1,689 matches
-
mare sau mic „Peștele“ este bărbatul, binefăcătorul, mentorul, protectorul, exploatatorul prostituatei. El o scoate din impas, îi face rost de clienți, o învață meserie și îi lasă cam 5% din încasări. Noroc că majoritatea prostituatelor fac bacșiș sau pot re cur ge la activități independente, ceea ce înseamnă că trebuie să lupte singure pentru „vadul“ în care lucrează. O specie aparte de „pește“ este „madama“, femeia care exercită unele dintre atributele unui „pește“, mijlocind întâlnirea prostituatei cu clientul, învățând-o să dobândească
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sărăcie și de copilașii ce-i am de la bărbatul dintâi“. De această stra tegie uzea ză și soțiile vinovate. Simțind că ceva nu merge în interiorul cuplului, femeia o ia înaintea bărbatului și adresează o jalbă la Mitropolie centrându-și dis cur sul pe dihotomie femeie supusă și inferioară / bărbat autoritar și superior. Ancheta în teren demonstrează însă exact contrariul. Când numai are ce pierde, femeia își schimbă radical discursul, numai este o victimă, ci o acuzatoare aducând numeroase învinuiri lumii masculine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tată, așișde rea voi să so co tesc că n-are nici frate și voi trimite eu rude de ale mele dă aici și-<o> vor aduce.“ Și cu toate acestea pregă ti ri le de nuntă își ur mează cur sul. Ma ma-soa cră trimite nuro rii o pereche de cer cei de smarald și o floare de diamant pe care să le pre fa că „după modiia ce a eșit acum și după cum va plă cea Zmă răn di
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al im pe riali lor în Prin ci pa te. A petrecut în țara Românească și Moldova 11 ani, între 1775 și 1786. cu ha muri rup te, si lesc părinții cu bătaia să-și ducă înapoi acasă, ca pe o cur vă, fiica așeza tă în că ru ță.“ În funcție de re giu nea din care cuplul provine, rituaul se des fă șoa ră urmând mai mult sau mai puțin scena riul oferit de Can temir. Astfel în iulie 1792, Flo rea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
face decât să stârnească rumoare și necinste, de aceea a sfă tuit-o deseori „să nu-și ocărască bărbatul, că râd oamenii și șade rău“. Alte și alte amănunte vin să întregească portretul femeii, „să pișă și să spurcă în pat“, cur veș te și pe trece cu un flă cău, își blesteamă soțul, urându-i „să nu se aleagă ca praful de dânsul“. Toate aceste fapte urâte au determinat-o pe baba Sanda să-i alunge din casă. Limbuția femeii semanifestă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
separarea datorită unei conduite asociate cu desfrâul sau cu adulterul, iar alte două în care moartea a pus capăt adul te ru lui. Băr ba ții se află în frunte cu 56 de jalbe, iar femeile cu numai 12. Dis cur sul Pravilei se conturează mai degrabă în jurul desfrâu lui feminin, acor dând o oarecare in dul gen ță celui masculin. Pe parcursul a 21 de ar ti co le, glava 215 ana li zea ză desfrâul feminin, trecând prin toate forme
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-și nopatea, ca să să vâr șeas că fapte de bleste mă ții“. Desfrâul feminin cuvinte le, pentru a ca rac te ri za o con dui tă feminină desfrâ na tă, sunt foarte dure. Fe me ia poartă numele de „cur vă adevărată“, iar pof te le ei sexuale o apropie de ani ma li ta te. Aso cie rea între cur vă și că țea revine adesea; ca și ani malul, ea este „ne as tâm pă ra tă“ și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ri za o con dui tă feminină desfrâ na tă, sunt foarte dure. Fe me ia poartă numele de „cur vă adevărată“, iar pof te le ei sexuale o apropie de ani ma li ta te. Aso cie rea între cur vă și că țea revine adesea; ca și ani malul, ea este „ne as tâm pă ra tă“ și „nă ră vi tă“, um blă din loc în loc, bântuie pe uliță, pe la câr ciumi sau prin băi le pu bli
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Pravilei, o femeie nu are voie să-și pă ră seas că căminul fără acordul soțului ei, cu excep ția rude lor pe care le poate vizita. Ie și rea ei din sat sau mahala nu o transformă într-o „cur vă“, dar naște sus pi ciuni cu privire la comportamentul ei și, mai ales, cu privire la fidelitatea conjugală care este pusă la ândo ia lă de soț. Fi de li ta tea femeii măritate constituie esen ța reputației feminine, bunul cel mai de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
im por tan tă in sul tă adre sa tă femeii se în vâr te întotdeauna în jurul pu rită ții. Dacă bărbatul poate fi bon doc, foar ță sau var var, feme ia nu primește decât apela ti vul de „cur vă“, ca atri but principal re găsit în mai toate jalbe le, in sul ta ară tând nu numai su biec tul la care o femeie este sensibilă, ci și că ex perien ța socială pe care o îm păr
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ba ți lor de către alți bărbați, și chiar de către femei, au ca su biect princi pal tot pu ri ta tea sexuală a femeilor, fie că le sunt soții, mame sau surori. Din co lo de um ble te, unei cur ve i se aso cia ză și alte păcate: fură, bea și pe trece cu oa meni străini. Ca în toate cazurile, și în aceste situații locul vecinilor, în de fi ni rea desfrâului, rămâne esen țial. Prezența unei femei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pusă în eviden ță și toate aceste sanc țiuni in clud plimbarea pe ulițele mahala le lor în văzul tuturor. În al doilea rând, se remarcă cru zi mea fără margini și umilința la care este su pus amantul. Dis cur sul soțului înșelat se conturează în jurul ne cinstei su fe ri te ca urmare a con dui tei femeii care prin dez mă țul ei i-a adus de făi marea oamenilor. Acest sentiment al onoarei este foarte puternic la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în cea sul morții, nu-și re trage totuși decizia asupra copiilor ră mași în grija unchilor paterni și nu a mamei. La rândul său, boieroaica se arată ofen sa tă atunci când este acu za tă pe ne drept de cur vie. Cin stea și buna con duită fac parte din onoarea ei și îi fixează locul în societate și comuni ta te. Des pi na Va ri pat se simte foarte jig ni tă, ba chiar furioasă din cauza vor be
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
smerenia noastră cu nici un mijloc a-i împăca și fiind precum am zis mai sus lucru dovedit“, divorțul se acordă. Lovitură de teatru însă: zestrea nu poate fi confiscată pentru că soțul a reprimit-o în patul conjugal, chiar dacă a prea cur vit cu altul. În sus ținerea acestei sentințe, mitropolitul Neofit invocă glava 215, zacea la 15 din Pravilă care zice următoarele: „de vréme ce va fi știind bărbatul că-i curvește muiarea cu alții, și-i va fi și zis
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
motive le sunt multe și se rioa se, după cum singur soțul re cunoaș te: „și traiu rău am cu soția mea, dă o bat și o căznesc, uneoricând sunt în be ție, al te ori între zie, făcând-o și cur vă“. adevărata teamă a soției este legată de zestrea pe care soțul începu se s-o ri si peas că pe băutură. În fața in stanței, el se anga jea ză „că mă car un cap dă ață să nu am
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prăpă di dintr această zestre a soției mele, ci toată să fie în păs tra re și pă de plin“ și re cunoaște că a cam exa ge rat cu bătaia și cu băutu ra mai ales că Ioa na „cur vă nu este“; promi te că se va schimba și de băutură se va lăsa. Așa dar, zestrea trebuie în totdea u na prezervată, folosită, dar nu ri si pi tă, pusă în valoare, dar nu vândută. separarea cuplu lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
co pi i lor. Bă la șa a invocat totdeauna cheltuie li le pre su puse cu creșterea lor, chiar și atunci când a rămas numai cu unul singur și acesta a devenit ma tur, ca pa bil să se des cur ce singur. Ce re ri le ei nu au fost nicio da tă refuza te la Mitropolie, toată lumea consi de rân du-l res pon sa bil pe tată pentru hrana copiilor săi și pentru asigurarea drep tu lui de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
domina te și cea a unui bărbat puternic, do mi nant, superior. În fapt, această imagine fra pea ză ci ti to rul la o primă lec tu ră, căci, după o cercetare în pro fun zi me a dis cur su ri lor masculine și fe mi ni ne, se observă că relațiile umane sunt mult mai comple xe. Ele pre supun con frun ta rea, negocierea, vio lența, iar o femeie nu ră mâ ne niciodată în afara acestora, ci
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
con ține prin natura sa mult mai multe ten tații decât satul: cârciuma, ca fe nea ua, bor de lul, jo cu ri le de no roc. Bucureș tiul, pentru că la el ne-am re fe rit pe tot par cur sul ana lizei noas tre, este un oraș cos mo po lit în care oamenii circulă cu mare ușurință. Izo lat de Eu ro pa Cen tra lă și Oc ci den ta lă până către 1780, el se des
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
boieri. „Oră șe nii“ aflați în apropie rea puterii fac mult mai ușor și mult mai des recurs la putere decât ar putea face un să tean „cen zu rat“ în ac țiu nea sa de distanță, rușine, sărăcie. Re cur sul „oră șea nu lui“ este unul pro li fic din punc tul de vedere al scri su lui încă dintr-o primă fază dacă ținem cont de faptul că el se adre sea ză direct in stanței su pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cele mai bune dovezi că poetul are un cert rafinament combinatoric, incantațiile amoroase amintind când de cele semnate, odinioară, de un Costachi Conachi sau un Iancu Văcărescu, când de recentele brumariene: "Pasul tău pe străzi înguste/ Face flamure din fuste/ Curul tău, puțin mai sus,/ Mă lasă pe gânduri dus.// ... // Ochii tăi de aur plini/ Iar îmi caută pricini./ Gura ta cea lobodă/ Mă sărută slobodă" etc. Desigur, niciun exercițiu de virtuozitate stilistică nu poate edulcora sfârșitul cuplului (în special Dispariția
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mese/ Și din aluatul cel mai blând/ Îți fac pâinițe lungi și drese/ Cu cânepă și-apoi, roșind,/ În timp ce-n flori umedă iese/ Pe lume roua din pământ,/ Pun îngerii să ți le-ndese,/ Plini de evlavie și-avânt,/ În curul rozbombat și sfânt!". La fel ca aici, în cel de-al doilea Sonet din imbricata Infernală comedie, marea majoritate a versurilor de dragoste scrise de Emil Brumaru capătă o priză aproape magică, grație nesfârșitului șir de laitmotive și refrene cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
amintește. Noi stăm pe treptele de beton de pe vremea lui Pazvante și-l ascultăm pe Adi. Adi e cel mai tare, are suflet și parai cît încape. Atîta doar că-i pitic. La o adică, îi dai un șut în cur și zboară peste blocuri, de nu se vede. Nu ne-a făcu el pe noi, ne-au făcut mama și tata, niște luzări care pleacă-n fiecare dimineață la servici, ca să ne-aducă lovele. Puține, vai de capul lor. Niște-amărîți
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
tragă cu grădinarul, așa, să-și mai amintească de tinerețe, de meleagurile natale. Pe bulevard Îmi place pe bulevard, ai de toate. Poți să te lovești ca din întîmplare de una țîțoasă, să-i pui chiar, la oha, mîna pe cur. Nu zice nimic, se grăbește. Toți se grăbesc, asta-i mișto, parcă s-ar mișca cu acceleratorul. Așa, ca-n Matrix. Dacă n-ai nici o treabă și nu te oftici - numai cînd te uiți în cîte-o vitrină și-ți vine
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
scule. Le vindeau iute și le beau pe terasă, la "Favorit". Acum, s-au mutat la alte blocuri. Zi și noapte îngerul plutea pe deasupra parcării și, cum se-apropia unul cu gînd de șmangleală, "baf!", îi trăgea cîte-un șut în cur. Da' nu era nimeni. Au crezut că face mișto unul din ei, s-au luat și la cafteală. Pe urmă și-au zis: "Nașpa, e ca-n ŤGhostť, mai bine-i lăsăm pe luzării ăștia!". Acum e O.K. Când
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]