2,987 matches
-
română în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare a evitat, conformându-se instrucțiunilor primite, referirile la încheierea "Pactului de neagresiune". În discuțiile cu diplomații sovietici și cei ai celorlalte țări aliate, atunci când aceștia remarcau absența menționării "Pactului de neagresiune" din cuvântările delegației române, răspunsul oferit cu promtitudine făcea trimitere la obiectivul desființării blocurilor militare opuse, care figura printre măsurile esențiale convenite la cel mai înalt nivel în cadrul Organizației Tratatului de la Varșovia. Este, de asemenea, cazul să fie reținut că în întervenția
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
octombrie 1963 și a depus intrumentele de ratificare la 12 decembrie 1963.13 Fără a conține o prevedere expresă privind prevenirea proliferării armelor nucleare 14, dimensiunea neproliferării este implicită și constituie unul din obiectivele primordiale ale tratatului. Următorul pasaj din cuvântarea radio-televizată a președintelui Kennedy, din 26 iulie 1963, este deosebit de elocvent din acest punct de vedere: "Trei, acest tratat poate constitui un pas în direcția prevenirii răspândirii armelor nucleare către țările care nu le posedă. În următorii câțiva ani, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mandat în acest sens din partea organelor de conducere colectivă, datorită circumstanțelor și metodei folosite la care am făcut referire în cele ce preced. Insistențele celorlalți participanți pentru examinarea subiectelor respective au continuat până la sfârșitul consfătuirii. Ele au figurat în toate cuvântările șefilor de delegații, au fost reluate la întâlnirile miniștrilor de externe și la nivelul reuniunilor de experți însărcinați cu redactarea comunicatului comun. Datorită opoziției ferme a delegației române, nu s-a putut realiza un consens în legătură cu propunerile surpriză pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Comitetul celor 18 state pentru dezarmare a păstrat o tăcere cvasiabsolută în ce privește neproliferarea, timp de peste doi ani și jumatate. Mai exact până la 8 august 1967. Delegația a procedat astfel în virtutea instrucțiunilor primite. Subiectul acesta nu a fost abordat nici în cuvântările politice ale liderilor români în intervalul respectiv. El nu a fost inclus nici în comunicatele comune prilejuite de varii întâlniri bilaterale. La Națiunile Unite, chestiunea va fi abordată o singură dată, în discursul general al ministrului afacerilor externe, Corneliu Mănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a proiectului de tratat. A urmat o serie de alte documente de lucru înaintate de delegațiile Italiei (20 februarie) și Nigeriei (28 februarie și 14 martie), precum și un Memorandum al guvernului R.F. a Germaniei (6 martie). * 17 februarie: într-o cuvântare rostită la Ploiești, Nicolae Ceaușescu reafirma poziția României în problema neproliferării, reiterând ansamblul cerințelor formulate anterior.40 Reafirmarea publică a punctului de vedere românesc reprezenta un semnal transmis celorlalți aliați în ajunul reuniunii Pactului de la Varșovia, programată pentru începutul lunii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dezvoltării, ca negociator de documente care să pună fundamente solide cooperării pentru dezvoltare, ca expert al Organizației Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Internațională (ONUDI), la reuniunile de specialitate pentru deceniile ONU pentru dezvoltare și edificarea unei noi ordini economice internaționale, prin cuvântări în cadrul sesiunilor Adunării generale a ONU, la UNCTAD, CEE/ONU și alte organizații, ca membru al delegațiilor române în comisiile de cooperare bilaterale economică și tehnică, inclusiv ca președinte al părții române al uneia dintre ele. Preocupările mele pentru cooperarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Arms Control and Disarmament Agency, Documents on Disarmament. 1963, Washington, D.C., 1964, p.57-58. 10 Nicolae Ecobescu, Dezarmarea. Cronologie 1945-1978, București, 1980, p.181-182. Vom remarca aici că aceasta reprezenta o constantă în poziția susținută de delegația României. Astfel, în cuvântarea delegației române în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare, a fost subliniată în mod viguros obligativitatea respectării normelor dreptului internațional și a suveranității statelor în procesul dezarmării. "Dezarmarea generală și totală ca și în general menținerea păcii nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a armei nucleare" (vezi pentru versiunea în limba română a Tratatului, Nicolae Ecobescu, coordonator, Dezarmarea. Documente, București, 1978, p.445-447. 15 Documents on Disarmament. 1963, p.254-255. 16 În ceea ce privește Statele Unite, recunoașterea Franței ca o putere nucleară a fost explicită în cuvântarea președintelui Kennedy din 26 iulie 1963, cum s-a menționat deja. Cu ocazia conferinței sale de presă din 1 august 1963, președintele Statelor Unite a mers chiar mai departe. Astfel, răspunzând întrebării: "Cu alte cuvinte, când a-ți spus recent că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ale cazaniei, așa cum poate fi întâlnită la Coresi sau la Varlaam, cu configurația ei stereotipă și substanța abstractă. Firește, A.I. nu improvizează, el urmează regulile omileticii, având în minte pilda oratoriei bizantine (și îndeosebi pe Ioan Hrisostom și pe Theofilact). Cuvântările lui, care conțin pasaje de fină exegeză teologică, nu sunt însă nicidecum o expunere seacă și pedantă. Predica are viață, culoare și, în mișcarea ei, când solemnă și înfiorată de simțăminte sublime, când lirică și unduioasă, când aspră și poruncitoare
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
ei, însă dezvoltă, se poate spune creator, premisele pe care străvechile istorii, ca niște basme doldora de tâlcuri, le oferă. Accentuate cu mistică fervoare, unduindu-se ca sub line adieri sau înăsprindu-se și congestionându-se în mânii viforoase, aceste cuvântări ar putea fi luate drept o emanație spontană a inspirației unui arhiereu cu improvizația fecundă. Aproape nimic rigid și trudnic în discursul viu, cu suavități curate și descărcări fulminante, al lui A.I. În tipare care îi îngrădesc, dar nu-i
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
de negăsit (M. Detienne, 1997a, p. 252). Lingviștii și istoricii (fie ai Greciei antice, fie ai filosofiei, mitologiei sau antropologiei) consideră că primele atestări ale cuvântului mythos arată că el desemna vorbirea obișnuită: „suită de cuvinte care au un sens, cuvântare, discurs ș...ț, conținut al cuvintelor, părere, intenție, gândire, povestire” (P. Chantraîne, 1974, vol. III, p. 718). La rândul său, cuvântul logos acoperea cam aceleași sfere semantice: În greaca veche, el era folosit cu sensul de „a spune”, „a povesti
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al doilea unui discurs Întemeiat pe arta persuasiunii: Este acum clar că cele mai vechi texte utilizau mythos și logos pentru a marca două tipuri diferite de discurs: cel al bărbatului agresiv și cel al femeii seducătoare. Mythos este o cuvântare aspră, adecvată bătăliilor și adunărilor publice, prin care oamenii puternici Își intimidează și adversarii. În antiteză, logos este o cuvântare, de obicei asociată cu femeile, dar accesibilă și bărbaților subtili, fermecători și adaptabilă la orice sex. Este o cuvântare ușoară
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru a marca două tipuri diferite de discurs: cel al bărbatului agresiv și cel al femeii seducătoare. Mythos este o cuvântare aspră, adecvată bătăliilor și adunărilor publice, prin care oamenii puternici Își intimidează și adversarii. În antiteză, logos este o cuvântare, de obicei asociată cu femeile, dar accesibilă și bărbaților subtili, fermecători și adaptabilă la orice sex. Este o cuvântare ușoară și plăcută, dar care poate Înșela, poate Întinde capcane. Chiar dacă poate fi auzită În diferite locuri și situații, nu va
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o cuvântare aspră, adecvată bătăliilor și adunărilor publice, prin care oamenii puternici Își intimidează și adversarii. În antiteză, logos este o cuvântare, de obicei asociată cu femeile, dar accesibilă și bărbaților subtili, fermecători și adaptabilă la orice sex. Este o cuvântare ușoară și plăcută, dar care poate Înșela, poate Întinde capcane. Chiar dacă poate fi auzită În diferite locuri și situații, nu va apărea În bătălii sau În adunările publice, pentru că esența - și geniul - acestui tip de discurs este să depășească avantajele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 719; vezi și M. Untersteiner, 1972, p. 2). La Herodot și apoi la Pindar, mitul ajunge să se refere la „vorbe amăgitoare, povestiri ale seducției” (M. Detienne, 1997a, p. 101). Prin această alunecare, mitul cedează În favoarea termenului logos domeniul cuvântării veridice și ajunge să se refere, În chip predilect, la narațiunile purtătoare ale unor conținuturi care fascinează, dar care nu pot fi dovedite: „Ele nu corespund niciunei sacralități, ci prezintă ceva miraculos, dar condamnat la excludere, denunțat ca o non-știință
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
erorile de cunoaștere erau erori de limbaj. Prin crearea vocabularului abstract specific logos-ului, filosofii sperau că „vor scăpa de defectele din mythos, adică de formulările narative”. Astfel, logos-ul, discurs care trimite direct la esența Ființei și, prin aceasta, cuvântare prin excelență adevărată, transformă mythos-ul În discurs al aparenței și, În consecință, cuvântare radical mincinoasă. Mai mult decât atât: construind evoluția gândirii ca o acumulare de relații logice Între unitățile constitutive, ca o mișcare, controlată prin jocul argumentelor și contraargumentelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-ului, filosofii sperau că „vor scăpa de defectele din mythos, adică de formulările narative”. Astfel, logos-ul, discurs care trimite direct la esența Ființei și, prin aceasta, cuvântare prin excelență adevărată, transformă mythos-ul În discurs al aparenței și, În consecință, cuvântare radical mincinoasă. Mai mult decât atât: construind evoluția gândirii ca o acumulare de relații logice Între unitățile constitutive, ca o mișcare, controlată prin jocul argumentelor și contraargumentelor, de la cunoscut la necunoscut, de la particular la general, de la eroare la adevăr, discursul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-ul elimină astfel principiile „bricolajului”, esențiale pentru gândirea mitică, și așază În locul lor mecanismele deducției și ale inducției, silogismul și argumentarea dialectică. Operele lui Platon și Aristotel vor consacra această configurație În care logos nu mai trimite la ideea de cuvântare, În care el ...a dobândit valoare de raționalitate demonstrativă și se opune, atât În ceea ce privește forma, cât și În ceea ce privește conținutul, cuvântării din mythos. Se opune În ceea ce privește forma prin prăpastia dintre demonstrația bazată pe argumente și textura narativă a povestirii mitice. Se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
argumentarea dialectică. Operele lui Platon și Aristotel vor consacra această configurație În care logos nu mai trimite la ideea de cuvântare, În care el ...a dobândit valoare de raționalitate demonstrativă și se opune, atât În ceea ce privește forma, cât și În ceea ce privește conținutul, cuvântării din mythos. Se opune În ceea ce privește forma prin prăpastia dintre demonstrația bazată pe argumente și textura narativă a povestirii mitice. Se opune În ceea ce privește fondul prin distanța dintre entitățile abstracte ale filosofului și puterile divine ale căror aventuri dramatice sunt povestite de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și configurează un câmp sematic relativ amplu. Cu toate acestea, el nu se mai află pe același plan cu logos-ul, altfel spus nu mai beneficiază de aceleași valori semantice și de aceeași valorizare culturală: De la sensul inițial, homeric, de „cuvântare”, termenul mythos s-a Îmbogățit cu sensuri noi. La Platon putem identifica cel puțin cinci sensuri: cuvântare sau referire (Legile, XI, 927c); poveste (esopică, Alcibiade, I, 123a; a femeilor, Gorgias, 527a); legendă mitologică În sensul modern (Republica, II și III
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plan cu logos-ul, altfel spus nu mai beneficiază de aceleași valori semantice și de aceeași valorizare culturală: De la sensul inițial, homeric, de „cuvântare”, termenul mythos s-a Îmbogățit cu sensuri noi. La Platon putem identifica cel puțin cinci sensuri: cuvântare sau referire (Legile, XI, 927c); poveste (esopică, Alcibiade, I, 123a; a femeilor, Gorgias, 527a); legendă mitologică În sensul modern (Republica, II și III; Legile, XII, 944a); minciună (Republica, II, 377a), sens care rezultă din cele două accepțiuni precedente; mit filosofic
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
loc confuzia nu este mai mare decât În utilizările termenului mit, care, supus permanent unui tratament de tip patul lui Procust, acoperă tot felul de categorii ș...ț: aici este imagine sau metaforă, acolo metalimbaj, dincolo sinonim cu legenda, textul, cuvântarea, povestea, discursul” (R. Trousson, 1981, pp. 16-17). „Dacă există ceva care să explice dezbaterile fără sfârșit În legătură cu natura miturilor, acesta este faptul că termenul mit a Însemnat și se pare că el continuă să Însemne exact ceea ce dorește autorul respectiv
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acea societate, are ca protagoniști animale și este considerată de Yoruba drept o ficțiune. Iar la populațiile dogonilor din aceeași regiune, termenul elume se referă la povestiri, ghicitori, fabule, cântece considerate fictive, În timp ce termenul so:ta:ne (analog mitului), Înseamnă „cuvântare care stârnește uimirea” și se referă la povestiri care aparțin cuvântărilor străvechi și care necesită explicații pentru cel care le ascultă prima dată (G. Calame-Griaule, 1965, p. 448). Totuși etnografii, atenți la realitățile concrete, nu au absolutizat aceste distincții, nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
drept o ficțiune. Iar la populațiile dogonilor din aceeași regiune, termenul elume se referă la povestiri, ghicitori, fabule, cântece considerate fictive, În timp ce termenul so:ta:ne (analog mitului), Înseamnă „cuvântare care stârnește uimirea” și se referă la povestiri care aparțin cuvântărilor străvechi și care necesită explicații pentru cel care le ascultă prima dată (G. Calame-Griaule, 1965, p. 448). Totuși etnografii, atenți la realitățile concrete, nu au absolutizat aceste distincții, nu le-au transformat În categorii care ar include texte radical diferite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
45) În planul gestual Întâlnim același sincretism dintre solemn și destins. Pe de-o parte, ceremonia trebuie să fie organizată impecabil, să reliefeze stabilitatea și legitimitatea grupului aflat la putere, să educe În spiritul valorilor promovate de acesta. Prin acțiuni, cuvântări și etalarea simbolurilor, sărbătoarea canalizează imaginarul social În sensul dorit de grupul dominant, instituind o comunitate legitimă. Sărbătorile creează sentimentul unității, al apartenenței la un noi atotputernic: „Acest noi pe care ritualul Îl creează este un noi al unei comunități
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]