2,381 matches
-
de creator. Să luăm așadar aminte la faptele virtuoase ale voievodului, cel care a cârmuit cu discernământ, cumpătare și Înțelepciune vreme de 25 de ani Țara Românească. A fost Întemeietor de artă și cultură românească având o mare vocație de ctitor. Ar fi de ajuns să ne oprim la Hurezi sau la Sâmbăta de Sus spre a ne da seama de amploarea și măreția geniului brâncovenesc. ”Odată mai mult Îl iubesc pe Brâncoveanu că a știut să fie contemporan cu Occidentul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
Marele domnitor, model unic de sacrificiu suprem al creștinătății românești, Constantin Brâncoveanu s-a născut În localitatea Brâncoveni, În părțile Romanațiului, Într-o familie de oameni vrednici, cu frică de Dumnezeu, bunicul din partea tatălui fiind domnitorul Matei Basarab, ctitor de mănăstiri și biserici, iar după mama lui, Stanca, avea Înaintași vrednici, ca postelnicul Constantin Cantacuzino. Viața nu l-a scutit Însă de necazuri. A rămas orfan de tată Încă de mic, educația și formarea lui rămânând În seama mamei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
li s-a promis că vor scăpa cu viață dacă vor accepta religia islamică, propunere pe care domnitorul a respins-o cu hotărâre, preferând să moară decât să treacă la o nouă credință. Așadar, Constantin Brâncoveanu a fost un mare ctitor „de cultură”, dar și de lăcașuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt și faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Poporul a văzut În el un adevărat mucenic. S-au făcut și cântece despre el
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
insula Halki, Schimbarea la față din insula Proti (1703), Sumela lângă Trebizonda, Sf. Ecaterina la Muntele Sinai (1700), paraclisul și trapeza mănăstirii Sf. Pavel de la Muntele Athos. Pe lângă meritele deosebite pe plan cultural, politic, economic se remarcă și ca mare ctitor, dar mai ales prin credința statornică În Hristos pe care L-a mărturisit, cu prețul vieții chiar până la moarte, căzând victimă boierilor dornici de onoruri, perfizi și gata de trădare pentru obținerea lor. Pe cei 11 copii ai săi, 4
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
Ioan sarețul mănăstirii și mare Învățat - au introdus În programul pictural imagini ale unor sfinți autohtoni (Nicodim de la Tismana, Grigore Decapolitul), ca și personaje din romanul religios Varlaam și Iosif - tradus În românește după 1650 - și viața Sfântului Constantin - patronul ctitorului -, chiar și teme importante cu caracter moralizator și escatologic: Judecata de Apoi, Parabole (dintre care unele inspirate din literatura religioasă tradusă și tipărită la acea epocă). O altă caracteristică a arhitecturii brâncovenești este predispoziția pentru logii, foișoare, galerii și pridvoare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
află În curtea palatului, având patru turnuri de aerisire. Turnul porții străjuiește intrarea În curte. În el se poate urca pe o scară exterioară. Biserica „Sfântul Gheorghe”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu și terminată În 1688, cu puțin timp Înainte ca ctitorul ei să devină domnitor, se află În afara zidurilor palatului, lângă turnul porții. Asemănator Palatului de la Mogoșoaia, Palatul Brâncovenesc de la Potlogi prezintă un foișor cu scara exterioară În partea din față a construcției, iar În partea din spate se observă existența
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
protopsalt al Țării Românești. Și la Mănăstirea Antim din București se Învăța muzica psaltică În limba română, după cum vedem din Așezământul Mănăstirii Antim, alcătuit din 32 de „capete“ de către Mitropolitul Antim Ivireanul, În 1713. În capitolul 4, Pentru călugări, ctitorul acestui locaș rânduiește ca „În mănăstire În curtea cea dintâi să se afle lăcuitori cu șăzământul pentru slujba besericii, egumenul, doi ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi călugăr
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
redea efigiilor noutate și prospețime. Un model pe această linie este placheta de față, dar și medalia Ștefan cel Mare și Sfânt, din anul 1988, despre care, în 2002 scriam: „Pe o medalie din 1988, Ștefan cel Mare apare în calitate de ctitor al mănăstirii Voroneț, cum ne comunica imaginea și inscripția aversului...precum și o parte din inscripția reversului, pe care voievodul este realizat în viziunea gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativa din anul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
să pună în prim-plan trăsăturile personalității, doar prin imagine și nu prin exces de elemente exterioare, așa cum procedase și în cazul medaliei din 1982. Legendă circulară se rezumă la esențe: 1457 ȘTEFAN CEL MARE 1504 (în partea de sus) CTITOR (jos între două motive ornamentale)”{\cîte 46}. Pe această linie merge maestrul Constantin Dumitrescu și în cazul plachetei pe care am reprodus-o în figură 32av (imaginile redau o probă a plachetei; forma finală a aceasteia apare fără bandă lata
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului, dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe reversul primei medalii (fig. 61rv) efigia ctitorului, reprezentantul puterii suverane al cărui nume îl poartă instituția, domnitorul Al. I. Cuza, iar pe reversul celei de a doua, imaginea edificiului (fig. 62rv). Conștienți de faptul că înțelegerea reprezentărilor din simbolistică stemei Universității este anevoioasa, sau altfel spus, că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
grâu stilizate. Întreaga reprezentare este cuprinsă în bandă, putin reliefata, mărginita de cerc liniar exterior, pe care este inscripția 90 DE ANI DE ÎNVĂTĂMÂNT AGRONOMIC UNIVERSITAR LA IAȘI 1912-2002. Pe revers este o bandă, mărginita de cercuri liniare, cu legendă CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLĂ CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistica este realizată după machetă sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pubicată în M.O. din 27 martie, se înființează Secția de Stiinte Agricole de la Facultatea de Stiinte a Universității din Iași, ilustrata medalistic prin prezența profesorului Haralamb Vasiliu. Prezența inegalabilului dascăl, cercetător recunoscut, biolog de mare erudiție și unul dintre ctitorii zootehniei moderne, cum este numit Agricolă Cardaș în literatura de specialitate, vom preciza că acesta ilustrează o altă etapă din istoria învățământului respectiv care începe cu anul 1933, când este promulgată Legea pentru transformarea Secției de Stiinte Agricole în Facultatea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Universității ieșene și stabilirea sediului la Chișinău. Personalitatea lui Agricolă Cardaș este ilustrativa și pentru perioada de după reforma învățământului din 1948 când acesta și alte cadre didactice de valoare fost înlăturate de la catedră pe motive politice. Alături de cei doi mari ctitori, Neculai Zamfirescu, absolvent eminent al Secției de Stiinte Agricole, reținut ca asistent pentru disciplină fitotehnie de Haralamb Vasiliu și beneficiar al unei burse pentru perfecționarea studiilor la Școala Superioară de Agricultură din Viena, ilustrează o etapă dramatică din istoria instituției
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
umane. 10) Spira neuronului Cercul spiralogic de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea înscrie un salt în cercetarea sistemului nervos, cel mai nobil organ creat vreodată de natură, dând naștere unei noi științe: neuroștiința. Între ctitorii paradigmei se numără Camillo Golgi, Santiago Ramón y Cajal și tânărul Franz Nissl. În absența spirei descoperirilor lui Sacharias Janssen și ale lui Antonie van Leeuwenhoek de la sfîrșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, această spiră
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
acestea se vor afirma printr-o complexitate a caracterului, mai târziu, odată cu orientarea întregii literaturi spre realism, la începutul veacului al XX-lea. Fenomenul literar s-a produs prin apariția capodoperelor lui Liviu Rebreanu consacrat în proza românească ca fiind „ctitorul romanului românesc modern". Primul lui roman de tip obiectiv este Ion, „cea mai mare creație epică românească" după concepția lui Eugen Lovinescu, apărut în 1920, urmat la un scurt interval de Pădurea spînzuraților(1922), Răscoala (1932) ultima, considerată epopeea națională
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
programe recuperatorii cu imaginea lui Neagoe Basarab, adevăratul finanțator al construcției religioase, a dus la asimilarea acestuia din urmă în imaginarul popular (Monastirea Argeșului) cu cognomenul modelului (Negru-vodă). Confuzia se va adânci atunci când Radu I Basarab va căpăta toate atributele ctitorului mitic și astfel se va naște un nou personaj, Radu Negru, ce acoperă cu umbra sa amintirea adevăratului ziditor de la Tismana. Imaginarul puterii a absorbit în final atât modelele populare, cât și realitatea istoriei, căreia i-a conferit dimensiuni mitice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
guvernării. De la conceptul de regimen medieval la cel de guvernare. București: Meridiane, 1998. [1995] Sergi, Giuseppe. L'idée de Moyen Âge. Entre sens commun et pratique historique. Paris: Flammarion, 2000. [1998] Sinagalia, Tereza. Mănăstirea Probota. București: Meridiane, 2000. ---. Mihai Viteazul ctitor. București: Vremea, 2001. Skinner, Quentin. Les fondements de la pensée politique moderne. Paris: Albin Michel, 2001. [1978] Smalley, Beryl. Storici nel medioevo. Napoli: Liguori, 2012. [1974] Solcanu, Ion I., Artă și societate românească. Secolele XIV-XVIII. București: Ed. Enciclopedică, 2002. Sorohan, Elvira
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Dar, fără o abordare complexă a fenomenului folcloric românesc, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova ar fi rămas la stadiul de ansamblu 15 local, iar destinul său artistic ar fi fost probabil limitat la „culoarea locală” a zonei. Meritul incontestabil al ctitorilor săi este acela de a-i fi șlefuit cu mare artă talentele și de a-l fi propulsat cu ambiție și destoinicie de la regional la național. Fiecare dintre regiunile simbolice ale României se regăsește în repertoriul ansamblului ca într-o
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
exemplu flagrant de denigrator al creației mele, al tipologiei romanelor mele, a fost Ov.S. Crohmălniceanu; ins inteligent, cult și care, după ce s-a dezmeticit din narcoza ideologiei staliniste În timpul căreia i-a Înjurat, cu acel entuziasm tipic vremii proletcultiste, pe ctitorii literaturii române clasice și moderne, de la Maiorescu la Lovinescu și Blaga -, pe filozof mai ales -, desigur, cu alți „ortaci” precum Paul Georgescu sau N. Tertulian - Îi citez doar pe cei stimabili! -, a publicat câteva cărți de teorie și istorie literară
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
foarte șubrede, firave chiar. Creația - cea mare, cea care „rămâne”! - se Învecinează, cum o spuneam, cu mania, cu forme ale nebuniei. (Schopenhauer, În fundamentala operă a scepticismului modern Lumea ca voință și reprezentare, operă, viziune ce a servit ca model ctitorilor literaturii noastre clasice - Îi citez pe Maiorescu, pe Eminescu - o face, studiind „nebunia” ca Învecinată artelor!Ă Evident, o anume „formă” de nebunie, ceea ce eu numesc Încă din tinerețe „nebunia vicleană sau murdară”. Cea care se ascunde, de frica judecății
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
etc. Interesant și grotesc e faptul că, deși se voia un continuator al marilor principi munteni și moldoveni din istorie - iar scriitorul Titus Popovici și alții i-au satisfăcut, În pelicule ample și kitsch, o grandoare Împrumutată! -, proclamându-se un ctitor și un păstrător al tradiției naționale, el a rămas, Însă, prizonierul celor câtorva deziderate leniniste pe care le-a deprins În Închisorile făcute În tinerețe, iar În ultimul deceniu, a luat măsuri care veneau În condradicție flagrantă, absolută, cu elementele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pionierul nepereche al poeziei timpurilor moderne", e fie "primul", fie "singurul", fie "cel mai" de pildă "cel mai de seamă presocratic al liricii tuturor timpurilor") cu unele grăbite argumente extremist protocronice (Eminescu, creatorul "cosmonautului" Dionis "călca strâns pe urmele unor ctitori ai revoluției tehnico-știintifice de astăzi"). Din fericire, Th. Codreanu temperează, măcar în parte, entuziasmul tehnico-științific al magistrului său, față de care are și avantajul lecturii unor lucrări științifice necesare în construirea modelului critic. De la G. Munteanu preia ideea "cercurilor dialectice", pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Axă cultural informațională, Edit. PIM Iași, 2009, p. 18, 367 etc.; Constantin Hușanu -Cursești, Editura PI M , 2009, p.99 și urm.; Gh. Giurcă, p. 129-133 din Biliografia Bucovinei, Suceava, 2009; Fundația culturală „Dr. C. Teodorescu” Bârlad, STROE S. BELLOESCU ctitor de cultură și filantrop, Editura Dacri, 2009, p. 190.; Boris Crăciun și Daniela Crăciun Costin 1500 scriitori români clasici și contemporani, Iași, Editura Porțile Orientului, 2010, p.344-345.; Dumitru V. Marin, Festivalul Național al Umorului „Constantin Tanase” Vaslui - 40, Iași
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
înțelese, înțelegi tu, bărbățele? tabelul stației Adjud pagini din Biblia ocultei, Cum să falimentăm transportul feroviar de călători, pasajul cu două trenuri accelerate spre Ciceu, al doilea la zece minute interval, următoarele mîine la aceleași ore! Borzești-Legenda, anii de la moartea ctitorului steaguri în lungul șoselei, defilează și cel al bisericii, Onești redusa alteritate a reperelor, vine vorba de valorile lor simbolice, de orașe și de sate ca ființe imposibile, mixturile organico-minerale în minte-spațiu, după obicei, puțina apărare a unor asemenea ființe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în baza criteriului confesional, potrivit căruia a fi român este sinonim cu a fi ortodox. Țârgovețul din Pașcani, Bercu Solomon, în care Nae Ionescu personifică întreaga evreime românească, este descalificat în baza dublului criteriu etnic-confesional. Cazul liberalului Ion C. Brătianu, ctitorul politic al României moderne și arhitectul statului românesc industrial este cu atât mai interesant, întrucât satisface atât criteriul etnic, cât și pe cel confesional. Totuși, potrivit exigențelor identitare naeionesciene, politicianul care a "construit armătura statului românesc modern" este relegat în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]