niște misterioși Oameni Mici fac legea. Tot aici se "fac" și se "desfac" destinele tuturor. Înainte de a-l ucide pe Lider (care știe că va fi ucis și dorește să nu fie cruțat!), Aomame conversează, epifanic, cu el. Fukada îi mărturisește că el însuși, ca Lider absolut, nu e decît un pion într-un joc ce merge dincolo de barierele raționalității. În acest "joc", Oamenii Mici creează "clone" ale indivizilor reali (în "crisa lide
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
medici, etc.) din antichitate până la zi, pentru a încheia retoric: "Într-o țară în care frigurile, troahna (guturai sau răgușeală) și trânzii (hemoroizii)17 sînt boli endemice; într-o țară în care revmatismul și durerile la ciolan și închieturi nu cruță nici sex, nici vârstă, nici stare; într-o țară în care istericalile, din zi în zi sporind, struncină și dărâmă sănătatea acelui trup nurliu și frumos carile odineoară au fost în stare a învrăji ochii tuturor streinilor; într-o așa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
numai în părțile muntenoase a<le> Bistriței, ci și în toată țara, toate locurile menite pentru păduri, unde este lipsă de lemn de durat și lucrat în fabrici, să se samene sămânță de crin, care, cultivându-se după orânduială și cruțându-se, ar produce acest mult prețuit lemn în cea mai mare câtime și de cel mai bun soi. O întinsă cultură a lemnului de crin, mai ales de-a lungul Siretului și a<l> Bistriței, ar fi de mare însămnare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]