1,698 matches
-
au zdruncinat puternic acest eșafodaj al relației medic pacient. Tehnicizarea excesivă a actului medical, informația nu totdeauna de bună calitate și cel mai adesea prost Înțeleasă, secularizarea galopantă a tot ceea ce constituie valoare, Îndeosebi morală, au făcut ca multe dintre cutumele vieții sociale aparținând moralei să fie aruncate În derizoriu sau chiar persiflate. Dincolo de aceste vicisitudini ale momentului, principiul carității creștine ca parte integrantă a moralei creștine, rămâne valabil ca punct de plecare, element de referință și sprijin pentru cel ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
secolul al XX-lea, când extraordinarele progrese ale științelor medicale păreau să plaseze omul dincolo de condiția sa, să instaureze mitul atotputerniciei rațiunii și logicii creierului uman, eliberând, În concepția materialist atee, ființa umană de tot ceea ce reprezenta valoare spirituală sau cutumă morală până atunci. Secularizarea care a Însoțit acest proces a reușit să marginalizeze tot ce Însemna norme morale și valori consacrate istoric. Toate acestea s-au răsfrânt negativ desigur și asupra relației medic-pacient, sau sistem medical și colectivitate, afectând În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
abandonate ar fi: universalismul practicii medicale, care presupune că medicul este la dispoziția bolnavilor, fără excepție, fără legături afective sau interese personale. Vă rog să priviți cu atenție sistemul asistenței primare pentru edificare, unde relația medic pacient este Îngrădită de cutume birocratice. Nu cred că aici este vina medicului ci mai degrabă a sistemului care descurajează valorile practicii tradiționale. specificitatea funcțională, care se opune primului criteriu prin limitarea strictă la domeniul În care medicul este specializat, cu pierderea caracterului generalizat al
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
al XX-lea, când extraordinarele progrese ale științelor medicale păreau să plaseze omul dincolo de condiția sa, să instaureze mitul atotputerniciei rațiunii științifice și logicii gândirii umane, eliberând, În concepția materialist atee, ființa umană de tot ceea ce reprezenta valoare spirituală sau cutumă morală până atunci. Secularizarea, care a Însoțit acest proces, a reușit să marginalizeze tot ce Însemna norme morale și valori consacrate istoric. Aceste aspecte aveau să se accentueze și datorită faptului că În relația medic pacient se vor interpune un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mod deosebit, dacă nu exclusiv, pe individuație și autonomie. Aceste noi principii conduc pe nesimțite la Înstituirea acelui egoism și narcisism care ajunge să se manifeste ostentativ la nivel individual, devine contestatar și refractar la tot ceea ce poate să Însemne; cutumă socială, principiu moral, interes obștesc, obiectiv comunitar, bine comun etc., poate și ca un reflex al totalitarismelor pe care istoria le-a oferit cu generozitate societății În general. De aceea abordarea individului Într-un sistem devine o problemă destul de delicată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
acea conexiune În timp Între clasicismul educației medicale și modernismul zilelor noastre, oferind cititorului interesat, dar mai ales celui implicat În procesul instructiv-educativ, acele jaloane extrem de utile care să-l introducă În cerințele moderne ale Învățământului medical, dar și În cutumele clasice care volens-nolens trebuie să se regăsească În Îndelungatul proces al formării medicale. Experiența autorilor În procesul instructiv educativ se relevă cu claritate și din modul cum principiile pedagogiei se regăsesc În fiecare capitol al cărții. Senzația pe care cititorul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
păsărilor, cu câtă cerbicie Își apără teritoriul de unde-și asigură hrana și cu câtă teamă Își ciugulește firimitura pentru a n-o pierde sau a nu fi atacată, aspecte valabile dealtfel pentru toate speciile. Omul nu face excepție de la această cutumă, așa cum nu a făcut excepție În toată existența lui. De aici marile și micile migrații În căutarea oportunităților de hrană. De aici și majoritatea războaielor care au zguduit comunitățile umane pentru resurse de hrană În principal, ceea ce justifică aprecierea istoricilor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
semnificația noțiunii de frumos. „Frumosul este În ochiul privitorului” spuneau anticii ca să sublinieze latura subiectivă a percepției frumosului. Dacă acest aspect privește În principal latura subiectivă, individuală, realizând discontinuitățile În manifestare și trăire, la nivel mai general, social să zicem, cutumele sociale operează de o manieră nivelatoare, creând jaloane și repere la care individul, volens nolens, trebuie să se raporteze. Iată de ce se poate spune că a trăi frumos ar putea Însemna o trăire Într-o stare de echilibru, armonie, Înțelegere
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
libertinaj, nonconformism, aspecte ce se suprapun dacă vreți celei mai critice perioade din existența umană, pubertatea, și a căror consecințe nu rareori sunt de-a dreptul dramatice. Este perioada când tânărul Încearcă să se izoleze de familie, neagă uneori vehement cutumele familiare, leagă prietenii În afara familiei, caută intimitatea, independența și cadrul necesar pentru a-și manifesta personalitatea. Unde găsește adolescentul această posibilitate? Este evident că În afara familiei, deci În mediul social care Încearcă să-l absoarbă și pe care el Îl
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
teren gol. Cultura corporatistă trebuie să se adapteze și la cultura de afaceri, care este puternic influențată de cultura națională și care se referă la înțelegerea „modului de a face afaceri”. Ce este valabil în Germania se situează, poate, în afara cutumelor în Japonia - și știm încă din Antichitate că atunci când ești în Roma trebuie să te comporți precum romanii. Există, de asemenea, o cultură ocupațională (de exemplu, o cultură a bancherilor sau una a consultanților) care trebuie încadrată în cultura corporatistă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dintre ele înseamnă oprimarea vieții. Supremația principalului înseamnă imperialism, iar supremația secundarului dictatură. Infernul nu e majoritatea, cum crede Virgil Nemoianu, fiindcă oricând minoritatea poate fi infernul și invers. Dacă admitem că modernismul a adus supremația majorităților (care e și cutuma democrației), iar postmodernismul pe cea a minorităților, depășirea ambelor forme de oprimare nu poate fi decât transmodernistă, căci numai transmodernismul se fundează pe antitetică pe care o întrevăd ca filosofie a viitorului. Astăzi, singura reacțiune validă împotriva omogenizării planetare în favoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și postmodernist constă în: "Modernitatea vede societățile tradiționale ca pe o înapoiere, trăind în trecut. Principiile esențiale ale tradiției sunt văzute drept cauza <<înapoierii>>, ca și cum ele, prin natura lor, nu ar fi capabile de schimbare. (...) Și în numele dezvoltării și progresului, cutumele tradiționale au fost dezrădăcinate, deplasate, suprimate și anihilate. Postmodernismul, pur și simplu, consideră tradiția ca fiind periculoasă; este adesea asociată cu esențialismul, privind înapoi la noțiunea puritană de societate bună, care a existat sau nu a existat în istorie". Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cazul lui Eminescu, apropiatul lui T. Maiorescu. Cei doi trăiau ethos-uri total diferite, în logici diferite, deși erau contemporani. De aceea, Maiorescu este învechit și istoricizat pe spații ample ale operei, pe când Eminescu, nu. Când Ion Barbu afirma împotriva cutumei moderniste lovinesciene, că există undeva un domeniu înalt al spiritului în care geometria se întâlnește cu poezia, el se afla la o mare distanță, în viitor, față de modernismul naiv, sincronicizant al vremii care domina spiritele. Ion Barbu prețuia iluminările lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Hălărip, Dandanel, Gaber, Rican, Bembea, fiecare cu povestea lui. Aceștia par mai degrabă înfrățiți cu natura decât cu oamenii și parcă aparțin unui cosmos bântuit de vedenii ce vin din genuni. Câteva povestiri punctează conflictul dintre o lume arhaică și cutumele mai noi ale satului: Lefterie și Radu, doi paria care trăiesc în bălării, sunt ei înșiși bălării; văduvul Dandanel „e ca un mag care și-a pierdut steaua”; în grădina îmbelșugată a lui Barlon cresc fructe pentru toată comunitatea; orbul
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
În reședința mea episcopală nu voi admite baluri, apoi nici femei, nici vânători, nici podoabe și voi interzice zgomotul. Prohibirea prezențelor feminine În Blajul episcopal va deveni o veritabilă tradiție, respectată riguros decenii de-a rândul. Mai mult, severitatea acestei cutume - În fond, absolut firească În cazul canonicilor sau al călugărilor bazilitani - se Întindea și asupra profesorilor care predau În școlile blăjene. Conform unei practici Încă În vigoare la jumătatea veacului al XIX-lea, profesorii seminarului se recrutau numai dintre absolvenții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adânc În trecutul istoric. Este vorba, În primul rând, de aportul celtic la făurirea sintezelor etno-culturale antice din spațiul balcano-dunărean. După cum sugerează cercetările etnografice și literare, amprenta celtică a lăsat numeroase urme În cultura și spiritualitatea românească tradițională, manifestate În cutume, În port, În stilul și imagistica producțiilor populare, mergând astfel până la nivelul unor structuri intime ale imaginarului țărănesc. Ca o mărturie vie a moștenirii comune, ele se regăsesc adeseori În celălalt capăt al Europei, la populațiile neo-celtice remanente, cum sunt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
politice, religioase și culturale. Se trecea de la epoca fervoarei religioase la cea a rațiunii. Secolul al XVI-lea a fost marcat de apatie intelectuală și indiferență față de exercițiul mental privind punerea la îndoială a acurateței și profunzimii dogmelor și a cutumelor religioase și politice. Secolul al XVII-lea va transforma imperiul britanic și va aduce schimbarea atât de necesară în mentalitatea societății. în anul 1603 se stingea Elisabeta I. Monarhia se afla în impas, pentru că regina nu se căsătorise niciodată și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
vremea copilului hiperconsumator, personaj ascultat, cu drept de a alege el Însuși, dispunând de o părticică din puterea economică și controlând direct sau indirect o parte a cheltuielilor gospodăriei. Nu mai e vorba, ca În faza I, de eliminarea unor cutume ancestrale, ci de autorizarea exprimării unor dorințe subiective prin favorizarea comportamentelor autonome ale celor mai tineri cu ajutorul cumpărăturilor și al banilor de buzunar: În zilele noastre, consumul e conceput ca un instrument al plăcerii, al trezirii și al dezvoltării autonomiei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ce au beneficiat de prestațiile mele didactico-educative. - Și încă ceva. Textul dumneavoastră nu aduce nimic nou cu privire la vocația pentru profesia didactică... - Este adevărat. Dar e foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să inovezi într-o chestiune care are valoare de cutumă în alegerea și opțiunea pentru profesia didactică. În această problemă lucrurile sunt tranșante: ori ai chemare pentru profesia didactică și ți se deschide un câmp larg de valorificare și afirmare a vocației pentru acest domeniu, ori îți lipsește acest atribut
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
atît mai mult cu cît În stabilirea numelor de persoane sînt implicați doi factori, donatorul și purtătorul, și unul și celălalt aflîndu-se sub presiunea colectivității mai largi, dar și a colectivității reduse pînă la dimensiunea familiei, care impun respectarea unor cutume În alegerea numelui. Vom lua din nou ca reper numele Ion, pentru că, fiind cel mai răspîndit printre români, ar putea fi considerat neutru din perspectiva diferitelor conotații posibile, dar și pentru că este printre numele cu cea mai largă circulație În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ceea ce În mod obișnuit Înseamnă ceremonie, cum ar fi ceremonia botezului, a Înmormântării, a cununiei, a Învestirii etc. Orice situație socială instituționalizată, În care pozițiile și acțiunile participanților trebuie să se conformeze unei anumite rânduieli, definită prin norme, reguli, obiceiuri, cutume, tradiții etc., intră În această categorie. Enunțurile au forțe și, mai ales, consecințe diferite În funcție de măsura În care actanții recunosc, În situația de comunicare reală, validitatea circumstanțelor pe care le implică un anumit enunț - astfel Încât consecințele actului de limbaj produs
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contradicție, ipoteze provenite din același context memorat sau din procesele perceptive. Relația dintre acest set puternic de ipoteze și semnificația enunțului poate fi privită ca un raport Între trecut și prezent. Acest set de ipoteze reprezintă o sedimentare a tradiției, cutumelor, obiceiurilor, prejudecăților, ideologiilor etc. În mijlocul cărora interpretul a trăit și pe care și le-a asumat. Acestea constituie un fel de trasee impuse pe direcția cărora se interpretează lumea din jurul nostru. Primele ipoteze și premise accesate În procesul de construire
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sine. Aceste blocaje sunt: Rezolvarea unei probleme printr-un limbaj neadecvat; Utilizarea inflexibilă sau neadecvată a strategiilor de rezolvare a problemelor Informația absentă, insuficientă sau eronată; Abilități de limbaj neadecvate exprimării și înregistrarii ideilor. Blocajele culturale reprezintă categoria atitudinilor, credințelor, cutumelor provocate de mediul social și fizic imediat înconjurător și care acționează prin supunerea individului la acest set de modele culturale, ajungându-se în final la internalizarea lor. Ele sunt: Tabu-urile, ca interdicții ale unor acte care ar putea provoca
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
pe ultima poziție ca abstractizare, și prin ele sunt identificate modalitățile curente de aplicare a intențiilor norme concrete de comportament, sistem de vot etc. În constituirea regulilor definitorii pentru regimurile internaționale, punctul de plecare este, de obicei, un set de cutume internaționale, obiceiuri necodificate în acorduri, dar care presupun un nivel minim de cooperare. Dacă vor considera necesar, prin dezvoltarea și aprofundarea relațiilor dintre ei, participanții vor dezvolta un regim în toată regula, adică un set de instituții menit să le
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1522]
-
a înregistra fidel caracteristicile vremurilor și de a păstra cea mai pitorească și mai expresivă reprezentare a moravurilor" *20; și în ochii lui și ai multora dintre urmașii lui întru studierea trecutului, literatura era în primul rând un tezaur de cutume și obiceiuri, un izvor pentru istoria civilizației, mai ales pentru istoria cavalerismului și a declinului lui. cât despre cititorii moderni, mulți dintre ei datoresc principalele impresii ce le au ou privire la unele țări străine citirii unor romane, romanelor lui
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]