39,409 matches
-
viața oamenilor. Drata zborurilor va crește foarte mult, a estimat un meteorolog la universitatea britanică Reading, Paul Williams. Cu ajutorul unui calculator superperformant de la Universitatea americană Princeton, unul din cele mai puternice din lume, el a studiat impactul încălzirii climatice asupra curenților de aer de mare altitudine și viteză de la o altitudine de circa 10 km, acolo unde zboară avioanele de linie. După câteva săptămâni de calcul, verdictul său este clar: "Schimbarea climei duce la curenți de aer mai puternici...Până în 2050
Premieră mondială. Meteorologii lansează un scenariu apocaliptic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22144_a_23469]
-
a studiat impactul încălzirii climatice asupra curenților de aer de mare altitudine și viteză de la o altitudine de circa 10 km, acolo unde zboară avioanele de linie. După câteva săptămâni de calcul, verdictul său este clar: "Schimbarea climei duce la curenți de aer mai puternici...Până în 2050, timpul de zbor se va dubla din cauza turbulențelor". Subliniind că în prezent numai 1% în medie din timpul de zbor al avioanelor comerciale este supus turbulențelor, Williams arată că, în cazul în care concentrația
Premieră mondială. Meteorologii lansează un scenariu apocaliptic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22144_a_23469]
-
devenit leader-ul îmbunătățirilor în cadrul grupului Hirschmann, în special pe procesele de producție. Fiind un grup mic, în comparație cu giganții din industria auto, rezultatele activităților desfășurate în fabrica de lângă Târgu Mureș au generat, în scurt timp, și la nivel de grup un curent de îmbunătățire continuă, care s-a răspândit și către celelalte fabrici, astfel metodele dezvoltate în România se folosesc și în Cehia, Maroc și China, precum și metode dezvoltate în celelalte fabrici sunt implementate în fabrica mureșană. Ce așteptări ați avut atunci când
Virgil-Traian Roman, director general Hirschmann Automotive România, dezvăluie cum reușește o firmă din industria auto să progreseze în România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/22196_a_23521]
-
se oferea posibilitatea să aleagă un halat de o anumită culoare (existau 41 de variante cromatice!). Culorile preferate au fost cele reci (albastru, verde), cele calde (galben, roșu) fiind respinse. La polul opus, alte persoana care erau expuse la un curent de aer rece pentru mai mult timp, fiind în situația de a-și alege culoarea hainelor au optat pentru culoarea roșie. Mai mult decât atât, un alt cercetător (Gueguen) a observat că oamenii preferă să bea o băutură răcoritoare mai
Părinți de succes: Culorile, impact semnificativ asupra dispoziției fiecăruia () [Corola-journal/Journalistic/22261_a_23586]
-
și Gîndirea, "lipsită de un condei critic de autoritate", dădeau impresia a fi fost "înfrînte, sleite de orice vigoare". Dar s-a întîmplat ca, după 1930, "în urma unor împrejurări favorabile, de natură hotărît extraestetică și chiar antiestetică - împrejurări provenite din curente ce bîntuiau peste și dinspre culturi dinafara granițelor noastre, acel spirit sămănătorist, al confuziilor mai sus amintite, să renască și încă cu o virulență necunoscută". Ce să mai spunem despre "sămănătorismul" roșu, instaurat după 1947, cu efecte cu mult mai
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
din ziua de luni. Apropo de ceasul pomenit, la moaștele Sfintei Parascheva s-au înghesuit trei prezidențiabili - Iliescu, Roman și Isărescu. Înghesuială consemnată de mai toate cotidianele centrale, cu diverse accente. Cel mai exact ni s-a părut cel din CURENTUL: Liber cugetătorul Iliescu, pe urmele călugărului Vasile. * O afacere care stă să explodeze e aceea a ROM TELECOM, despre care Cornel Nistorescu scrie în EVENIMENTUL ZILEI: "Ne-am făcut-o singuri, prin reprezentanți". Editorialistul consideră că afacerea cu "grecii" e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
un scop, să cîștige voturi, și cu totul altceva după aceea, cînd umblă după alianțe cît mai profitabile. Această observație e valabilă și pentru declarația lui Traian Băsescu: "PDSR este cel puțin la fel de toxic ca în 1996". A se vedea CURENTUL nr. 239. * Apropo de ținerea de minte a politicienilor: la răscruce de locuri eligibile în Parlament, Gh. Dumitrașcu a uitat că a spus că demisionează din PDSR cînd s-a văzut pe dinafară în județul său de baștină. Senatorul pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
încredințează formarea guvernului cu condiția - știa că imposibil de realizat - de a-l alcătui împreună cu gruparea lui Vaida Voevod. Argetoianu s-a plictisit atîta cu așteptarea deciziei regale (un informator al său din cercurile palatine îl vizita periodic, ținîndu-l la curent cu intențiile suveranului care vorbea, invariabil, la superlativ despre fostul și viitorul ministru) încît îl încondeia, batjocoritor, în jurnal, și pe acesta, și pe Duduia lui. În 19 aprilie 1936 e primit în audiență la rege. Consecvent cu opiniile sale
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
aceste formulări, s-ar găsi "duhul național-comunismului" de care am vorbit în editorial. Cum unde, domnule Blaga? Chiar în cuvintele Apelului pe care le reproduc după scrisoarea dv. Nu știu ce vîrstă aveți, dar dacă presupun că sînteți un om citit, la curent cu lucruri petrecute în timpul celor două dictaturi de după 1940, ca și cu limbajul, uneori comun, al ideologiilor care le fundau, nu pot să nu fiu uimit de candoarea întrebării dv. Oare unde am mai auzit despre "îndoctrinarea tineretului cu tezele
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
Deci procedează așa: copiază din prefață sau de pe coperta a IV-a cîteva propoziții, adaugă un citat și, după o răsfoire superficială, cîteva prostii din capul lor, reproduc coperta și prezentarea e gata. Iată, de pildă, cum e recenzat în CURENTUL din 26 septembrie volumul apărut la Editura Compania, ce conține textul din 1927 al Marthei Bibescu Un sacrificiu regal, Ferdinand al României, urmat de o selecție de Cuvîntări și documente ale Regelui Ferdinand. Jumătate e copiată cuvînt cu cuvînt din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
generală cu informația - știută azi de orice școlar - că a depus jurămîntul de rege imediat după moartea lui Carol I, în toamna 1914, deci la "numai" 49 de ani. Putem să înțelegem că ziaristul care se ocupă de cărți la Curentul și-a făcut școala pe vremea comunismului, cînd perioada regalității era "sărită" din manualul de istorie a României, dar ar fi avut timp berechet în ultimul deceniu să se pună la "curent". Sau, măcar să fi citit cartea despre care scrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
că ziaristul care se ocupă de cărți la Curentul și-a făcut școala pe vremea comunismului, cînd perioada regalității era "sărită" din manualul de istorie a României, dar ar fi avut timp berechet în ultimul deceniu să se pună la "curent". Sau, măcar să fi citit cartea despre care scrie - ediție bine făcută, cu discursurile și documentele datate, și din care, dacă ar fi vrut, ar fi avut ce învăța. Din suplimentul Bucureștiul cultural al revistei 22 nr. 30, aflăm că pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
dovedi de un real ajutor la identificarea și la conștientizarea lor, printr-un minim efort de autoanaliză și de limpezire care nu trebuie nicidecum ignorat. Pe de altă parte, e semnificativ că o carte cum să se face ecoul acelui curent foarte puternic în mediile mai sus-amintite, intitulat - atât de sugestiv - behaviorism (ori, în traducere neaoșă, comportamentalism). Teoria formulată pentru prima oară în 1925 de către psihologul J.B. Watson se cristalizează în jurul ideii că "activitatea psihică poate fi definită în termeni de
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
celor care au părăsit țara după război este prea lungă, dar toți erau considerați "transfugi și trădători de țară". Trăiau o dublă fractură: interioară și exterioară. Prin munca de apostolat realizată de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca eram ținuți la curent cu cărțile și activitatea celor din exil, dar și cu noutățile din cultura franceză. Puține cărți ajungeau pe căi clandestine în România și numai așa am reușit să citesc Kostler, Zamiatin, Kravcenko, Orwell sau Soljenițîn. Rezumînd, înainte de a pleca din
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
facem, ci ceea ce trebuie să evităm. Deocamdată ne lipsește unitatea interioară și exterioară. Trăim în discordie, ranchiună și arivism. Tipul uman dominant: omul-massă... Ce părere aveți despre literatura franceză contemporană? Literatura franceză a trecut în ultimul secol prin mai multe curente artistice. Înainte de război suprarealismul revoluționar, după război, "literautra și autorul angajat" au împărțit scriitorii în două tabere distincte: cei de stînga-comunistă, majoritară și cei de centru-dreapta, minoritară. A urmat marxismul, freudismul, structuralismul, destructuralismul, modernismul, "noul roman", postmodernismul și odată cu "sfîrșitul
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Ea apare în documentul din 1750 cu statutul de văduvă și menționarea numelui ei cu K, ca și ciudatul nume (A Kranki) se datorează modalității de transcriere de către slujbașul habsburgic, în latinește, a numelor românești. De altfel, litera k era curent folosită atunci în actele oficiale. Alt document, tot o conscripție financiară, dar din 1754, conține alte două nume de Crengești viitori. E Stephan Kranga și Tuoder Kranga. Autorul comentînd originea acestui nume, de astă dată mai limpede și mai apropiat
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
dar de vreme ce președintele PDSR a declarat că nu-l interesează eventuala candidatură a premierului, de ce a găsit de cuviință partidul său să se bată în liste cu cineva care nu-și depusese candidatura? Mirela Iamandi crede într-un editorial în CURENTUL că "intelighenția" țării nu-l iubește pe Ion Iliescu și că inițiatorul listei de semnături pro Iliescu, acad. Răzvan Theodorescu, ar încerca astfel să răstoarne această imagine, în absența din țară a fostului președinte al României. Din păcate, crede Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
împinge în față pe Mugur Isărescu * ADEVĂRUL, care le-a dat de mai multe ori ca sigură cititorilor săi neparticiparea lui Isărescu la competiția pentru Cotroceni, încearcă să-i convingă de faptul că premierul ar candida și nu prea. * Nici CURENTUL nu joacă altfel, deși tirajul ziarului ar îngădui celor care îl scriu să declare deschis că s-au înșelat spunînd că Isărescu nu va intra în competiția pentru Cotroceni. * Spre, dacă vreți, respectabilitatea ziarelor care se joacă în ultima vreme
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
Dar tatăl meu fusese rănit la față în 1914, în războiul cu nemții, iar eu nu l-am cunoscut altfel decât cu acea cicatrice pe obraz. Apoi, eu nu sunt înzestrat pentru limbile străine. E adevărat că vorbesc și scriu curent în germană, dar nu sunt propriu-zis bilingv pentru că n-aș putea să scriu texte literare în această limbă. În schimb, nu vorbesc deloc engleza, italiana, spaniola, nici un alt idiom. Părinții mei mi-au reproșat întotdeauna că nu vorbesc corect germana
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
il ne saurait y avoir d'images dans la conscience. Mais l'image este un certain type de conscience. L'image este un acte, et non une chose. L'image este conscience de quelque chose..." Din asta derivă și antirealismul curentului existențialist de după cel de al doilea război mondial, mai ales. Desprinderea literaturii de imanentismul realist al conștiinței, în care, între noi și lucrurile din afara conștiinței umane ar fi existat niște intermediari fizici, gen còpii, clișee, ce asigurau legătura dintre gîndire
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
unde i se încredințează conducerea redacției de istorie literară (în 1991 va ajunge director al acestei edituri). în 1973, își ia doctoratul în filosofie. Prima sa carte, Junimismul, apărută în 1966, deschide o serie impresionantă de lucrări de sinteză consacrate curentelor de idei din cultura română. Lor li se adaugă biografiile unor personalități care au fondat asemenea curente: C. Dobrogeanu-Gherea, Titu Maiorescu, C. Stere. Numeroase alte volume ale lui Z. Ornea cuprind studii și eseuri pe teme de istorie literară (o
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
în 1973, își ia doctoratul în filosofie. Prima sa carte, Junimismul, apărută în 1966, deschide o serie impresionantă de lucrări de sinteză consacrate curentelor de idei din cultura română. Lor li se adaugă biografiile unor personalități care au fondat asemenea curente: C. Dobrogeanu-Gherea, Titu Maiorescu, C. Stere. Numeroase alte volume ale lui Z. Ornea cuprind studii și eseuri pe teme de istorie literară (o parte dintre ele publicate inițial în România literară). Practic, tot timpul care îi rămâne liber după îndeplinirea
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
filosofică, despre care în general nu se vorbește pentru că nu este imediat vizibilă în paginile cărților sale. Istoricul literar nu face paradă de cultură, dar are o cultură imensă, de care se folosește pentru a interpreta în cunoștință de cauză curentele de idei investigate. El știe, de pildă, cum a contribuit filosofia germană la formarea lui Titu Maiorescu, ce filosofi erau la modă la Junimea, ce se traducea cu predilecție și de ce, cum anume își reprezenta existența C. Stere, care erau
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
-a, 1972). Poporanismul, București, Editura Minerva, 1972. Studii și cercetări, București, Editura Eminescu, 1973. Junimea și junimismul, București, Editura Eminescu, 1975 (ediția a II-a, 1998, în col. "Biblioteca pentru toți" a Editurii Minerva). Actualitatea clasicilor, București, Editura Eminescu, 1973. Curentul literar de la "Contemporanul", București, Editura Eminescu, 1977. Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, București, Editura Eminescu, 1980. Comentarii, București, Editura Eminescu, 1981. Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Editura Cartea Românească, 1982. Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Editura Cartea Românească
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
dvs. e filologia și literatura veche, un domeniu mai savant și mai dificil... Da, dar cursurile mă obligă să țin seama și de interesele studenților, așa că mă ocup și de literatura contemporană românească. Aveți dificultăți în a vă ține la curent cu noutățile editoriale din România? Acuma, da. Din păcate, s-a desființat serviciul schimburilor cu străinătatea din Biblioteca Centrală Universitară, serviciu cu care am colaborat bine ani și ani, printr-o înțelegere reciproc avantajoasă. Ei trimiteau liste cu oferte de
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]