2,383 matches
-
putându-se vedea lucrări din cele trei serii: La această mănăstire a fost pictată Icoana Maicii Domnului - Prodromița (care acum se află la Sfântul Munte Athos). Legenda povestește că icoana s-a pictat singură în chip minunat în anul 1863. Ctitorii Mănăstirii Bucium, ieromonahii Nifon și Nectarie, i-au cerut unui pictor bătrân, Iordache Nicolau din Copou, să picteze o icoană a Maicii Domnului, pe care voiau să o doneze la Schitul Prodromu. Icoana trebuia realizată după rânduielile ortodoxiei: pictorul trebuie
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
a supraveghea și închega activitatea monahală intensă la acele timpuri. Târnosirea bisericii are loc în anul 1648, iar în toamna aceluiași an călugării, în frute cu „[...]Calivit egumenul cil bătrân și schimnic[...]“ și cu Dragomir, iuzbașa din Sărata (unul din ctitori), au primul proces cu călugării de la mănăstirea Găvani pentru dreptul de folosință al unei poiene (D.R.H., B, vol.XXXII, p. 264-265). Într-un act din 24 ianuarie 1694 dat de Constantin Brâncoveanu, găsim mănăstirea ruinată, ca multe din ctitoriile lui
Mănăstirea Pinul () [Corola-website/Science/298842_a_300171]
-
capătul acestor drumuri, pe dealul ce domina lunca Jiului, străjuia biserica Sf. Dumitru ]. Din turnul clopotniță se putea vedea din zare până în zare și se dadea alarma îm caz de primejdii. Nu se poate spune cu exactitate cine este primul ctitor al bisericii, originea ei fiind învăluită în mister de legendă. Între ctitorii legendari sunt pomeniți și frații Petru și Asan, întemeietorii statului româno bulgar din 1186. Un alt presupus ctitor este craiul Ioan al Cumanilor, care a trăit pe la 1230
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
Dumitru ]. Din turnul clopotniță se putea vedea din zare până în zare și se dadea alarma îm caz de primejdii. Nu se poate spune cu exactitate cine este primul ctitor al bisericii, originea ei fiind învăluită în mister de legendă. Între ctitorii legendari sunt pomeniți și frații Petru și Asan, întemeietorii statului româno bulgar din 1186. Un alt presupus ctitor este craiul Ioan al Cumanilor, care a trăit pe la 1230. După părerea lui Hașdeu, craioul Ioan e întemeietorul Craiovei și poate și
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
primejdii. Nu se poate spune cu exactitate cine este primul ctitor al bisericii, originea ei fiind învăluită în mister de legendă. Între ctitorii legendari sunt pomeniți și frații Petru și Asan, întemeietorii statului româno bulgar din 1186. Un alt presupus ctitor este craiul Ioan al Cumanilor, care a trăit pe la 1230. După părerea lui Hașdeu, craioul Ioan e întemeietorul Craiovei și poate și al Bisericii Sf. Dumitru. Alții spun că ar fi fost făcută de Mircea cel Bătrân, după bătălia de la
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
spun că ar fi fost făcută de Mircea cel Bătrân, după bătălia de la Rovine, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru biruința asupra păgânilor. Nu există însă niciun document care să valideze vreuna dintre aceste variante.] Cei mai mulți istorici consideră ca primul ctitor al acestei biserici ar fi Banul Barbu Craiovescu, care avea în proprietate moșia și satul Craiova, înainte de anul 1500. Argumentele pentru această afirmație ar fi faptul că la începuturile ei lăcașul s-a numit „Băneasa”, fiind considerată ctitoria unei soții
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
prima sa căsătorie (Ilia pe numele creștin), și 6 fii din a doua căsătorie. Cunoscând foarte bine pericolul conflictelor fratricide, și-a educat urmașii să trăiască în pace între ei. Cel mai în vârstă dintre ultimii 6, Vladimir al Novgorodului, ctitor al catedralei Sfânta Sofia din Novgorod, a murit înaintea lui Iaroslav. Alți trei fii—Iziaslav, Sviatoslav, și Vsevolod—au domnit unul după altul în Kiev. Copiii cei mai tineri au fost Igor al Voliniei și Viaceslav de Smolensk.
Iaroslav I cel Înțelept () [Corola-website/Science/309087_a_310416]
-
zid, aflată deasupra intrării principale, care datează din anul 1715, scrisă la porunca lui Ștefan Cantacuzino (1714-1716). Pomelnicul mănăstirii, scris de Dionisie, Eclesiarhul Mitropoliei de București la anul 1804, după cel din 1715, la fila numărul 6 îl atestă ca ctitor pe Matei Basarab. Pe baza unor documente mai recente, se consideră că autorul celei de a doua etape constructive a Mănăstirii Dintr-Un Lemn (deci a complexului edificiilor din piatra), din care face parte în primul rând biserica de zid
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
edificiilor din piatra), din care face parte în primul rând biserica de zid, nu poate fi decât însuși Preda Brâncoveanu, fost mare spătar, mare clucer, mare vornic, viitor mare ban, cel mai mare boier al vremii sale. De aceea, tablourile ctitorilor din pronaosul bisericii din piatră, înlăturate cu ocazia restaurării din 1926-1936, îi prezentau ca ctitori atât pe Matei Basarab cât și pe ruda sa, marele boier Preda Brâncoveanu. Pe aceste portrete votive scria: ""Fondatorul Matei Voevod-Basarab și soția sa Doamna
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
fi decât însuși Preda Brâncoveanu, fost mare spătar, mare clucer, mare vornic, viitor mare ban, cel mai mare boier al vremii sale. De aceea, tablourile ctitorilor din pronaosul bisericii din piatră, înlăturate cu ocazia restaurării din 1926-1936, îi prezentau ca ctitori atât pe Matei Basarab cât și pe ruda sa, marele boier Preda Brâncoveanu. Pe aceste portrete votive scria: ""Fondatorul Matei Voevod-Basarab și soția sa Doamna Elena, Preda vel vornic-Brâncoveanu cu Doamna Păuna, Șerban Cantacuzino cu Doamna Maria, Constantin Brâncoveanu, Papa
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ștefan Cantacuzino a restaurat în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea în incinta principală, și Casa Domnească. Și el apare într-un tablou din pridvor în postură de ctitor. În anii 1938-1940, Ministerul Aerului și Marinei a restaurat biserica și întreg ansamblul monahal.
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
de arhitectură de valoare din România () fiind situată în centrul tradițional al Iașului, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt (fosta Ulița Mare). Biserica Trisfetitelor a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, ca necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă. Gravată în piatră pe fața sudică a bisericii Trei Ierarhi , inscripția votivă ne lasă să citim: "...am ridicat acestă ctitorie în numele celor trei sfinți: Vasile
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
rang în arta românească, în istoria poporului, a țării și în Biserica Ortodoxă. El reușește să ilustreze o perioadă istorică semnificativă cu confluențe benefice și este reprezentativă pentru spiritul creator al unei societăți care, prin realizările ei artistice, e unică. Ctitorul acestui monument singular, construit între anii 1637-1639, este credinciosul domn al Moldovei Vasile Lupu, una din figurile cele mai importante ale istoriei române, apărător recunoscut al Bisericii Ortodoxe. În timpul primilor ani ai domniei sale, când Patriarhia de Constantinopol se găsea într-
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
li s-au adăugat succesiv alte monumente religioase și laice, atrase - am putea spune - de centrul tradițional, de locul pe care istoria l-a înnobilat. Impresionantă, făcută parcă pentru 'a lăsa uimit' sufletul contemporanilor, construcția răspunde dorinței de fast a ctitorului său despre care Nicolae Iorga spunea că "încă de a doua zi după urcarea pe tron și-a luat numele de Vasile și a pătruns în visul bizantin". Și, într-adevăr, biserica Trei Ierarhi din Iași reflectă aspirația spre această
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
Est (1650) și din Nord (1686), zguduită de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802, ) biserica va fi restaurată între anii 1882 - 1887 (arhitectura) iar pictura și amenajarea interiorului a durat până în anul 1898, resființirea lăcașului făcându-se în anul 1904. Alături de ctitori, la "Trei Ierarhi" își dorm somnul de veci cărturarul voievod pribeag Dimitrie Cantemir (1710-1711) și primul domnitor al României, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). În curtea bisericii a fost construită o mănăstire din care azi se mai poate vedea clădirea cu
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
pentru înființarea Politehnicii (Stan Vidrighin, Emanuil Ungureanu, dr. Emanuel Cosma, dr. George Dobrin etc.) și la înființarea sa în 15 noiembrie 1920, este numit la recomandarea lui Traian Lalescu profesor suplinitor la Catedra de Geometrie Descriptivă, fiind astfel unul dintre ctitorii Școalei Politehnice. La 1 decembrie 1923 este numit profesor provizoriu, iar la 1 ianuarie 1926 este numit prin Decret Regal profesor definitiv, post pe care îl va deține până la pensionare, în 1962. La politehnică întocmește caietul de sarcini pe baza
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Iași este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, ctitorul ei fiind domnitorul Miron Barnovschi-Movilă al Moldovei (1626-1629, aprilie - iulie 1633). Lăcașul de cult a fost finalizat și sfințit în 1634 în timpul domniei lui Vasile Lupu. Biserica este situată în centrul orașului Iași, pe str. I.C. Brătianu nr. 14. Ea
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
Mulți autori pun toată strădania lui Vasile Lupu pe seama unor posibile remușcări, deoarece el contribuise la decapitarea lui Barnovschi în 1633. Pisania bisericii este scrisă în limba slavonă și se află deasupra ușii pridvorului: Clopotul bisericii era dăruit chiar de ctitor, în 1628, fiind lucrat la Liov. În documente, biserica este asociată cu breasla cioclilor din Târgul de Sus. În 1803, la cererea episcopului Veniamin Costache, biserica devenea metoh al Episcopiei Hușilor, în casele din jurul bisericii așezându-se câțiva călugări care
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
originală a iconostasului și a icoanelor mari este executate în ulei, pe lemn, acestea păstrându-se în condiții bune. Tot Teodosie Zugravul semnează atât un Epitaf de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, realizat probabil după construirea bisericii, cît și pomelnicul ctitorilor păstrat în altar și datat 1794. Pomelnicul apare sub forma unui triptic scris și pictat pe lemn de paltin. Dintre cărțile de cult care s-au păstrat trebuie să amintim Cazania tipărită la Râmnic în 1781 și Liturghierul din 1794
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Manasia, comuna Manasia. Biserică parohiala „Înălțarea Domnului” a fost construită din cărămidă între anii 1838-1842. Ctitorul bisericii este principele sârb Efrem Obrenovici (1790-1856), fratele mai mic al cneazului Milos, întemeietor al dinastiei Obrenovici care a condus Șerbia aproape un secol (1815-1903). În naosul bisericii în partea dreaptă se află mormântul ctitorului bisericii acoperit cu o placă
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
din cărămidă între anii 1838-1842. Ctitorul bisericii este principele sârb Efrem Obrenovici (1790-1856), fratele mai mic al cneazului Milos, întemeietor al dinastiei Obrenovici care a condus Șerbia aproape un secol (1815-1903). În naosul bisericii în partea dreaptă se află mormântul ctitorului bisericii acoperit cu o placă de marmură vișinie cu următoarea inscripție în limbile sârbă și română: „Aici repauzează rămășițele lui Efrem Obrenovici, cel mai tânăr frate al principelui și domnitorului Șerbiei, Milos Obrenovici, născut în sâmbătă Sfanțului Toader, 1790. Trecut
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
Fălticeni-Suceava. Printre credincioșii care au contribuit la aducerea bisericii de la Brusturi și la procurarea materialelor pentru fundație și pentru reparațiile necesare (lemn, piatră etc.) sunt de menționat Lazăr Damian, Mihai Silvestru Drăgoi, Victor Șutu, Ion Bujoreanu și mulți alții, considerați ctitori ai bisericii. Odată strămutată la Cumpărătura, biserica a fost reclădită, acoperită cu tablă și resfințită în anul 1951 de către episcopul Partenie Ciopron, stareț al Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava (1950-1961). Biserica Cumpărătura a fost o lungă perioadă filie
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
1487), a fost distrusă de austrieci în 1916. Ștefan cel Mare a întemeiat aici singura mănăstire de maici înființată în timpul domniei sale. Aceasta era destinată foarte probabil pentru îngrijirea răniților proveniți din luptele purtate în preajma Cetății de Scaun a Sucevei. Voievodul ctitor a dăruit Mănăstirii Pătrăuți moșiile Pătrăuți și Mihoveni, cărți și vase bisericești, dar așezământul monahal a fost jefuit încă în secolul al XVI-lea. Din cauza vitregiei vremurilor, mănăstirea a fost părăsită în repetate rânduri. Ea a fost prădată de cazaci
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
însemnată de ambele maluri ale Milcovului: Aldeni, Albești, Bahnele, Bălțați Berindești, Bordești, Cândești, Goniți, Măxim, Măgura, Mărăcineni, Opăriți, Sinești, Tâmboiești în Valahia și Mărtinești, Modruzeni, Mocirleni, Negoșinu în Moldova. În spiritul epocii, el a avut și o intensă activitate de ctitor, în zona noastră de interes, ctitorind bisericile mănăstirilor Bordești și Recea - Cândești. Biserica de la Bordești a fost ridicată din cărămidă, piatră și lemn pe un mic platou de sub Dealul Străjii, pe malul unui pârâiaș - numit azi al Bisericii. Pe tabloul
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
noastră de interes, ctitorind bisericile mănăstirilor Bordești și Recea - Cândești. Biserica de la Bordești a fost ridicată din cărămidă, piatră și lemn pe un mic platou de sub Dealul Străjii, pe malul unui pârâiaș - numit azi al Bisericii. Pe tabloul votiv al ctitorilor, apar Mănăilă și soția sa Mina, alături de domnitorii Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. Știm cu certitudine, dintr-o inscripție de pe ușa din lemn sculptat a bisericii (azi dispărută), că în ianuarie 1699, construcția era gata, pictura finalizându-se în 1722
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]