1,236 matches
-
de cotitură, în contestul în care Suleyman avea dreptul să hotareasca asupra destinului Moldovei. În cronistica românească, mai ales după Dimitrie Cantemir, se fac anumite diferențieri între Moldova și Valahia. Cantermir este de acord cu fpatul că Valahia a fost cucerita pe calea armelor, insă neagă faptul că această metodă ar fi fost aplicată și în cazul moldovenilor ( aceștia se supuseseră de bună-voie). În timp a aparut formulă „ de la cucerirea hăneasca” ( termenul serbestiyyet face referire la libertate în cronicile otomane. Acest
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
bellum justum. Odată ce un război era declarat ca fiind „efort pe calea lui Allah”, atunci privilegiile legate de purtarea acestui război apăreau automat: titlul de gâzi pentru participanți, calitatea de martiri pentru cei uciși în luptă, „dreptul sabiei” asupra teritoriilor cucerite etc. Scopul final al djihad-ului era reprezentat de impunerea seri at-ului în Casa războiului. Prin urmare, războiul sfânt era orientat numai împotriva comunităților nemusulmane, iar în sec. XIV-XV, otomanii nu aveau nevoie să justifice acest război în fața comunității musulmane
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
lupta era foarte important, primea două sau chiar trei părți de pradă, în timp ce un infanterist, al cărui rol era mai scăzut decât al cavalerului, i se oferea doar o parte). Regulă împărțirii prăzii nu a putut fi aplicată și teritoriilor cucerite, acestea aparținând sultanului sau șefului Ummei. În unele cazuri, teoria judiciară referitoare la această problemă era dublată de unele practici cutumiare turcești și mongole. Cu termenul de gâzi erau desemnați musulmanii care participau la expediția sfântă, gază. Turcii musulmani veniți
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
perspective. Un exemplu bun este sistemul judiciar otoman. Un altul poate fi cel al guvernatorilor aleși dintre localnicii regiunilor pe care urmau să le conducă. În mișcarea lor către vest, chiar liderii otomani absorbeau unele elemente culturale ale regiunilor nou cucerite. Căsătoriile interculturale au făcut ca noi valori să se adauge la ceea ce poate fi numită cultură elitelor otomane. Mai înainte ca să adopte Islamul, turcii practicau politeismul. După primul contact cu arabii în bătălia de la Talaș, un numar de triburi turcice
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
teritorii au primit un statut de statul regal al Austriei, cu denumirea oficială "Regatul Galiției și Lodomeriei" (). Purtând titlu "Rex Galiciæ et Lodomeriæ", diplomația austriacă a încercat să vizualizeze dreptul monarhilor austrieci — similar stăpânitorilor coroanei ungare — pentru a controla teritoriile cucerite. În 1861 Galiția a primit autonomia cu parlament statal și guvern local în Liov. În 1867, după crearea monarhiei dualiste, (Regatul Galiției și Lodomeriei a rămas în Imperiul Austriac), autonomia a fost mai extinsă. Guvernul austriac a garantat că guvernatorii
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
ale oțelului, textilă, chimică, ceramică, construcției de nave și a pescuitului. · se crede că Lisabona a fost întemeiata de către Fenicieni; · în sec. ÎI i.C. a fost ocupată de către Români; · în sec. V d.C. ocupată de către Vizigoți; · în anul 716 cucerita de către Mauri (Arabi); · în anul 1147 recucerita de către Portughezi; · în jurul anului 1260 a devenit capitala Regatului Portugalia; · în urma unor cuceriri de colonii, Lisabona devine unul dintre cele mai bogate orașe din Europa; · între 1580-1640 (perioadă ocupației spaniole), orașul decade treptat
Lisabona () [Corola-website/Science/296616_a_297945]
-
militar roman, sub conducerea lui Longinus și care cuprindea Banatul, vestul Olteniei și sudul Transilvaniei. În anul 106 se formează provincia Dacia propriu-zisă, cuprinzând vestul Olteniei, Banatul și cea mai mare parte a Transilvaniei. În buna tradiție romană, această nou cucerită provincie este organizată ca provincie imperială, adică fondul funciar aparținea împăratului, care recompensa cu terenuri militarii care se distingeau în luptă, funcționarii și cetățenii cu merite deosebite. Dacia va fi condusă de un Legatus augusti pro praetore ales din ordinul
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
propunând chiar ca imperiul să se numească nu roman ci Imperiul Dac, spre oroarea patricienilor și senatorilor. El și-a exprimat atitudinea anti-romană imediat ce a avut funcția de împărat, tratând cetățenii romani cu cruzime exemplară, așa cum cuceritorii îi tratează pe cuceriți, totul în numele aceluiași tratament pe care victoriosul Traian l-a aplicat cu două secole înainte poporului lui dac. Cărți online Multimedia
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
teritorii au primit un statut de statul regal al Austriei, cu denumirea oficială "Regatul Galiției și Lodomeriei" (). Purtând titlu "Rex Galiciæ et Lodomeriæ", diplomația austriacă a încercat să vizualizeze dreptul monarhilor austrieci — similar stăpânitorilor coroanei ungare — pentru a controla teritoriile cucerite. În 1861 Galiția a primit autonomia cu parlament statal și guvern local în Liov. În 1867, după crearea monarhiei dualiste, (Regatul Galiției și Lodomeriei a rămas în Imperiul Austriac), autonomia a fost mai extinsă. Guvernul austriac a garantat că guvernatorii
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
fost înfrânt de greci, aliați cu bastarnii, lângă Histria. În acest context, al creării unui vid de autoritate, Burebista hotărăște să supună cetățile de pe litoralul Pontului Euxin. Considerând că sursele antice se referă, fără echivoc, la faptul că prima cetate cucerită a fost Olbia de la gurile Bugului, se presupune că prima campanie a lui Burebista a pornit din zona extracarpatică a Moldovei, din zona davelor de pe Siret, Zargidava, Tamasidava și Piroboridava. După cucerirea Olbiei, trupele lui Burebista s-au deplasat de-
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
grecești a fost restrânsă, în așa fel ca lumea greacă să folosească "koina", limbă comună rezultată din mai multe dialecte ale grupului ionian-atic. Astfel, el a putut comunica cu armata sa heteroclită, iar limba a fost învățată de locuitorii regiunilor cucerite, devenind o așa-numită "lingua franca" din Antichitate. a fost în concurență cu latina. "Koina", devenită limbă oficială a imperiului roman de răsărit, continuând să evolueze pentru a da naștere limbii grecești moderne de astăzi a fost extrem de răspândită. Faptul
Limba greacă () [Corola-website/Science/296850_a_298179]
-
pretențiile suzerane ale acestora, asigurându-și o durată mare a domniei. Pretentile de suzeranitate erau văzute ca drepturi naturale de către rege, moștenite din generație în generație. Suzeranitatea otomană s-a legitimat prin autoritatea puterii. Țările Române au fost învinse, nu cucerite, iar domnitorii români au fost nevoiți să se închine sultanului pentru a nu pierde domnia și țara. Soluția de compromis a fost benefică românilor, care au scăpat de cucerire și de transformarea în pașalâc. Cauzele acestui compromis al otomanilor se
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
se spera. Cruciații germani au fost trimiși în Letonia să convertească forțat populația de la vechile sale credințe păgâne. La începutul secolului al XIII-lea, mari părți din Letonia de astăzi erau dominate de germani. Împreună cu Estonia de Sud, aceste zone cucerite au format statul cruciat ce avea să fie denumit apoi Terra Mariana sau Livonia. În 1282, Riga, și apoi și orașele Cēsis, Limbaži, Koknese și Valmiera, au fost incluse în Liga Hanseatică. Riga a devenit un important nod al comerțului
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
au retras, scăpând de învăluire, restabilindu-se pe linia San-Nistru. Până în toamnă, frontul se stabilizează în est, iar 150 000 de ruși sunt uciși, și alți 1 milion sunt răniți sau sunt luați prizonieri. În iunie 1915, linia a fost cucerita de forțele Puterilor Centrale care au ocupat Przemysl și Lumberg, în două luni, Galiția fiind eliberată de sub control rusesc. Comandamentul german a lansat cel de-al doilea atac pentru a învălui trupele ruse care dețineau o buclă de pe Vistula, la
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
la nord, pe cursul mijlociu al Vistulei, catre Ivangorod. Pe 13 iulie, Puterile Centrale obțin un succes tactic. Armatele ruse au scăpat din nou de învăluire, printr-o retragere rapidă. Varșovia și fortăreața de la Novogeorgievsk au fost abandonate, Polonia fiind cucerita de Puterile Centrale. Pe 8 august a fost lansat cel de-al treilea atac în extremitatea septentrionala a frontului pe linia Niemen. În șase săptămâni, trupele germane obțin Kovno, Vilno și ajung pe linia Berezina. Lituania a fost ocupată de
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
lucru nu a făcut altceva decât să ducă la refacerea edificiului și la fortificarea orașului. Treptat cetatea din insula își pierde importantă. Ultima oară când e folosită drept bastion de apărare a fost în timpul luptelor ruso-otomane (1768-1774). Deși a fost cucerita de ruși, cetatea revine turcilor care fortifica orașul, devenind magazie de muniții. În toate războiele ruso-austro-otomane ce au urmat cetatea a fost asediata. Giurgiu a fost retrocedat Țării Românești în 1829, la acea dată zidurile și fortificațiile fiind însă complet
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
Augustus a anexat restul Greciei și a organizat-o sub forma Achaea. În ciuda superiorității militare, romanii admirau realizările culturii grecești și s-au lăsat de ele, de unde și celebra afirmație a lui Horațiu: "Graecia capta ferum victorem cepit" („Grecia, deși cucerită, și-a luat cuceritorul prizonier”). Știința, tehnologia și matematica grecești sunt în general considerate a fi ajuns la un apogeu în timpul perioadei elenistice. Comunitățile vorbitoare de greacă din estul elenizat au contribuit la răspândirea creștinismului timpuriu în secolele al II
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
în "Generalplan Ost" (Planul general pentru Răsărit) . După epurările masive din armată care au avut loc în Uniunea Sovietică în deceniul al patrulea al secolului XX, Hitler considera Rusia slăbită din punct de vedere militar și gata pentru a fi cucerită: "Trebuie numai să dăm un șut în ușă și întreaga structură putredă se va prăbuși." Stalin se temea de un război cu Germania și a evitat orice gest provocator față de Hitler. Chiar și atunci când Germania a concentrat masiv trupe în
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
de eliberare națională nou apărute ale belorușilor, ucrainenilor, cazacilor și a altor popoare oprimate din Uniunea Sovietică erau privite cu suspiciune de Hitler. Unele dintre ele au fost cooptate în forțele Axei, altele au fost brutal oprimate. În nici un teritoriu cucerit nu au fost acceptate măsuri de autoguvernare. În loc de astfel de soluții, ideologii naziști rasiști au promovat politica estului European colonizat de coloniști germani, cu băștinașii sortiți morții, evacuați, sau reduși la statutul de sclavi. In majoritatea spatiului cucerit au fost
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
nici un teritoriu cucerit nu au fost acceptate măsuri de autoguvernare. În loc de astfel de soluții, ideologii naziști rasiști au promovat politica estului European colonizat de coloniști germani, cu băștinașii sortiți morții, evacuați, sau reduși la statutul de sclavi. In majoritatea spatiului cucerit au fost înființate Comisariate care se ocupau cu jefuirea la maxim a bogățiilor de tot felul: Comisariatul Teritoriului de Est (Reichskommissariat Ostland), in germană) si Comisariatul Ucrainei (Reichskommissariat Ukraine). Doar acestea două au fost puse in practică, mai fiind în
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
ocupată succesiv de către genovezi (sf.sec. al XIII-lea - prima jumătate a sec. al XIV-lea), a fost probabil sediul unui important principe local, Dimitrie ("Demetrius Princeps tartarorum"), apoi a fost ocupată de o garnizoana a Țarii Românești și ulterior cucerita de către otomani (care au denumit-o "Yeni Sale"), cetatea pierzându-și treptat importantă în decursul secolului al XV-lea, fiind apoi abandonată. În prezent, turiștii care vizitează Babadagul dispun de următoarele "posibilități de cazare: Cabană Babadag, hotelul "La Parmac"" și
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
pe teritoriul de azi din Novi Sad are origini vechi, încă din epoca de piatră (în jur de 4500 î.Hr.). Această așezare a fost situată pe malul drept al Dunării pe teritoriul de azi al Petrovaradinului. Această regiune a fost cucerita de celți (în secolul IV î.Hr.) și români (în sec I î.Hr.). Celții au fondat prima cetate în această așezare, care a fost situată pe malul drept al Dunării. În timpul stăpânirii române, o cetate mai mare a fost construită în
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
hunilor. Până la sfârșitul secolului al V-lea, bizantinii au reconstruit orașul și l-au numit prin numele Petrikon și Cusum. Orașul a fost cucerit, mai tarziu, de ostrogoți, gepizi, avari, franci, bulgari și, din nou, de către bizantini. Regiunea a fost cucerita de Regatul Ungariei între secolul al X-lea și al XII-lea, iar orașul a fost menționat, sub numele Bélakút sau Peturwarad (Pétervárad, sârbă: Petrovaradin), în documentele din 1237. În același an (1237), alte câteva localități au fost menționate pe
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
1187, și s-au instalat rând pe rând în Margat, Acra, Cipru și în cele din urmă în Rhodos, unde au rămas vreme îndelungată numindu-se chiar „Cavaleri de Rhodos”. În 1522 au fost însă obligați să plece, insula fiind cucerita de Soliman Magnificul. În 1530 Carol Quintul le-a oferit Malta, în schimbul unui tribut anual, constând într-un soim de vânătoare. Până în 1798 când au fost alungați de aici, acesti călugări militari deveniți „Cavaleri de Malta” și temuți în lumea
Valletta () [Corola-website/Science/297230_a_298559]
-
Armenia și Anatolia. În 1081 erau deja ocupate și devastate de selgiuci Mesopotamia, Siria și o mare parte a Georgiei. Doar regiunile de munte ale Abhaziei, Svaneției și Raciei au rămas libere și au servit ca refugiu populației din regiunile cucerite, în care invadatorii ajunseseră să formeze majoritatea. David al IV-lea (1073 - 1125), noul rege al Georgiei, care urcă în 1089 pe tron, la 16 ani, s-a văzut confruntat cu o situație extrem de dificilă. Chiar și în zonele libere
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]