1,551 matches
-
relansat în varianta "director"s cut", noi însă avem originalul, pe care eu aș pune eticheta "Vizionare obligatorie!". Lung metrajul e adesea definit ca neo-noir; personajele (printre care nu există nici un inocent, toate au ceva păcate pe conștiință) constituie un cvartet al crimei: un proprietar de bar, Marty (Dan Hedaya) angajează un detectiv (M. Emmet Walsh) pentru a-i omorî soția adulteră (Frances McDormand) și pe barmanul care-i servește momentan de amant (John Getz). De aici încep să apară cadavrele
Ascensiunea și decăderea fraților Coen by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12566_a_13891]
-
Kempowski, un fel de ,tresorier" al memoriei colective și individuale a germanilor, autor al impresionantului Echolot - un colaj de texte, scrisori, fragmente de jurnal, memorii, însumînd... 9000 de pagini. Pe lîngă colocviul internațional desfășurat înaintea ceremoniei oficiale din Marienkirche, un ,Cvartet literar", emisiune difuzată pe 17 august pe programul doi al televiziunii publice germane, a lărgit la dimensiuni ,republicane" evenimentul. La Frankfurt pe Main, la Muzeul Filmului German pînă pe 7 septembrie sunt proiectate principalele ecranizări ale romanelor și nuvelelor autorului
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
Pe vremea când eram un adolescent de 14 ani, profesoara mea de pian, Maria Fotino, care cânta destul de des împreună cu Enescu, mă ducea câteodată la seratele lui de la el de acasă, o dată pe săptămână, prin 1944-^45-^46: uneori făcea cvartete, alteori sonate pentru vioară și pian, trio-uri... îmi amintesc de una dintre ultimele ședințe ale lui, înainte de a pleca din țară. Trebuie să fi fost începutul lui martie 1946. în acea seară a cântat o sonată de Haydn, La
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
puțin exteriorul, dar nu și spiritul acesta al heterofoniei, care predomină în trei sferturi din Oedip, în Simfonia a III-a, cu cor, deși nu foarte clar conceptualizat - poate mai târziu, în ultimele lucrări, să fie conceptualizat. Mă gândesc la Cvartetul cu pian în re, în Cvintetul cu pian, la Simfonia de cameră, mă gândesc la al doilea Cvartet de coarde op. 22, dar chiar și la primul, scris mult mai devreme. Și acolo apar rudimentele unei astfel de gândiri. Dar
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
a III-a, cu cor, deși nu foarte clar conceptualizat - poate mai târziu, în ultimele lucrări, să fie conceptualizat. Mă gândesc la Cvartetul cu pian în re, în Cvintetul cu pian, la Simfonia de cameră, mă gândesc la al doilea Cvartet de coarde op. 22, dar chiar și la primul, scris mult mai devreme. Și acolo apar rudimentele unei astfel de gândiri. Dar totul, aș spune, sub semnul acestei polifonii a lui Enescu, ce cuprinde în ea și aspectele heterofonice care
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Școala de la Mannheim). Forma de "sonată" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonică și de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică, premise romantice (L.van Beethoven). 6. Romantismul: încadrarea în epocă, trăsături generale, forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentală. Școlile muzicale
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fiii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Formă de "sonata" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J. Haydn); muzică simfonica și de operă (W.A. Mozart); simfonismul, sinteză clasică, premise romantice (L. van Beethoven). 6. Romantismul: încadrarea în epoca, trăsături generale; forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentala. Școlile muzicale
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
de merit pentru domeniul culturii A. Domeniul creației muzicale Articolul 10 Criteriile de atribuire a indemnizației de merit în domeniul creației muzicale sunt următoarele: a) compoziții muzicale prestigioase în genurile: opera, balet, opereta; muzică simfonica (simfonii, concerte); muzică de cameră (cvartete, sonate, lieduri); muzică corala; muzică ușoară și jazz; ... b) creații muzicologice de anvergură cu profil: bizantinologic, istoriografic, analiza creație, eseistica, lexicografie, folcloristica, cronică muzicală; ... c) premii naționale și internaționale; ... d) distincții, medalii, decorații, titluri; e) prezente internaționale; ... f) participări la
NORME din 17 iulie 2003 de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151244_a_152573]
-
Partea română își exprimă dorința ca spectacolul "Bacantele" al lui Silviu Purcărete, realizat de Burgtheater, să efectueze un turneu în România. Partea austriacă ia notă despre dorința părții române referitoare la participarea la festivaluri, pe bază de reciprocitate, a unor cvartete de coarde, precum și la realizarea de proiecte de colaborare între Școala lui Dan Puric și Atelierele de pantomimă din Graz. Articolul 35 Părțile vor promova participarea reciprocă la festivalurile de film și vor încuraja colaborarea dintre Arhiva de Film din
PROGRAM din 20 martie 2003 de colaborare culturală între Guvernul României şi Guvernul Republicii Austria pentru anii 2002-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158689_a_160018]
-
D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Școala de la Mannheim). Forma de "sonată" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonică și de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică, premise romantice (L.van Beethoven). 6. Romantismul: încadrarea în epocă, trăsături generale, forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentală. Școlile muzicale
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Formă de "sonata" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J. Haydn); muzică simfonica și de operă (W.A. Mozart); simfonismul, sinteză clasică, premise romantice (L. van Beethoven). 6. Romantismul: încadrarea în epoca, trăsături generale, forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentala. Școlile muzicale
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Formă de "sonata" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J. Haydn); muzică simfonica și de operă (W.A. Mozart); simfonismul, sinteză clasică, premise romantice (L. van Beethoven). 6. Romantismul: încadrarea în epoca, trăsături generale, forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentala. Școlile muzicale
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Operei Române din București; ... c) participarea maestrului Felix Carrasco, dirijorul Orchestrei Simfonice a Universității Autonome din Nuevo Leon, în calitate de dirijor invitat al Orchestrei Simfonice "George Enescu" din București; ... d) prezența, la București, a flautistei mexicane Ana Margules; ... e) prezența unui cvartet de saxofoniști care să facă cunoscută în România muzica tradițională mexicană. Articolul 20 Părțile încurajează schimburile reciproce de soliști și grupuri de dansatori români și mexicani, în format restrâns, cu scopul de a face cunoscute tradițiile și valorile dansului din
PROGRAM DE COOPERARE din 3 decembrie 2008 în domeniile culturii, educaţiei, tineretului şi Sportului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite Mexicane pentru anii 2008-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207481_a_208810]
-
București, 1967 Bentoiu, P. - Imagine și sens, Ed. Muzicală, București, 1974 Bentoiu, P. Capodopere enesciene, Ed. Muzicală, București, 1999 Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981 Berger, G. W. - Moduri și proporții, București, Ed. Muzicală, 1979 Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970. Berger, G.W. - Cvartetul
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1981 Berger, G. W. - Moduri și proporții, București, Ed. Muzicală, 1979 Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970. Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979. Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, București, 1981. Berger, G.W. - Estetica sonatei
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970. Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979. Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, București, 1981. Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, București 1985 Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, București
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Gh. Culegerea și publicarea folclorului, REF. nr. 10 Ciobanu, G.- Izvoare ale muzicii românești (vol. I-II), Ed. Muzicală, București 1976, 1978. Ciocan, D. - Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie, vol. XXI, Ed. Muzicală, București, 1988 Ciortea, T.- Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, București, 1986. *** - Colecții antologice și monografice de cântece populare. Comișel, E. Folclorul copiilor, Editura Muzicală 1982 Comișel, E, Studii de etnomizicologie, Editura Muzicală, București, 1986 Constantinescu, G., Boga, I., O călătorie prin istoria muzicii, Ed. Didactică
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
București, 1967 Bentoiu, P. - Imagine și sens, Ed. Muzicală, București, 1974 Bentoiu, P. Capodopere enesciene, Ed. Muzicală, București, 1999 Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981 Berger, G. W. - Moduri și proporții, București, Ed. Muzicală, 1979 Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970. Berger, G.W. - Cvartetul
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
1981 Berger, G. W. - Moduri și proporții, București, Ed. Muzicală, 1979 Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970. Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979. Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, București, 1981. Berger, G.W. - Estetica sonatei
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970. Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979. Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, București, 1981. Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, București 1985 Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, București
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Gh. Culegerea și publicarea folclorului, REF. nr. 10 Ciobanu, G.- Izvoare ale muzicii românești (vol. I-II), Ed. Muzicală, București 1976, 1978. Ciocan, D. - Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie, vol. XXI, Ed. Muzicală, București, 1988 Ciortea, T.- Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, București, 1986. *** - Colecții antologice și monografice de cântece populare. Comișel, E. Folclorul copiilor, Editura Muzicală 1982 Comișel, E, Studii de etnomizicologie, Editura Muzicală, București, 1986 Constantinescu, G., Boga, I., O călătorie prin istoria muzicii, Ed. Didactică
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
noiembrie 2005 privind Misiunea de Poliție a Uniunii Europene pentru teritoriile palestiniene CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și, în special, articolul 14 și articolul 25 al treilea paragraf ale acestuia, întrucât: (1) Uniunea Europeană, ca parte din Cvartet, s-a angajat să sprijine și să faciliteze punerea în aplicare a itinerariului, care prevede măsuri reciproce din partea guvernului israelian și a Autorității Palestiniene în domeniul politicii, securității, economiei, ajutorului umanitar și al construcției instituționale, destinate creării unui stat palestinian
32005E0797-ro () [Corola-website/Law/293917_a_295246]
-
Frontieră a Uniunii Europene pentru punctul de trecere Rafah (EU BAM Rafah) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și, în special, articolul 14 și articolul 25 al treilea paragraf ale acestuia, întrucât: (1) Uniunea Europeană, ca parte din Cvartet, s-a angajat să sprijine și să faciliteze punerea în aplicare a foii de parcurs, care prevede măsuri reciproce din partea guvernului israelian și a Autorității Palestiniene în domeniul politicii, securității, economiei, ajutorului umanitar și al construcției instituționale, destinate creării unui
32005E0889-ro () [Corola-website/Law/293924_a_295253]
-
Autoritatea Palestiniană în asumarea responsabilității pentru ordinea publică și în special în perfecționarea poliției sale civile și îmbunătățirea capacității de aplicare a legii. (4) Consiliul din 7 noiembrie 2005 a reiterat sprijinul UE pentru activitatea trimisului special pentru dezangajare al Cvartetului și a salutat raportul recent al acestuia către membrii Cvartetului. De asemenea, Consiliul a luat act de scrisoarea acestuia din 2 noiembrie 2005, în care solicita, în numele părților, ca UE să aibă în vedere să activeze ca terț, cu rol
32005E0889-ro () [Corola-website/Law/293924_a_295253]
-
special în perfecționarea poliției sale civile și îmbunătățirea capacității de aplicare a legii. (4) Consiliul din 7 noiembrie 2005 a reiterat sprijinul UE pentru activitatea trimisului special pentru dezangajare al Cvartetului și a salutat raportul recent al acestuia către membrii Cvartetului. De asemenea, Consiliul a luat act de scrisoarea acestuia din 2 noiembrie 2005, în care solicita, în numele părților, ca UE să aibă în vedere să activeze ca terț, cu rol de monitorizare, în punctul de trecere Rafah, la granița dintre
32005E0889-ro () [Corola-website/Law/293924_a_295253]