3,596 matches
-
te ia mama dracului! O să încasezi la cravașe de nu-ți duce fundul. Ai înțeles? Rămăsesem mut și parcă nici nu-l mai vedeam bine, când mă zguduie cu mâinile lui puternice și trezindu-mă din hipnoza în care mă cufundasem, spune cu emfază: „Iapa d-lui colonel Pătrașcu trebuie să fete în câteva zile, și dacă nu ai grijă de ea, mai bine te-mpuști! Tu, la tată-tu și mumă-ta avusăși, oltene, cai?” Ce puteam să-i zic
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
privind pe fereastră, ca și cum ar fi putut vedea jocul de iele al gândurilor sale prin întuneric. Uneori acest joc părea să aibă un acompaniament de fundal, presărat cu frânturi de melodii, reținute de capriciozitatea memoriei sale. Așa obișnuia să se cufunde într-o stare de relaxare și de aceea evita - afișând de obicei o expresie impenetrabilă - insistența oricărei priviri ce ar fi dorit să i se facă observată și astfel să o incite la vorbă. Uneori mai asculta pentru puțin timp
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului ( Pictura W. Turner) Alunecam peste o adiere, timpul meu înopta peste sărut fără să tresare, fără să țipe, o stare... o nevoie de acum peste trecut. Brațele mele se încărcau cu lumină ochii se cufundau într-un cântec de soare metaforă căzută dintr-o vină, o stare, și norii se amestecă în mare. Nu pragul ne desparte! Iluzia pragului naște ideea, cum dorul se alătură-n suspin iar omul este sângele cel roșu ce colindă
ILUZIE SI CULOARE de PETRU JIPA în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359454_a_360783]
-
scriere de proză scurtă - ne încearcă sentimentul a două idei care răzbat din aceasta. Una e că o parte este scrisă în țară și alta dincolo de fruntariile ei. Apoi .. pe măsură ce trecem de la o povestire la alta avem impresia că ne cufundăm în căutarea unei minuni de dincolo de vremuri. Prieteniile se leagă sub semnul muzicii, iernile devin fierbinți căci, ne spune autorul nu știam dacă lacrimile mele sau fulgii de zăpadă îmi aprindeau obrajii. Lumea se lărgește, Cerului i s-au uscat
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
valurile mereu în schimbare. De pe mal, supusă vântului ce-mi bătea chipul, vedeam Dunărea puternică cu un cupăt mai presus de cugetul altor râuri. Pe acestea le consideram copii ei blânzi; însă și ei turnând lacrimi și întristare atunci când te cufunzi în moarte ! Plângăream apele, dar mai mult Dunărea ce mi-a oferit totdeauna amintiri plăcute. Culoarea și mirosul ei, m-a însoțit permanent ca o sărutare. Uneori a purtat în inima ei tăcută, destinul amar al pescarilor nevăduvindu-i de
ZILE DE IARNĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360323_a_361652]
-
Laura Man Uilăcan din Gurghiu, solist vocal de muzică populară, interpretează melodii din repertoriul Nataliei Gliga, cât și melodii proprii: „Floricică de pe vie”, „Alunel cu trei alune” etc. Muzica o ajută să uite de toate problemele vieții și să se cufunde într-o lume unde se simte mai bine decât în cea reală. Mădălina Cofari din Orșova, Gurghiu, absolventă a Școlii Populare de Muzică din Reghin, cântă numai de doi ani, când a prezentat la festival costumul popular din zonă. Interpretează
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
moment delicat, Mișu i-a salutat cu plecăciune, fără a mai vorbi, și-a îndreptat trupul într-o ținută plină de aroganță și a trecut la biroul său. A ridicat câteva hârtii despre care nu știa nimic și s-a cufundat în studiul lor. Nu vedea scrisul. Nici nu-l interesa. Vedea doar chipul plin de satisfacție al avocatului Cenușe și sânii Ramonei, pe care-i surprinsese împingând provocator bluza subțire, în timp ce se aplecase peste birou pentru a-i vorbi șoptit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
lui Ștefan cel Mare. Există și o variantă, total nerealistă însă, care-l prezintă ca fiu, tot nelegitim, al lui Ștefan Tomșa. Denumirea de „Armeanul” îi vine de la originea armenească a mamei. În același timp, un alt izvor istoric îi cufundă în ceață originea: „Nu știu cine era și de unde se trăgea...”, spune călugărul Azarie în letopisețul său. Iar cronicarul leșesc Martin Paskovski, trage spuza pe turta nației sale, încercând să acrediteze ideea că Ioan-Vodă ar fi fost polonez. Oricare i-ar fi
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
cât soarta se va încăpățâna să mă facă să sufăr cu atat voi lupta.Pentru iubire,pentru speranța,pentru amintirile dragi.Da-mi tu luna palida,astru ce guvernezi,puterea ta de a birui în întuneric,spiritul tău de luptă” Cufundând din nou penița,măi scrise un singur lucru” Am nevoie să te revăd William” Puse jurnalul înapoi în sertar și urcandu-se în păr pe așternuturile moi,isi pleca capul gândindu-se la iubire fără să știe că,la capătul
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
alt oraș la o inmormantare.Simtea că nu trebuie să dezvăluie acel secret pe care il știa numai ea. Intra în camera ei ,lua lumânarea ce ardea pe o măsuță și suflând ca să-i stingă scânteia de viață,încăperea se cufunda în întuneric.” Azi o viață a fost curmata.Oare ce va mai aduce ziua de mâine?”se întreba Karon în timp ce se uită pe fereastră la natură dezlănțuita Referință Bibliografica: Karon,cap 10C / Violeta Catincu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
Și ce forfotă era mai ieri, E tăcere ca-n pustiurile kurde, Trece o patrulă de la grăniceri! Farul, moșul cu vedere foarte bună, Străjuiește peste al apelor cuprins, Printre valuri prea bătrâna Lună, Străluciri nedefinite și-a aprins. Totul se cufundă în semiîntuneric, Ce se pare, pune o mare stăpânire, Peste întinsul apelor altfel himeric, Și peste întreaga omenire. Turda 24 iulie 1966 Referință Bibliografică: PRELUDIU AUTUMNAL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 589, Anul II, 11 august 2012
PRELUDIU AUTUMNAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360046_a_361375]
-
schimbare: „Sunt un contrast și o negare/ Ce mă inventă mă reneagă/ Și-mi pun mereu o întrebare/ Cum pot să fac să fiu întreagă?”. Uneori este resimțită dorința imperativă de a-i fi descoperite sentimentele (Parcurge-mă), alteori se cufundă in rememorarea confesivă a unei iubiri boeme (Plouă a toamnă). Poeta vede lumea prin filtrul sensibilității artistice care particularizează: „Când privesc stelele pe cer/ Mă consolez că pentru mine/ Deși sunt două, au mister” (Consolare). Aceeași Pasiune expune puterea cuvântului
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
Toate Articolele Autorului Trecură două săptămâni de la vestea tulburătoare a morții Marei,însă lucrurile intrară cât de cât în normal.Radella se însănătoșise complet și putea acum să se ocupe de casă,Elisabeth era mai tot timpul plecată,iar Aongus cufundat în muncile câmpului care îi ocupau tot timpul. În lipsă știrilor despre William,Karon încercase să afle de la un negustor unde ar putea fi acesta,însă fără rezultat.Mara fusese singura care stia.Familia Knight mai fusese chemată la sediul
KARON,CAP 12 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360152_a_361481]
-
Mama...,mama!Am fost dus într-un pat mic,cu cadru de fier și amenințat că dacă o să o trezesc mă va bate.Strangand pătură cenușie în brațe,o vedeam pe ființă care îmi va hotăra viitorul și mă va cufunda în tăcere,până când voi inspiră același aer al amintirilor,inecandu-ma de data aceasta cu durerea unui cumplit adevăr”Ajunsesem un orfan” Acesta era adevărul pe care mintea mea l-a acceptat mult mai tarziu.O bună perioadă a copilăriei
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]
-
ce-n vânturi gem Și-un zeu ne-a dat oftatul absolut. Nici măcar o clipă nu mă mir că pot Luceafărului de ziuă minunat, Să îi spun printre străini compatriot- Frate, din țara ce ne-a abandonat. Troițele s-au cufundat sub apă, Lucirile-i par clipe poleite. Copacii goi mor fără să priceapă, Cu brațe-n așteptare înlemnite. O9-12-12 Referință Bibliografică: PREA MULTE FRUNZE... / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 711, Anul II, 11 decembrie 2012. Drepturi de
PREA MULTE FRUNZE... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359845_a_361174]
-
oglinda apei. Primăvara Erosului la Eminescu e dominată de elemente lunare, acvatice, vegetale, în care iubiții nu se prea găsesc, „Hai în codru cu verdeață”- își cheamă poetul iubita. Sau „Vino-n codru la izvorul...” În „Povestea codrului” el se cufundă în copilărie și vis. Codrul mitic înseamnă pentru el lumea sustrasă timpului și destinului. În real, realizarea iubirii nu e posibilă, ea se poate produce numai în lumea magică. Din epoca vieneză, probabil inspirate de frumoasa pe atunci Veronica Micle
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
scriere de proză scurtă - ne încearcă sentimentul a două idei care răzbat din aceasta. Una e că o parte este scrisă în țară și alta dincolo de fruntariile ei. Apoi .. pe măsură ce trecem de la o povestire la alta avem impresia că ne cufundăm în căutarea unei minuni de dincolo de vremuri. Prieteniile se leagă sub semnul muzicii, iernile devin fierbinți căci, ne spune autorul nu știam dacă lacrimile mele sau fulgii de zăpadă îmi aprindeau obrajii. Lumea se lărgește, Cerului i s-au uscat
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Hrănește-ți sufletul cu clipa de tăcere! Pe care am țesut-o în gând cu borangic E firul mângâierii și lacrima de miere Hrănește-te cu clipa! nu vei păți nimic! Cufundă-te în taina tăcerilor astrale! Pe care le-am pictat cu inima în doi Nu te lăsa sedus de zgomotele goale! Cu care ai rămas printre furtuni și ploi. Știi clipa de tăcere în care ne-am iubit? Nu mai
HRĂNEŞTE-TE CU CLIPA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359646_a_360975]
-
e! Și am s‑o fac. Mă mai gândesc la serviciu cum e mai bine și la cine apelez”. Într‑o clipă de răgaz, după ce a rezolvat cu toate comenzile, a trecut în revistă toate numerele de pe mobil. În timp ce era cufundată în gânduri a simțit o mână care o bătea prietenește pe umăr. S‑a întors nedumerită să vadă cine este și a rămas uimită. - Hei, salut, frumoaso! Ce te holbezi așa la mine, dragă? Parcă ai văzut o stafie. Mă
CHEMAREA DESTINULUI (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359575_a_360904]
-
șuieratul vântului care obișnuia să se cocoațe în fugă pe dunele de nisip din apropiere și să arunce cu nisip în ea, începuse să i pară că devine doar o respirație lină, tocmai pe cale de a adormi. Simțea că se cufundă parcă absorbită de nisip și atunci, cu un efort de voință, își încordase toate puterile, pentru a se smulge perfidului somn și se ridicase hotărâtă să reintre în răcoarea valurilor. Vremea frumoasă atrăsese multă lume la plajă. Ridicându-se în
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
acțiunea. Beznă deplină. Ai săpat furios în peretele de granit, cu degetele, cu unghiile și dinții. Cauți o pală de aer, mai multă lumină. Lupți cu coșmarurile, cu clipele ... nu știi dacă-i zi sau noapte. Prizonier în abisul meditației, cufundat în nisipurile mișcătoare ale conștiintei. Te scufunzi mai tare în prăpastia neagră, auzi îndemnuri șoptite cu viclenie, sfaturi amestecate. Spirite înșelătoare îți dau t â rcoale: « Aruncă-te ! Acum ! Hai, nu-ți fie teamă te prindem noi. » Râsete lugubre. « Ai
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
mai sunt multe uși zăvorâte de trecut pe care vom încerca să le indicăm în demersul nostru. Vom coborî la început într-o mare de singurătate. Umilința și izolarea. Când ești în lanțuri pe stradă și nimeni nu te ajută Cufundată într-un fotoliu verde, Laura M. vorbește despre sine ca și cum ar relata o scenă din Kill Bill. Aparenta ei detașare e, de fapt, un fel de a nu încărca cu povestea ei, de a nu șoca cu detaliile violențelor pe
„M-a legat cu un lanț de picior și m-a scos pe stradă ca pe un cățeluș. Nu s-a băgat nimeni”. Până când moartea ne va despărți () [Corola-blog/BlogPost/338661_a_339990]
-
ispitei de a putea să-și treacă și în proprietate măcar câte un singur înger ( tehnologie trei în unu) dădacă ghid pentru zilele toate și păzitor de rele și păcate dar ei așa strălucitori cum sunt - asta se știe - se cufundă-n lumină râzând și-oricât de atent ai asculta par pentru o clipă a fi aici și-acum și totuși nu-s astfel că iritarea și neîncrederea sporesc iar oamenii încep să caute cu furie soluția de compromis spunându-și
SĂ PORNIM VÂNĂTOAREA DE ÎNGERI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340467_a_341796]
-
luat s-a simțit și mai rău. Ajunseserăm la Zăvoia. - Unde e?! - Nu știu, o fi la spital. Dar ție ți-e rău, Tudore! Poate un pic de apă ți-ar face bine... Nu era nimeni prin preajmă. Satul se cufundase într-o liniște cumplită. Am ajuns lângă pârâu. Tudor dădu cu apă pe față, dar se clătina din ce în ce mai tare. Atunci l-am împins. A căzut cu fața în jos și l-am lăsat acolo. Am urcat în mașină și l-
PROMISIUNEA DE JOI (XXII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340520_a_341849]
-
cineva mă critică, mă simt foarte rănit și izbucnesc”, spune psihologul. Astfel apar problemele. Într-un loc de muncă, există oameni cărora le place să dețină mereu controlul, oameni care au tendința de a minimiza valoarea celorlalți, oameni care se cufundă într-o stare de pasivitate, oameni care manipulează. „Sunt oameni care de mici au învățat că nu au suficientă puterea, că nu au suficientă competență și atunci cel mai ușor le e dacă se folosesc de ceilalți în așa fel
Copilul invizibil. De ce folosim mereu, la serviciu și în familie, strategii care se întorc împotriva noastră. Interviu cu psihologul Gaspar Gyorgy () [Corola-blog/BlogPost/338276_a_339605]