1,109 matches
-
care să-l țină pe loc, e învederată în plastica înfățișare a lui Ulise, jegos de apa mării: Iar Ulise Se coborî la râu ca să se spele De sărătura care-i cotropise Tot spatele și umerile-i late, Și capu-și curăți de jegul mării. Atmosfera sătească e realizată cu mijloace de pictor. Ulise doarme pe o blană de bou neargăsită, învelit cu piei de oi și cu un țol adus de Evrimona, el are la gospodăria lui casă cu pridvor, împrejmuită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Papa-dat-Bengescu e stilul prolix și chiar agasant, stil de conversație în definitiv, potrivit materiei. HENRIETTE YVONNE STAHL O nuvelă a Henriettei Yvonne Stahl, Mătușa Matilda, se remarcă prin poezia lucrurilor îmbătrînite, a rochiilor demodate, a oglinzilor ce nu se pot curăți fiindcă înlăuntrul lor "s-au împăinjenit imaginile". Alte scrieri, Voica, Steaua robilor, apărute unora ca dovezi ale unei puteri excepționale de analiză nu ating intențiile, care în general se rezumă la propoziția că femeia are dreptul să-și caute fericirea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este contrazisă de versurile iritant de bine ticluite: „La toate-ai fost norocit: nu crez c-atît izbuteai, D-ai fi avut să formezi limba În care scriai; Dar veacul te-a ajutat: În vremea cînd te-ai născut, Stilul era curățit și drumul era făcut. Altfel e-n țară la noi: noi trebuie să formăm, Să dăm un aer, un ton limbii În care lucrăm; Pe nebătute cărări loc de trecut să găsim, Și nelucrate cîmpii de ghimpi să le curățim
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
curățit și drumul era făcut. Altfel e-n țară la noi: noi trebuie să formăm, Să dăm un aer, un ton limbii În care lucrăm; Pe nebătute cărări loc de trecut să găsim, Și nelucrate cîmpii de ghimpi să le curățim.” Trăind Într-o epocă de Întemeiere a poeziei, Grigore Alexandrescu n-are propriu-zis psihologia unui Întemeietor. E doar un plivitor În lanurile limbii, un pălmaș harnic și exigent, atent să nu Încalce măsura gramaticii, să afle, „cuvîntul creștinesc” care exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a gîndit de mult!) la Eminescu și Macedonski. Acel „parfum de roze și ambrozie”, sau valurile de aur, mărgăritare, purpură, roze și diamant, revărsate din cerul zilei de amarant (comentate de I. Negoițescu) anticipează pe parnasienii, estetiștii, coloriștii noștri. Selectate, curățite de praful unui retorism insuportabil (căci, ignorînd Retorica, Bolintineanu este, poate, poetul cel mai retoric din secolul al XIX-lea!), imaginile lasă să se Întrevadă un mod particular de a privi și de a asculta. Evidentă este senzualitatea (simțualitatea) lor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca proștii, nătărăii și dulăii... CÎnd Îți vine ceasul „ca să-ți sufli de muci nasul”, s-o faci cu pază și multă rușine, căci: „Foarte scîrbos lucru este Cineva cînd Își privește Mucii și nu-i Învelește Au cînd nasu-și curățește Cu unghia, ș-Îl zvîrcolește...” Pann prevede toate situațiile dificile. CÎnd vorbești cu cineva, zice el, ține-te la oarecare distanță „ca să nu-l stropești cu bale / și cu scuipările tale”. Cuvintele să fie frumoase, dulci și cu minte, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tot mișcă din lăbuța? O, cât e de frumușel! Ia și tu învățături. De ce face ea așa? Trupul pentru ce-i lucește? Hainele să-ți îngrijești Ea se spală, draga mea. Draga mea, el se păzește. Trupul să ți-l curățești. 107 Culori de Ion Țîrlea Într-o intersecție, Învățăm o lecție Dacă-i roșu, ne-am oprit, Răbdător și liniștit; Iar cand verde e culoarea, E permisă traversarea De respecți ce-ai învățat Drumul tău e minunat. N-avea grijă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
acele versuri puternice prin care a reușit să zugrăvească figura iubitului conducător al poporului nostru muncitor, tovarășul Gheorghiu-Dej! (Ă). Partidul atrăgea mereu atenția scriitorilor că, pentru ca pe baza acestor principii să poată crește o literatură nouă, terenul trebuie să fie curățit de buruienile decadentismului burghez. Studiul tov. Sorin Toma Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei a ajutat scriitorilor să Înțeleagă În adâncime originile și diferitele forme de manifestare a ideologiei burgheze În creația literară, i-a Înarmat să le combată. Însă confuziile
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
împărtășesc și cei buni și cei răi. „Dacă ești sfânt - spune Sfântul Niceta - iubește privegherile ca să păstrezi comoara priveghind și să rămâi în sfințenie. Dacă ești păcătos, cu atât mai mult silește-te, ca priveghind și rugându-te, să te curățești, strigând mereu cu umilință: «De cele nevăzute ale mele, curățește-mă, Doamne, și de vrăjmași apără pe robul tău» (Psalmul 18, 13, 14)”. Slujba privegherii leagă, prin vechimea și foloasele sale, pe creștinii care sunt în Biserică cu proorocii și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spune Sfântul Niceta - iubește privegherile ca să păstrezi comoara priveghind și să rămâi în sfințenie. Dacă ești păcătos, cu atât mai mult silește-te, ca priveghind și rugându-te, să te curățești, strigând mereu cu umilință: «De cele nevăzute ale mele, curățește-mă, Doamne, și de vrăjmași apără pe robul tău» (Psalmul 18, 13, 14)”. Slujba privegherii leagă, prin vechimea și foloasele sale, pe creștinii care sunt în Biserică cu proorocii și sfinții, cu slujitorii Legii și ai Evangheliei, dar mai ales
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
curăția inimii caracterizând desăvârșirea monahală, de curăția minții și de curăția sufletului, și nu în ultimul rând, de alte noțiuni similare precum curăția trupului sau rugăciunea curată. Evagrie definea scopul vieții practice ca mintea curățită. Aceasta reprezenta echivalentul expresiei inima curățită pentru faptul că inima avea în scrierile sale înțelesul biblic de minte, adică puterea cea mai înaltă și integratoare a sufletului. Tot la Evagrie apare controversata învățătură despre apatheia cu sensul de nepătimire și preluată de acesta de la stoici. La
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a porților, fără nici un control, și nu i-a trebuit mult dușmanului să pătrundă. O parte din aceste elemente au fost descoperite, unii înlăturați, s-au luat și alte măsuri față de ei, nu se poate spune că nu s-a curățit treptat Ministerul de Interne. Însă a spune că e bine curățat și că nu există pericol, e o gravă greșeală. Va trebui să dăm un ajutor permanent pentru întărirea acestui aparat așa de important și în primul rând trebuie [asigurate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
regimului nostru. Analizând mai adânc cauzele fundamentale ale lipsurilor, după părerea noastră sunt următoarele: a) Din analiza făcută până acum, reiese că dacă cu restul aparatului de Stat noi am avut o poziție justă, preluându-l de la burghezie și apoi curățindu-l pe măsură ce ne întăream pozițiile, aici în acest serviciu, considerăm că era necesar ca vechiul serviciu S.S.I. să fie sfărâmat, distrus și clădit apoi un serviciu nou, având la bază criterii exigente pentru alegerea cadrelor, dând întâietate elementelor călite în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de a vă exprima în universul teatralității? Știu că nu știu, știu atunci când nu mai pot că trebuie să pot... și încerc întotdeauna să nu mă treacă viața fără ca eu să mușc din ea și, apoi, trăgând aer în piept, curățit de nimicnicia ce mă atacă, să pot cânta, fluiera, recita, striga ceea ce îmi place, ceea ce vreau și ceea ce simt. Trăiesc-trăind. Cu frică, neliniște, iubire, speranță și dorință de a înțelege și de a lupta... Bucuria vine din oferta sufletească cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al lui Ion Zoba din Vinț, în Viața lumii a lui Miron Costin și în Divanul lui Cantemir: Precum doao răsădituri trupului și sufletului fiind dulceața și durearea, multe sunt odraslele acelora pentru carele pre fieștecarea cel atot lucrătoriu gând curățindu-le, privindu-le și adăpându-le și în tot chipul mai turnându-le, dumesteceaște cele ale năravurilor și ale patimilor materii. Pentru că gândul iaste povățuitoriu bunătăților, iară patemelor sângur țiitoriu, și caută oarece întâiu pentru el den celea opritoare fapte
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
309) reproduce un fragment din Dimitrie Cantemir, interesant din punctul nostru de vedere; melancolia: "boală de voia rea, pătimirea întristărei, fierea neagră". În Miron Costin, găsim însă: "Cum se ridică și se risipește o negură întunecată, așa și el se curățește de scârbă ce-i zăcea la inimă"45, ceea ce constituie o admirabilă metaforă, dar și o realitate științifică. Inima era, pentru moldoveni, identică cu sufletul: inimă rea, sau chiar astfel ca o licență literară "Ștefan Vodă, lăsând inima cea neprietenească
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
adevărat pericol pentru integritatea Republicii Moldovenești. Sosirea lui C. Stere la Chișinău, la 24 martie, a fost întâmpinată cu mare bucurie și entuziasm. „Cu sosirea lui, atmosfera apăsătoare de griji zilnice, combinații, ambiții, mici uri, lupte de culise... s-a curățit pentru moment, s-a înseninat, s-a însănătoșit... Într-o serie de convorbiri, conferințe, discuții, interviuri, discursuri, toasturi - chestiunea unirii repede s-a pus pe bazele ei istorice, naționale și morale ale dreptului de viață politică și culturală națională a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dumnezeire, Celui ce S-a arătat pe pământ și a petrecut cu oamenii, Celui odrăslit din feciorie, întru Care a locuit toată plinătatea dumnezeirii trupește, făcându-se pârga noii frământături, prin care Cuvântul a îmbrăcat firea noastră făcând-o neîntinată, curățită de toate patimile concrescute în ea”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a XIII-a, în PSB, vol. 29, p. 295) „... întrucât demnitatea împărătească stă mai presus de orice alt merit și de orice altă putere
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Domnului pentru om s-a făcut - (pentru acela care) zăcea mort în groapa întunericului, a păcatului, a duhului celui necurat și a puterilor celor viclene - ca să-l învieze încă din acest veac și să-l aducă la viață, să-l curățească de toată întunecimea, să-l lumineze cu lumina Sa și să-l îmbrace cu veșmintele cele cerești ale divinității”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXXIV, 2, în PSB, vol. 34, p. 242) „... Cel ce pentru noi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. 41, p. 776) „Căci Domnul Iisus Hristos de aceea a venit în lume, ca să țintuiască pe cruce patimile noastre și ca să ne dea iertare păcatelor. Întru moartea Lui ne-am îndreptat, pentru că prin sângele Lui a ajuns să se curățească întreaga lume”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Tâlcuiri la Sfânta Scriptură. Despre Iacob și despre viața cea fericită, Cartea I, 17, în PSB, vol. 52, p. 254-255) „Augustin 45, preot al cetății Hippo-Regius, zice: Dar pentru ca oamenii să se nască din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. V, XXXIV, în PSB, vol. 15, p. 129) „Flămânzii erau hrăniți, și Cel Care-i hrănea era prigonit și dușmănit; demonii erau alungați, și se uneltea împotriva Celui Care poruncea demonilor; leproșii erau curățiți, șchiopii umblau, surzii auzeau și orbii vedeau, iar Binefăcătorul ea alungat. În cele din urmă au dat morții pe Cel care a 58 dăruit viața, au bătut cu bice pe Liberatorul oamenilor și au osândit pe Judecătorul lumii”. (Sf. Vasile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în templu, ci în afară de oraș și de ziduri? Ca să se împlinească acele cuvinte care spun: Cu cei fără de lege s-a socotit (Isaia 53, 12). Dar pentru ce a fost jertfit pe vârful Crucii, și nu sub un acoperiș? Ca să curățească și văzduhul. Pentru asta a fost jertfit în vârful Crucii. Nu sub bolta acoperișului, ci sub bolta cerului. Când Oaia era jertfită în vârful crucii, atunci văzduhul se curăța, dar se curăță și pământul, căci Sângele din coasta Lui se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
atunci pune capăt hulei, cunoaște vrednicia Duhului!” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 599) „ ... e o putere și o lucrare proprie și foarte însemnată a Duhului aceea de a curăți și de a ierta păcatele, cum mărturisește cuvântul evanghelic. Deci cel ce a mărturisit pe seama Lui puterea iertării păcatelor, I-a mărturisit odată cu aceasta și dumnezeirea 78”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rugăciunea domnească, Cuvântul III, în PSB, vol. 29
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la titlul Faptelor apostolilor, (La începutul Faptelor Apostolilor - II), în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență..., p. 313-317) „... mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor ...” „(Botezul - n.n.) se numește baie, pentru că suntem curățiți de păcate; se numește harismă, pentru că ni se șterg pedepsele pentru păcate; se numește luminare, pentru că privim acea sfântă lumină mântuitoare, în care vedem cu pătrundere Dumnezeirea; se numește desăvârșire, pentru că nu-i lipsește nimic”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
183) „Păcatele săvârșite înainte de botez sunt iertate (prin botez - n.n.)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXIV, 154.3., în PSB, vol. 5, p. 302) „... după ce cu apa renăscătoare mi-am spălat petele din trecut și-n inima curățită de păcate a pătruns lumina purificatoare, după ce cu ajutorul Duhului Sfânt a doua naștere m-a transformat într un om nou, ca prin minune mi se părea că deodată îndoielile mi se spulberă, cele închise se deschid, cele întunecate se luminează
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]