6,308 matches
-
Gârbea, „Trepte sub mare”, LCF, 1991, 11; Dana Popescu, Pisica și șarpele, O, 1991, 34; Const. M. Popa, Tandrețe și orgoliu, R, 1991, 10-11; Al. Cistelecan, Rețeta optzecistă rapidă, LCF, 1992, 38; Cornelia Maria Savu, Un joc (secund) cu moartea..., „Curierul național”, 1994, 1042; Ioan Holban, Cât de poematic poate fi realul, CRC, 1994, 19; Andreea Deciu, Tot moderniștii, RL, 1994, 26; Const. M. Popa, Arta singurătății, R, 1998, 2; Dicț. scriit. rom., II, 276-277; Cristina Ionică, Scrisul profesionist, RL, 2002
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
și denumirea rubricilor, un model pare să fi fost găsit în unele publicații similare care apăreau atunci la Budapesta, în limba maghiară (mai ales „Nefelejts”). O noutate, deși unele precedente existau în publicațiile lui I. Heliade-Rădulescu (în primul rând în „Curier de ambe sexe”) sau în acelea ale lui Barițiu, este atenția acordată problemelor femeii și locul oferit întotdeauna colaboratoarelor: Maria Bosco-Suciu, Constanța Dunca-Schiau, Sofia Vlad-Rădulescu, Lucreția Suciu-Rudow, Matilda Cugler-Poni, apoi Constanța Hodoș, Sofia Nădejde, Iulia Hasdeu, Virginia Micle-Gruber, Elena Niculiță-Voronca
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
apărea în 1937, la distanță de un deceniu de primul. Semnând și cu pseudonimele H. Libanon și L. Feru, este prezent de-a lungul timpului în ,,Viața românească”, ,,Viața literară și artistică”, ,,Convorbiri critice”, ,,Pagini libere”, ,,Rampa”, „Flacăra”, ,,Conservatorul Brăilei”, ,,Curierul”, ,,Vieața nouă”, ,,Noua revistă română”, ,,Tânărul evreu”, ,,Țara nouă”, ,,Flacăra”, ,,Junimea Moldovei”, ,,Ecoul”, ,,Cugetul liber”, ,,Gândirea”, ,,Luptătorul”, ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Lumea ilustrată”, ,,Tiparnița literară”, ,,Epoca”, ,,Șantier” ș.a. Traduce versuri de Edwin Markham și Charles Baudelaire. Maghernița veche și alte
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
of the Romanian Poetry, New York, 1929; Arabescuri, București, 1937. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, I, 73-75; Lovinescu, Sburătorul, I, 308; Lucullus [M. S. Faust-Mohr], Peste ocean, RP, 1921, 1102; D. Anghel, Poetul Leon Feraru, ALA, 1924, 189; S. Grossman, Leon Feraru, ,,Curierul israelit”, 1925, 39; Perpessicius, „Maghernița veche și alte versuri din anii tineri”, UVR, 1926, 5; Aderca, Contribuțiii, I, 594-595; Mihai Ralea, ,,Maghernița veche și alte versuri din anii tineri”, VR, 1926, 1; Romulus Dianu, ,,Maghernița veche”, RP, 1926, 2513; Podoleanu
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
opinii a colaboratorilor este relevată și de Paul Costin Deleanu în articolul Adeziune: „Plecăm cu table și ordine de valori deosebite, cu concepții despre lume diferite, cu doctrine opuse.” Publicația conține rubrici ca „Poezie”, „Cronica”, „Încotro merg intelectualii”, „Hronic săptămânal”, „Curier”. Versurile incluse în sumar sunt îndrăznețe, parcurgând toate palierele expresivității și inovației poetice, de la expresionism la gratuitate ludică. Publică poeme Eugen Ionescu (Cântec de dragoste), Horia Stamatu (Alegorie pentru noi), Emil Botta (Comă), Mircea Streinul (Balada spunerii de moarte), Petre
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
Misiunea lui Kolbe presupunea selectarea informațiilor trimise zilnic la Berlin prin telegraf de ambasadele germane din întreaga lume. Informațiile priveau de obicei teme delicate referitoare la probleme strategice, militare și secrete, precum și diplomatice. După ce a reușit să obțină postul de curier oficial ocazional, în august 1943, Kolbe a călătorit în Elveția, transportând aproximativ 200 de documente sustrase din dosarele Ministerului de Externe de la Berlin. El a abordat inițial Ambasada britanică de la Berna. Încercând să evite „agenții provocatori” sau agenții germani, britanicii
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
readucă un mesaj criptat interceptat la forma lui inițială, cu înțeles. În majoritatea cazurilor, interceptarea presupunea receptarea unor semnale radio de către altcineva decât destinatarul lor. Cu toate acestea, problema criptanalitică este aceeași în cazul unui mesaj criptat preluat de la un curier capturat, o scrisoare criptată deschisă de cenzura poștală sau o telegramă criptată obținută prin interceptarea cablului telegrafic. În uzajul tehnic, termenii cod și cifru se referă la metode diferite de criptare. Într-un cod, un cuvânt sau o expresie (care
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Marea Britanie se numărau: • programul activităților de pe Downing Street 10 (reședința prim-ministrului), Ministerul Apărării, Ministerul de Externe, Ambasada Statelor Unite și sediile centrale ale serviciilor britanice de informații și securitate (de exemplu, erau luminile aprinse noaptea?); • frecvența cu care se deplasau curierii între aceste instituții; • sosirile și plecările premierului și ale altor miniștri importanți (de exemplu, făcea premierul mai multe vizite la Palatul Buckingham decât în mod obișnuit?); • existența unor măsuri neobișnuite de apărare civilă, cum ar fi constituirea unor rezerve de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de instruire sau adăpost unde teroriștii să fie în siguranță, unde să nu poată fi arestați în timp ce își pregătesc atacurile sau unde să fugă ulterior. La limita superioară, acest sprijin poate include fonduri, arme, pașapoarte autentice sau false ori utilizarea curierilor diplomatici pentru transmiterea unor arme sau explozibili în țara vizată. Și nivelul controlului exercitat de statul-sponsor asupra activităților grupării teroriste poate varia; în unele cazuri acesta poate fi destul de strict, în vreme ce în alte cazuri poate să nu existe, câtă vreme
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
inițial. Dispozitivele de interceptare secrete instalate la mică distanță de ambasada franceză le-au permis britanicilor să citească mesajele diplomatice necodificate ale aliaților lor. Peter Wright, Spycatcher, pp. 109-111. 58. Practica interceptării mesajelor antedatează folosirea radioului ca mijloc de comunicare; curierii erau prinși și scrisorile deschise înainte ca radioul să fi existat. În plus, comunicațiile prin telegraf puteau fi interceptate. În timpul Primului Război Mondial, britanicii au avut un avantaj în domeniul informațiilor deoarece companiile lor dețineau și operau multe din liniile internaționale importante
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
străine: „Innostrannaia literatura” (Moscova), „Indian Literature” (New Delhi). Din 1969 este colaborator permanent al ziarului „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, o parte a cronicilor literare semnate aici fiind adunate în Memorial de lectură (1972). După 1989 scrie constant în publicațiile vâlcene „Curierul de Vâlcea” și „Informația zilei”. Prezent în antologiile de proză scurtă Clopote de argint (1974) și Înălțimile se cuceresc (1975), M. este nominalizat ca autor de literatură pentru copii și tineret în Internationale Jugend-Bibliothek (München). Atașat până la devoțiune spațiului în
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
cu versuri în 1976, la revista „Limbă și literatură pentru elevi”. Colaborează cu articole de istorie literară, cronici, recenzii la „Contemporanul”, „Caietele Eminescu” „Analele Universității București”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete critice”, „Curierul românesc”, „Études balkaniques”, „Dix-hutième siècle” ș.a. Pentru ediția G. Călinescu, Viața lui M. Eminescu (2002) a fost distinsă cu Premiul Academiei Române. Cartea de debut din 1998, Statutul artistului în epoca barocă. Strălucirea și suferințele magicianului, are la bază teza de
MIHAILA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
i-ar fi fost dedicate, însoțindu-le de comentarii. Substanțiala corespondență purtată cu Eminescu atestă bogate resurse autoscopice, accentuate cu deosebire în prezența erosului, precum și o apreciabilă diversificare, în aceeași direcție, a literaturii epistolare. M. debutează în 1872, la „Noul curier român”, cu două schițe de factură romanțioasă. Și-a publicat versurile în „Columna lui Traian” (1874), iar din anul următor în „Convorbiri literare”, revistă care i-a tipărit cele mai izbutite poezii. A colaborat și la „Familia” (din 1879), la
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
burghezia în formare. Se pare că M. a scris sau a adaptat și alte piese, jucate de trupele Tardini-Vlădicescu, Luchian, Lupescu. Câteva poezii patriotice, satire și fabule, compuse cu destulă ușurință și pricepere de versificator, a publicat în „Steaua Dunării”, „Curierul”, „Bârladul” și în gazetele redactate de el: „Opiniunea”, „Curierul de Dorohoi”, „Cucoșul în pragul ușii”. SCRIERI: Fata cojocariului, Iași, 1851. Repere bibliografice: [Dimitrie Scarlat Miclescu], „Constituționariul” (Iași), 1858, 13; [Dimitrie Scarlat Miclescu], „Curierul de Dorohoi”, 1874, 1-2; [Dimitrie Scarlat Miclescu
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
sau a adaptat și alte piese, jucate de trupele Tardini-Vlădicescu, Luchian, Lupescu. Câteva poezii patriotice, satire și fabule, compuse cu destulă ușurință și pricepere de versificator, a publicat în „Steaua Dunării”, „Curierul”, „Bârladul” și în gazetele redactate de el: „Opiniunea”, „Curierul de Dorohoi”, „Cucoșul în pragul ușii”. SCRIERI: Fata cojocariului, Iași, 1851. Repere bibliografice: [Dimitrie Scarlat Miclescu], „Constituționariul” (Iași), 1858, 13; [Dimitrie Scarlat Miclescu], „Curierul de Dorohoi”, 1874, 1-2; [Dimitrie Scarlat Miclescu], „Constituționalul”, 1896, 2164; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 66
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
de versificator, a publicat în „Steaua Dunării”, „Curierul”, „Bârladul” și în gazetele redactate de el: „Opiniunea”, „Curierul de Dorohoi”, „Cucoșul în pragul ușii”. SCRIERI: Fata cojocariului, Iași, 1851. Repere bibliografice: [Dimitrie Scarlat Miclescu], „Constituționariul” (Iași), 1858, 13; [Dimitrie Scarlat Miclescu], „Curierul de Dorohoi”, 1874, 1-2; [Dimitrie Scarlat Miclescu], „Constituționalul”, 1896, 2164; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 66, 222; Burada, Ist. teatr., I, 283, 312, II, 64, 349; Suțu, Iașii, II, 59-62; Victor Slăvescu, Din vremea lui Cuza Vodă. Un raport al
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
limba de lemn”, ALA, 1994, 13; Horea Poenar, „Altarul de nisip”, ST, 1994, 10-11; D. Micu, Timpul și tipul robotului, L, 1995, 23-25; Constantin Zărnescu, „Altarul de nisip” - un roman de excepție, R, 1996, 30; Constantin Cubleșan, „Vinul de piatră”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1997, 125. Ct.C.
GOANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287302_a_288631]
-
Bibescu, Jurnal berlinez ’38, îngr. trad., București, 2001; Werner Lutz, Pe urmele marelui fluviu, București, 2002 (în colaborare cu Franz Hodjak). Repere bibliografice: Geo Șerban, O „viață” a lui Kogălniceanu, TR, 1960, 22; Cornelia Maria Savu, Thomas Mann în România, „Curierul național”, 1995, 1229; Ioana Pârvulescu, De la Mann la Manolescu, RL, 1995, 16; Z. Ornea, Thomas Mann și România, RL, 1995, 33; Z. Ornea, În spațiul germanic, RL, 1996, 1; Mariana Lăzărescu, Das Rumänienbild im deutschen Sprachraum, „Allgemeine deutsche Zeitung für
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
însuși întemeietor de gazete. Astfel, împreună cu Al. Fotino și Teodor Codrescu scoate ziarul „Zimbrul” și suplimentul acestuia, „Foiletonul Zimbrului” (1855-1856), iar în 1856 contribuie la apariția revistei „L’Étoile du Danube”; a redactat, de asemenea, gazeta „Ștafeta”. Mai publică în „Curierul de Iași”, în „Buciumul român”, dar cea mai intensă colaborare rămâne aceea susținută la „Albina românească”. Aici este prezent, uneori numere de-a rândul, cu poezii, proză, traduceri, cronici teatrale. G. poate fi socotit un pionier al cronicii dramatice naționale
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
reprezentative ale culturii naționale și curentelor importante de idei, H. începe să cerceteze, aproape în exclusivitate, istoria presei literare românești. Vastei antologii în două volume Presa literară românească. 1789-1948 (1968), în care sunt selectate articolele-program ale principalelor periodice literare, de la „Curierul românesc” la „Viața românească”, seria de până la 1948, însoțite de succinte prezentări de ansamblu ale publicațiilor și de ampli indici, îi urmează, peste zece ani, lucrarea Reviste și curente în evoluția literaturii române (1978), expunere sub formă de micromonografii a
HANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
la Liceul „D. Bolintineanu” din București (1960-1990). Debutează cu un articol în „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” (1962). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Arca”, „Argeș”, „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Convorbiri literare”, „Criterion”, „Cronica”, „Curierul românesc”, „Excelsior”, „Familia”, „Jurnalul literar”, „Limbă și literatură”, „Litere, arte, idei”, „Manuscriptum”, „Orizont”, „Poesis”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Steaua”, „Teatrul”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a, precum și la câteva publicații din străinătate. De mai bine
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
Asia, America”, RL, 1999, 29; Teodor Vârgolici, Corespondență Mircea Eliade, ALA, 2000, 504; Z. Ornea, Din epistolarul Mircea Eliade, RL, 2000, 6; Cornel Moraru, Repere biobibliografice, VTRA, 2000, 6-7; Valeriu Râpeanu, Patru din cele (probabil) 25 de „dosare” Mircea Eliade, „Curierul național”, 2001, 359; Florin Mihăilescu, Fructele devoțiunii, VR, 2002, 7; Al. Săndulescu, „Eliade și Noica”, ALA, 2003, 635. I.D.
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
o rețea clandestină de luptă antitotalitară, iar în decembrie 1989 este unul dintre revoluționarii care pătrund în studiourile Televiziunii Române, vorbind în prima emisiune liberă. Se întoarce la „România liberă”, unde i se încredințează conducerea ziarului. Lucrează apoi la „Adevărul”, la „Curierul național”. Din 1992, timp de câțiva ani, este șeful secției de cultură și educație a Comandamentului Național al Grănicerilor, devenind cadru activ, cu grad de colonel, în cadrul Ministerului de Interne. Revine în presă (în 1996-1997 este editorialist la cotidianul „Jurnalul
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
Flavius, Iașii în robă, Iași, 1931, 38-39; Fr. Stanetti, Fresca justiției contemporane române, București, f.a., 305-309; Iorga, Ist. lit. cont., II, 143; I. Clopoțel, „Orașul amintirilor”, SDM, 1936, 4; A. Bugariu, „Orașul amintirilor”, LU, 1936, 9; Stelian Metzulescu, „Orașul amintirilor”, „Curierul Olteniei”, 1936, 1857; P.I.P. [Paul I. Papadopol], „Orașul amintirilor”, PL, 1936, 4; Pompiliu Constantinescu, Eugen Herovanu, „Orașul amintirilor”, VRA, 1936, 447; C. Leon, Figuri din baroul ieșean, Iași, 1938, 57-65; Ion I. Pogana, Eugen Herovanu, „Călătorul romantic”, T, 1938, 31
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
1991), L’ami lointain. Paris Bucarest, Criterion, Paris. Connely, John Francis (1994), Creating the Socialist Elite: Communist Higher Education Policies în the Czech Lands, East Germany and Poland: 1945-1954, Harvard University, Cambridge. Constantinescu, Silvia (1995), Exil. Oameni și idei, Editura Curierul Românesc, București. Corino, Karl (coord.) (1995), Die Akte Kant, Reinbek, Hamburg. Cornea, Paul (1972), Originile romantismului românesc, Minerva, București. Cortazar, J. (1980), „Amérique latine: exil et littérature”, Littérature latino-américaine aujourd’hui, UGE, Paris. Costea, S., Larionescu, Maria, Ungureanu, I. (1983
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]