2,195 matches
-
privea lung. Pe urmă se uită la Juan Lueas, domnul și admiră statura lui impunătoare și elegantă, un metru optzeci și șapte, fără să-și poată da seama de ce, În realitate fără să Înțeleagă de unde provenea faima lui de bărbat cuceritor, la urma urmei nu semăna cu nici un artist de cinema mexican. Dar asta n-o privea pe ea, era bărbatul doamnei, nu al ei. Se Întoarse din nou și observă că Santiaguito continua să se uite lung la ea. Nilda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dovedi dezastruoasă. În timp ce sclavul fu condus afară de către gărzi, acesta strigă o ultimă insultă peste umăr. - Nenorocitule - spuse el - o să ajungi acolo unde îți este locul când Czinczar va veni aici. Clane nu răspunse. Găsea drept îndoielnică ideea că noul cuceritor ar fi fost ales de soartă pentru a pedepsi pe toți răufăcătorii din Linn după cum merită. Ar dura prea mult. Și-a alungat gândul și s-a îndreptat spre ușă. Acolo zăbovi și dădu cu ochii de sclavii credincioși care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
dăduse seama cât de încordat era. În ultimă instanță, își spusese, situația era destul de simplă. Adresase o invitație deschisă oamenilor de știință ai templului să vină și să aibă grijă de "câteva vestigii metalice ale zeilor", care căzuseră în mâna cuceritorilor. Fusese o cerere inteligent formulată, menită să câștige aprobarea generală din partea înfrânților, chiar dacă atrăgea pe oamenii de știință ai templului spre propria lor ruină. Se stipula doar, formulat foarte precaut, că în schimbul privilegiului de a împărți paza vestigiilor, experiențele ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
-ul cu mamița mare, la bi rintul cu „vântul iu birii“ și „inima zorilor“? Dar, vorba poetului: „Unde sunt zăpezile de altădată?“. Nimeni n-avea să mai știe vreodată ceva de soarta lor. Întrebat timid, Sincu ne trăgea un zâmbet cuceritor: nu e momentul acum, trebuie să ne mai gân dim, să mai aprofun dăm... Am putea să le lăsăm moștenire următoarei promoții de studenți, noi făcuserăm destul, să mai facă și alții... Bomba de aur Regret vremurile când tot ce
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ne mai puteam despărți de gârla noastră. Câteodată, când soarele ardea cu putere iar vitele pășteau în voie, între cei de pe malul drept și cei de pe malul stâng al râului se încingea un “război” pe cinste. Cursul apei era “forțat”, “cuceritorii” (sau “eliberatorii”, cum își ziceau ei) treceau pe malul opus și... Odată, pe când “bătălia era în toi, animalele au părăsit imașul, în timp ce moș Andrei, paznicul câmpului, poreclit, nu se știe de ce, Zgaiban, de către săteni, era la postul său. A fost
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
dorința de-a ajunge unde nu toți ajung, la întâlnirea formelor unde se ascunde enigma vieții în a focurilor unde, ambrozie și miere pe gura insetata de-a dragostei putere, învinsă niciodată au cam umplut paharul și nu pe îndelete... Cuceritor e darul ce-l au unele fete! 5. Iubire imaculată Uneori, îmi spune gândul c-al tău măr nu va rodi și sterilă va fi vrerea dintre noaptea ta și zi. Astfel ezitarea mea are un limbaj aparte, nu ti-
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
să se enerveze. Își dădea seama că este stors În chip nemilos, dar glasul muribundului era atît de convingător, de prietenos și de blînd, atitudinea sa atît de curtenitoare, de amabilă, de insinuantă, zîmbetul său atît de luminos și de cuceritor, avînd totodată o ușoară nuanță de istovire deloc dezagreabilă, Încît răspunsurile parcă veneau de la sine. TÎnărul este american, nu-i așa?... Da. Și de cît timp e plecat În străinătate... de două luni? De trei luni? Nu? De aproape un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
se vez tot, se avut tot - dar nu avut nimic. Nu așa? spuse el cu un zîmbet persuasiv. O se schimbe tot. Odată o să vrea numai puține... poate atunci o se ai puține... și din nou se ivi zîmbetul luminos, cuceritor. Și asta o se fii mai bine, nu? ZÎmbi din nou și rosti istovit: — Eu știi, eu știi. Și eu fost peste tot ca și tu. Și eu Încercat se ved tot... și nu avut nimic. Acum nu mai merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o masă lungă. În grupul acela, în încăperea aceea cu o lumină obscură, un cap cu părul roșu îi atrase atenția; și astfel, primul individ pe care-l recunoscu Gosseyn era - șoc! Enro cel Roșu, rege al planetei Gorgzid și cuceritor al imensului imperiu pe care Gorgzid îl controla. Președintele Blayney stătea alături de Enro, după care, figurile. În sens figurat, îi săreau în ochi: cei doi Prescott, Eldred și Patricia Crang. Leej, Breemeg, Draydart - în uniformă - și alți trei bărbați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
umbra geometriei abstracte din grădina potecilor ce se bifurcă, asemenea povestirii aceleia borgesiene care ne arată, cinic însă cinstit, cum o dinastie imperială sălbatică o detronează pe cea dinaintea ei în lunga istorie chineză. Mai apoi, avantajul energiei primitive a cuceritorilor sfârșește, după câteva veacuri, în moleșeala rafinată a reveriilor în grădina potecilor ce se bifurcă, în vreme ce o altă dinastie sălbatică pândește dincolo de marele zid. Așa e și cu noi. Am depășit marele zid, am năvălit în grădina blegilor din vest
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Ladany", altul se crede atoateștiutor ca Tisza Pista, și privirea lor scormonitoare la întâlnirea a două civilizații. Mai apoi, după șapte decenii, observația moșului pe bancă, la uliță, răsturnând totul cu privirea lui pragmatică, rece și exactă: armata aceea de cuceritori era jalnică, ruptă, cu dotări precare, cu bocanci asemenea, totul mult mai jos, mai lipsit de orice fuseseră ei în armata imperială intrată în istorie. Mai apoi observația nonagenarului că de la șolgăbirăi, la prefecturile de plasă, apoi la raioane și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Peutingeriană, care este posterioară cuceririi romane. Unul din ele însă, Castra-Traiana, trebuie numaidecât să-și aibă originea din timpul cuceririi însăși, deoare-ce vedem în el numele lui Traian, fie că acest nume să-i fi fost dat de însăși legiunile cuceritorului Daciei ce poposise acolo, fie că, să fi fost aplicat acelui loc în timpuri mai târzii, ca o amintire a trecerii lui Traian. Strabo apoi ne spune că Romanii ar fi transportat pe râul Maris (pe care l-am văzut
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ai grînelor poate că le păstrează cu ajutorul celor isteți care conduc pămîntul și timpul cu măsuri de lungime și calendare, și pot număra și taxa ce fac alții. Marile culturi riverane îcurînd vor fi cinci) absorb val după val de cuceritori, ceea ce sporește puterea administratorilor dăruindu-le călăreți să-i însoțească. Așa că orașele se extind rapid. Rutele comerciale se leagă și intră în conflict și concurează unele cu celălalte. Se bat săbii de metal și pluguri, metalele comandă bogăția grîului. Orașele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
douăsprezece civilizații în șase propoziții. — Oamenii cresc în număr. Bogăția crește. Războiul se întețește. Astăzi, cînd guvernele sînt de acord că nu mai trebuie să existe un alt mare război, încă aplaudăm vechile bătălii și invazii care au amestecat priceperile cuceritorilor și cuceriților. în istorie nu există ticăloși. Pesimiștii arată cu degetul spre Attila și Tamerlan, dar acești bărbați activi au lichidat state neprofitabile care aveau nevoie de un distrugător pentru a-i ceda valorile. Acolo unde bogăția a fost utilizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
făcu să uite regretul pentru absența fetei. Așezară distorsorul cu fața în sus pe podea și-l priviră, îngenuchiați lângă el. Un aparat dintr-un metal străin, necunoscut, strălucitor, asemănător oțelului ― menit să distrugă lumea. În acest scop agenții unui cuceritor galactic se infiltraseră în cele mai înalte funcții de pe Pământ, multă vreme ― chiar nepermis de multă vreme ― nebănuiți. Capturarea distorsorului apărea ca una dintre etapele finale ale crizei non-A. Eliberată de influenta lui, Mașina făcuse cunoscut adevărul și condusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Crang. Să fi fost Prescott, și tot era mai bine; Dar nu, era Thorson. Giganticul dominator, cu ochi verzi, cu trăsăturile puternice ale chipului parcă cioplit ca în piatră, cu nasul acvilin ce-l făcea să semene cu un vultur cuceritor; buzele sale abia dacă puteau schița un surâs, iar nările îi palpitau vizibil în ritmul respirației. Cu o mișcare ușoară din cap îi indică lui Gosseyn un fotoliu. El, personal, nu se așeză. Întrebă cu un aer interesat: ― Te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
pentru putere, asasinarea rivalilor și exploatarea celor fără apărare fuseseră realități ale naturii omului neintegrat. Iuliu Cezar și Pompei au refuzat să-și împartă Imperiul Roman; Napoleon, la început un apărător cinstit al patriei sale, s-a transformat într-un cuceritor fără milă; toți aceștia nu erau decât precursorii spirituali ai lui Enro, care, acum, nu dorea să împartă cu nimeni întreaga Galaxie. Chiar în acest moment, în timp ce Thorson își neagă orice ambiție, în minte îi roiesc probabil planurile și viziunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
făcu să uite regretul pentru absența fetei. Așezară distorsorul cu fața în sus pe podea și-l priviră, îngenuchiați lângă el. Un aparat dintr-un metal străin, necunoscut, strălucitor, asemănător oțelului ― menit să distrugă lumea. În acest scop agenții unui cuceritor galactic se infiltraseră în cele mai înalte funcții de pe Pământ, multă vreme ― chiar nepermis de multă vreme ― nebănuiți. Capturarea distorsorului apărea ca una dintre etapele finale ale crizei non-A. Eliberată de influenta lui, Mașina făcuse cunoscut adevărul și condusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Crang. Să fi fost Prescott, și tot era mai bine; Dar nu, era Thorson. Giganticul dominator, cu ochi verzi, cu trăsăturile puternice ale chipului parcă cioplit ca în piatră, cu nasul acvilin ce-l făcea să semene cu un vultur cuceritor; buzele sale abia dacă puteau schița un surâs, iar nările îi palpitau vizibil în ritmul respirației. Cu o mișcare ușoară din cap îi indică lui Gosseyn un fotoliu. El, personal, nu se așeză. Întrebă cu un aer interesat: ― Te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
pentru putere, asasinarea rivalilor și exploatarea celor fără apărare fuseseră realități ale naturii omului neintegrat. Iuliu Cezar și Pompei au refuzat să-și împartă Imperiul Roman; Napoleon, la început un apărător cinstit al patriei sale, s-a transformat într-un cuceritor fără milă; toți aceștia nu erau decât precursorii spirituali ai lui Enro, care, acum, nu dorea să împartă cu nimeni întreaga Galaxie. Chiar în acest moment, în timp ce Thorson își neagă orice ambiție, în minte îi roiesc probabil planurile și viziunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
gură- cască, ce i se adunaseră în jur, care cunoștea cine îl pictase și pe cine înfățișează. Dar ce conta, câtă vreme ideea era să se-arate cum două prințese, o regină și-o mamă, fuse seră onorate de Alexandru Cuceritorul, care nu le mișcase un fir de păr! Omar, care atunci avea douăzeci de ani, fusese impresionat de frumusețea detaliilor, de fidelitatea cutelor pe mătase, a alămurilor și broderiei. Oricum, lui îi plăcea Veronese mai mult chiar decât Tițian și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
europeni, pe care îi știa cu ochii închiși, deși nu-i văzuse în muzee, iar el nu era decât un student în inginerie al unei republici islamice. În copia de mărimea unei pagini de carte, nu regăsi scuturile gravate ale cuceritorilor și nici pliurile din mantiile infantelor. Dar Godun păstrase la locul ei lumina orbitoare a Asiei, care se lovea de loggia de granit din fundal, caii și călăreții cu coifuri, iar în spatele mezinei lui Darius - o maimuță ca smoala, șezând
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
prin ateliere și fabrici, ca să țină minte, în capul lor, că se trag din femei virtuoase, care, și ca ostatice, au rămas regine? Dar de ce nu spui că regina, după ce eroul ei, dus în pântece, Darius, a murit hărțuit de cuceritori, ea, ca o persană în glorie, l-a jelit și a spus: „Ca fiică a lui Artaxerxes, mărturisesc că am avut doar un singur fiu și acesta e Alexandru, împăratul întregii Persii“?! — Tot nu te pricep, ce te macină? — Nu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
trei nume ale lumii mondene veneau să-l susțină pe Moussavi, pentru că toți cinci purtau panglica verde. Sonia, însă, era indecisă. Ea îl întâlnise pe Ahmandin, se priviseră ochi în ochi. Pentru ea, Președintele era un Khoshtip, cu un zâmbet cuceritor. L-ar fi tuns, l-ar fi bărbierit, i-ar fi pus pălărie de culoa rea gălbenușului crud. Era negricios, l-ar fi decolorat, îmbrăcându-l într-o cămașă argintie, l-ar fi redecorat, ca pe un star tânăr, pentru
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
atât de bogată încât își închipuie că la ea sunt mereu dreptatea și legea. — Măi fată, suspină avocata, lasă-mă să te întreb, pentru asta te-ai ținut tu departe de orice bărbat? Ca să fii prostituata cu acte a unui cuceritor care-ar vinde pielea oricui ca s-o scape nevătămată pe-a lui? Ai știut vreodată ce-a spus în ziare, când tu te aflai aici, sub tortură? „Am încredere că justiția o să-mi salveze onoarea!“ — Nu vorbi așa despre
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]