81,230 matches
-
în sine, merci, tres peu pour moi! și mai știu un lucru: în afara câtorva rătăciți (în sensul frumos al cuvântului), cum sunteți dragoș și, probabil, tu însăți, mulți reprezentanți ai ONG-urilor pe care cu atâta sârg le vopsești în culori strălucitoare se bucură și ei de partea lucrativa a unor astfel de campanii. a se citi bugete de media din care parte se întorc în buzunarele celor care mânuiesc fondurile, șamd. poate că viața m-a pervertit pana-ntr-acolo
De la repetiţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82639_a_83964]
-
peste cap, s-au adăpat din linguri, au desfăcut papiotele multicolore din sertărașul mașinii de cusut și s-au înfășurat vioi în ațe, au deschis televizorul, frigiderul, mașina de spălat, calculatorul, radioul, dulapurile, ce hoardă, Dumnezeule!... au încercat pixurile la culoare... fîșșșșșșșșș...pe coli vernil...aspiratorul, floarea vopsită a caloriferelor, florile de metal strălucitor ale chiuvetelor, ... s-au dublat, s-au triplat, s-au multiplicat la infinit în oglinzi... băi, uite, uite, sîntem mai mulți, mai veseli...uite, dacă pui mîna
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
încă te mai temi încît deși mă privești nu mă mai vezi. Cum ne mai orbește spaima, păsări și oameni deopotrivă. 7. Pe zidul înalt unde ai zburat îți încălzești aripile strălucitor de negre, aproape albastre, ciocul tău delicat, de culoarea mandarinei seara. De aici mă privești ca de la egal la egal cu ochii tăi de chihlimbar zărind în mine o femeie din munți dar și de pe malurile Balticei. 8. în sfîrșit, ai coborît pe pămînt. De acolo mă priveai și
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
dar sună întruna vântul prin fluierul de oase. și nu auzi. nu auzi. VII aici sunt, câine drag. în răsuflarea ta îmi topesc plânsul. nimicnicia. nimeni nu mă știe acum. nimeni nu m-a uitat. pentru că nimeni n-a știut culoarea ochilor mei în miez de noapte. în dimineața pustie. doar tu câine drag mi-ai lins cele cinci răni. hai, vino. acolo e mult visatul pat din frunze de lotuși. acolo nu e niciodată iarnă. acum m-au lăsat în
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
m.). Or, a muri de scarlatină, ca și, de bună seamă, a te "topi", cu Craii, "în purpura asfințitului" (s. m.) sau, eventual, "în sânge" (s. m.), cu suta optsprezece, este, aici, a-ți asuma, până la capăt, pr(a)estigiile "culorii imperiale", mistuitorul roșu bizantin. Și, de altminteri, moarta are parte de un prohod într-adevăr domnesc, "ca împărătesele de la Bizanț"... Cu care, acest roșu, "scarlat"-ul matein, va să-și încheie echivoca lui misiune, - după ce alternase, contrapunctic, cu "craii", în
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
vorba de Pulcheria (și după soț, și după tată) Canta, exotica mătușă de dincolo de Milcov și viitoarea mamă de suflet a Ilincăi, - pe care, însă, nu-i nevoie s-o "înfieze", ca să o facă, dimpreună cu averea-i, hereda amintitelor culori, de vreme ce aceasta le poartă ab initio în propria-i plasmă, ca într-un album vrâstat de rubrici! Iar dacă boala "hărăzită" ei e scarlatina, - aceea care i-o transmite, molipsind-o, e o copilă oarecare de pe stradă, umblând, însă, în
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
faetonul" unei lăptărese. Printr-un scurt, ultim, jet de alburi seminale și de sanguine roșuri, are s-o încheie, în rest, și Pașadia, - cel "închinat", altminteri, altei masle. III. Că nu am stăruit, până acum, asupra tâlcului "în sine" al amintitelor culori, e fie pentru că acesta e truvabil, "de gata", în diverse lexicoane, fie că, mai cu seamă, ceea ce,-n Craii..., are importanță e semnificația contextuală, a lor, - care se face și desface: repartiția și diseminarea acestor culori (și nuanțe) în pliurile
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
în sine" al amintitelor culori, e fie pentru că acesta e truvabil, "de gata", în diverse lexicoane, fie că, mai cu seamă, ceea ce,-n Craii..., are importanță e semnificația contextuală, a lor, - care se face și desface: repartiția și diseminarea acestor culori (și nuanțe) în pliurile cărții. Cifrul cromatic matein (când nu e vorba, evident, de unul propriu-zis heraldic, adică strict și imuabil) nu-i diferit, în rest, de cel comun, - în care albul, între altele, înseamnă inocență sau candoare virginală, iar
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
detrimentul propriu!) că purpura (pourpre/purple) se traduce, heraldic, prin "violet" (iar nu prin "roșu"); că, așadar, "săgeata purpurie" străpungând, în herbul lui Pantazi, gâtul lebedei albe, e violetă! Cum violetul, însă, e tocmai un amestec de roșu și albastru (culori, acestea, foarte pantazești), săgeata asta, care-i una demi-roșie, are, în plus, un tâlc homeopatic, "asemenea acelei suliți ș?ț ce singură avea darul să tămăduiască rănile ce făcuse." Și nu e un "homeopat" Pantazi însuși, ce tinde să se
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
mai puțin somptuoasă decât roza, are un miros pigmentat, un fel de umor, ceea ce o face aptă să simbolizeze feminitatea spirituală." (G. Călinescu, Universul poeziei, V) 7 Alias Mișu Văcărescu, portreturat în Sub pecetea tainei (cf. Opere, p 151), - unde culoarea părului său postiș nu este, însă, precizată. 8 "șI. L.ț Caragiale era întins pe pat, acoperit cu garoafe - floarea lui preferată." (Cella Delavrancea, apud Alexandru George, Mateiu Caragiale, Ed. Minerva, București, 1981, p. 58) 9 "Sous la rčgne de
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
albă cu motive naționale, își descrie adesea elegantele toalete pe care le purta în diverse ocazii. Era un spirit monden, participa cu entuziasm nu numai la concerte și spectacole, dar și la ceaiuri și baluri. Temperament artistic, "mare iubitoare de culori și forme", avea pasiunea horticolă și a decorațiilor interioare. îndrăgise vechile noastre mănăstiri, ca, de pildă, Horezu, unde maicile o întâmpină cu cântări și lumânări aprinse. Compania cea mai plăcută e a fetelor sale cele mai mici, Mignon și Ileana
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
foștii regi." Forma era inspirată din vechile fresce românești, reprezentându-i pe marii domnitori și era încrustată cu pietre prețioase. Moștenind plăcerea fastului strălucitor al Romanovilor din care descindea pe linie maternă, Regina purta o mantie confecționată de asemenea în culoarea aurului. "Lucrată pe un fir de mătase roșie are umbre splendide ca un apus de soare". Printre înalții oaspeți străini se aflau mareșalul Foch, "învingătorul de la Marna", și "dragul nostru vechi prieten" generalul Berthelot, șeful Misiunii militare franceze, venită la
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
în "apartamentul ambasadorului", s-a prezentat "șeful biroului administrativ", volubil, bine dispus, cu privire ciacâră, înmânându-mi spre semnare inventarul de bunuri date în folosință, de la farfurii la scrumiere, scaune, mese, fețe de masă, cratițe mici și mijlocii, de diverse culori, covoare și tablouri, urându-mi din nou "bine ați venit" și asigurându-mă de toată buna sa colaborare. Am apreciat zugrăveala proaspătă, mirosind a ulei rânced și trandafirii așezați într-o vază de sticlă ordinară, lângă televizorul alb-negru, firește, precum și
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
la dispoziție o colecție întreagă de sticle cu tărie occidentală și nu trebuia să ne spunem nimic. Tot ceea ce am înțeles, totuși, din această întâmplare, e că nu eram singur, că cineva se îngrijea de sănătatea mea politică fără nici o culoare - refuzasem orice înregimentare, spre dezamăgirea multora, mai ales a celor ce strecurau în presă ideea că "e omul nostru". Instalarea mea în "apartamentul ambasadorului" era un sistem gândit bine și dintotdeauna: toți ambasadorii dinaintea mea locuiseră aici, sub tavanul de
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
Toledo, cu o expoziție personală. Un rege Lear, prăbușit sub blestmeul fiicelor. Nu mi l-a refuzat, dar a cerut timp, să-l "consolideze", pentru că pânza de la Fondul Plastic era tratată cu mult gips, care se măcina și distrugea minunea culorilor, cum se pare că s-a întâmplat cu multe din lucrările sale. Administratorul, care știa bine obiceiurile casei, s-a arătat binevoitor, și chiar de a doua zi am avut în loc de "urechea din Toledo", ninsoarea lui Ion Grigore. Firește, după ce
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
discreție, alune prăjite. M-a inclus printre aceștia, am refuzat, dar, la insistențele lui, am cedat și m-am ridicat în picioare. Portocalele s-au ridicat odată cu mine, plasa de polimeri s-a sfâșiat și-au cucerit intervalul cu lumina culorii și miresmelor, absente din magazinele noastre. Diligentă, o stewardesă le-a cules într-o pungă de shop, și ca să nu mai stau cu prada în brațe, proprietarul sticlei i-a spus fetei s-o ducă la bagajele lui, urmând s-
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
și el calificativul de putrefacție poeziei lui Ion Barbu. Redactorul-șef al Scânteii primește aplauze din partea lui Ion Vitner, dogmatic notoriu, care inaugurase cu un an în urmă în Contemporanul critica sociologizantă (deformantă), cu un articol despre Eminescu, intitulat Poetul culorilor sumbre și, surpriză, din partea prozatorului Petru Dumitriu, care considera studiul un model de critică marxistă prin obiectivitate și documentare (s.m.). Tânărul cultivat, cu studii filosofice în Germania, parcă pierduse sensul cuvintelor. Unde o fi văzut obiectivitate în aprecierea (mai exact
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
formă de averse", organizatorii devin precauți. Nu după multă vreme, în mijlocul parcării se înalță un cort de toată frumusețea. Construcția seamănă frapant cu un adăpost pentru sinistrați, dar nesimțitul a aflat - nu de azi, de ieri - că scopul scuză mijloacele. Culoarea mai degrabă mohorâtă a pânzei de cort contrastează cu manifestările euforice pe care urmează să le ascundă privirilor. O parte dintre martori mustăcesc în spatele geamurilor. Dacă tot nu dormim la noapte, măcar să vedem și noi cum dansează mireasa." Ei bine
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
în posesie a caselor ale lui Caius Branea - murdare, neîngrijite,de atâta vreme, și în plus, pline de chiriași puși pe scandal. Mă văd atunci fără nici o milă: fața ridată și plină de pete, gușa care îmi atârnă, ochii cu culoarea spălăcită de vârstă sub sprâncenele rărite din care răsar mereu fire prea lungi, carnea moale a pulpelor care face cute,încheieturile care dor și scârțâie. M-am lăsat înapoi pe pernă, nu văd nici un ceas, nicăěeri, și ace subțiri îmi
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
păteze cu grăsimea transpirației lui abundente. Ciocăni ușor în ușă, dar cum nu primi nici un răspuns, își luă inima în dinți și intră în vîrful picioarelor. Aruncă o privire asupra patului, încă nedesfăcut, pe care trona șalul de lînă de culoarea smeurei, neterminat, alături de ghemul uriaș. Temător, înaintă către scaunul cu rotile din dreptul ferestrei, în care Walburga, cu părul cînepiu lăsat de-alungul umerilor, părea că abia mai respiră. Hansi se propti în fața ei, și îi văzu ochii închiși și bărbia
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
Hansi de admirație. - Să te duc în pat, floarea mea? întrebă Hansi și, mai înainte ca Walburga, devenită ușoară, imobilă și somnolentă, să răspundă, o apucă, o ridică din scaunul cu rotile și o așeză pe pat, lîngă șalul de culoare smeurie și ghemul uriaș. - Sunt frîntă, micul meu Hansi, și nu mai pot croșeta, spuse ea cu vocea încă aspră, dar ceva mai muiată de somn. - Ai croșetat destul, inimioara mea. A venit vremea să te mai și odihnești. Anii
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
nostru mirosind cu toții a urină putreziciune și teamă sînt eu și numele meu e românia. avuția mea: cîteva sute de cărți un lighean roșu de plastic un fier de călcat uzat un aparat de radio un serviciu de ceai de culoarea pămîntului un suflet orgolios și necruțător o piele afurisită un dumnezeu plictisit o dorință ca o vină de moarte tu plimbi pe străzile unui oraș din centrul europei lașitatea și lipsa mea de speranță a doua scrisoare către nikos pune
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
situație sunt tratați în același mod. 2.În cazul unui tratament preferențial, funcționarul trebuie să justifice acest fapt prin caracteristici obiective și pertinente ale cauzei analizate. 3.Funcționarul elimină orice formă de discriminare nejustificată între cetățeni, în funcție de naționalitate, sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri religioase, opinii politice sau orice altă opinie, apartenența la o minoritate națională, avere, familie, handicap, vârstă sau orientare sexuală. ARTICOLUL 6 PROPORȚIONALITATE 1.În emiterea deciziilor, funcționarul are în vedere
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
care oferă o sinteză asupra cotidianului din epoca lui Ștefan cel Mare, prin femeile acestuia, sfetnici, boli, bucurii, războaie etc.: avem de-a face cu un excelent studiu de mentalitate care radiografiază epoca prin social și politic, dar și prin culorile și sonoritățile vremurilor respective. Ovidiu Pecican concretizează o investigație la nivel de imaginar istoric, printr-o narativitate fermecătoare, de povestitor cu vocație; autorul este preocupat de cultura aulică din vremea lui Ștefan cel Mare, prelucrând informațiile extrase din ornamente, bijuterii
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
aleargă după gândurile noastre, pe care nu le vor prinde niciodată - bănuite de către ei a fi gândurile noastre. Fiecare nebun poartă câte-o mască, fiecare ne împrumută masca sa și noi sărim într-un picior, de bucurie. Lopețile Frenezie a culorilor - sarabandă a gândurilor... Calci pe un teritoriu regăsit. }i se pare că trece o luntre, - apa ai închipuit-o tu -. Lopețile-s privirile tale, care se afundă în adânc. Vers Mai smulg câte ceva, câteodată, din insomnia lunii, legănată. Vis Deodată
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]