2,677 matches
-
mai pomenim de costul întregului aranjament, Alison voia tot ce era mai bun. Dacă ar fi fost după capul ei, atunci s-ar fi căsătorit în catedrala St. Paul, cu un cor bisericesc de o sută de cântăreți și cu Dame Kiri Te Kanawa 1 ciripind marșul nupțial. Dar, din cauza detaliului „insignifiantei“ experiențe a precedentului mariaj al lui Luca, fuseseră nevoiți să se mulțumească cu Oficiul de Stare Civilă din Windsor și pentru că el a refuzat să mai plătească alte „prețuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Ai putea să porți colanții cu cranii. Dar aveam de gând să-mi pun ghetele cu fermoare și, dacă port și una și alta, atunci o să creadă despre mine că sunt o feministă turbată și Încuiată. Știi tu cum sunt damele astea. Au impresia că feminismul e vreo boală contagioasă, ca cistita. — Atunci Îmbracă o fustă scurtă și ghetele, poftim. Eram amândouă În apartamentul micuț și plăcut al lui Rachel, aflat pe o străduță lăturalnică din Camden și care semăna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
chevaliers de Pruins pour la... j. nc. 6 foiz 6 en 6 places chascune foiz 20 a... 120 a... iceste est l’ordonation al donjon li premiers it li secunz joste iceus qui... pans it al refuge it a Notre Dame de l’altre part de l’iau it a l’ostel des popelicans it a la pierre 3 foiz 6 avant la feste... la Grant Pute. „Și ăsta ar fi mesajul necifrat?” Întrebă Belbo, dezamăgit și amuzat. „Evident că, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
despre un italian, sau spaniol, sau polonez care s-ar fi Îmbogățit În Mexic, iar după aceea a fugit la Constantinopol cu bijuteriile soției sale. Lucrurile cele mai sigure despre el ne sunt transmise În memoriile doamnei de Hausset, fosta dame de chambre a doamnei de Pompadour (frumoasă referință, zicea Amparo, intolerantă). Este cunoscut sub diferite nume: Surmont la Bruxelles, Welldone la Leipzig, marchiz de Aymar, de Bedmar, sau de Belmar conte Soltikoff. Arestat la Londra În 1745, unde strălucea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
după faza cu bomba, avem pretenții mari, de la tine! îl ironizează Poetul, sorbind ultima gură de coniac, din sticla de care refuzase consecvent să se despartă. Acum, încearcă de clanță! Se deschide... Bun! Se codesc, se fâțâie un pic, ca damele... Hai, hai cu tata! Haideți! Hai, intrați...! Uite-i că intră! În formație completă! Băi...! S-au aplecat și s-au băgat înăuntru, cu caii, ca geambașii! continua să descrie Vierme cinematografic, cele ce se petreceau peste șleaul drumului. Numărul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
drept e drept și ce-i drept nu-i păcat. Hai, bă, hai! Suficient! Gata cu de-astea! se reintroduce Mariusache după expeditivul ceremonial, clătinându-se. Mai lăsați-mă! Schimbați replicile! Morții, cu morții, viii, cu viii, și noi, cu damele și cu izmenele noastre! Ph-hah... Cum era lozinca leniniștilor? "Defecați, defecați, defecați!" Ia să vă spui io una bună și gustoasă, din viața reală! Ieri, după ce mi-am jumulit cardul la cumpărături, în supermarket, la capitaliști, după marfă, îmi aduc
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu bani, ci cu o sumedenie de bilețele și resturi de hârtie, conținând prelucrări poetice posibil personale, în cheie comică, după diferiți autori, mai vechi sau mai noi. Scăpaseră neparodiate, tocmai niște versuri dintr-o baladă a nonconformistului François Villon: "Dame du ciel, Régente terrienne, Emperière des infernaux Palus..." Ce ciudățenie! În capela cimitirului, se produsese și o încurcătură conexă care, în împrejurări normale, ar fi fost de-a dreptul amuzantă: o femeie în vârstă, decedată cel mai probabil natural, prin
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
meseria la Rapaport și râvnea din tot sufletul să-i pice o comandă de încălțăminte nouă, dar era mulțumit și cu reparații, numai să fie și să iasă un ban. Titu îl nimeri bocănind de zor la un pantof de damă. ― Numai două secunde să ai răbdare, domnule Herdelea, zise cizmarul fără să se oprească din lucru. Doar să isprăvesc tocul doamnei Tănăsescu, că se duce diseară la teatru și, uite, așteaptă domnul Tănăsescu... Poftim, stai jos un minut!... Mișule, unde
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
gologanii de joc, că îi poartă noroc. Plictisit, era să plece cu mâna goală. Bâjbâind prin antreu spre ieșire, a auzit glasuri în camera chiriașului. O clipă a ezitat: cum să deranjeze pe om când poate să fie cu o damă? Pe urmă s-a gândit că de ce să fi făcut un drum degeaba numai fiindcă-i lipsește un chibrit. Și, totuși, Titu era singur! Vorbind mereu își rotea ochii prin odaie până ce descoperi pe masă, chiar lângă lumânarea aprinsă, o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
craiule! Prins cu ușa, Titu Herdelea se înfurie: ― Ei, nu, te rog... Nu ți se pare că exagerezi?... Am sărit, ți-am deschis, destul. Spune-mi ce dorești și... Jean nu-și mai putea stăpâni curiozitatea: unde să fi dispărut dama? Răspunse cercetând cu privirile toate colțurile: ― Un chibrit! Titu se așezase pe marginea patului. Zise ursuz, arătîndu-i pe noptieră cutia: ― Poftim! Și... ― Mersi, monșer, și nu fi supărat că... Iacă mă duc! Se apropie de noptieră. Întinzând mâna după chibrituri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Era rândul lui Parker să bată câmpii. Relata, a suta oară, povestea cu inginerul stagiar în camera ermetică de gravitație zero: o pățanie care a smuls întotdeauna lui Brett un rânjet complice, iar lui Parker, un hohot asurzitor. ― ...Și așa că dama în chestiune, înnebunită de grijile pe care și le făcea, se ținea de capul meu să-l salvăm pe băiețel. Cred că habar n-avea ce era cu el în chestia asta! Ca de obicei, inginerul mugea și hohotea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
o rafală de pistol automat, deși, spun sincer, am încercat să mă abțin, dar n-am putut. Câteva persoane din apropierea mea se îndepărtează rapid. Vine autobuzul. Aglomerat. Stăm ca într-o cutie de sardele. În înghesuială găsesc loc lângă două dame. Încep să mă rog să nu-mi mai vină vreun strănut, că n-aveam cum să mă mișc repede pentru a-mi scoate batista din buzunar. Rugămintea nu mi-a fost auzită de Cel de Sus și, deodată, aceleași furnicături
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cu ardei iute. Încerc din toate puterile să mă abțin, dar degeaba. Trei-patru strănuturi în rafală sparg liniștea în autobuz. Aerul ieșit din nări sa simțit ca suflul unei explozii. - Vai, domnule, nu vă puteți abține? Îmi reproșează una din dame. - Nu pot, stimată doamnă! Îmi cer scuze!... Cealaltă damă mă săgetează cu niște priviri reci, încât am simțit că mă îngheață. Mai trec câteva minute și iar dau drumul la o rafală de strănuturi. - Domnule, sunteți imposibil! Chiar nu vă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
abțin, dar degeaba. Trei-patru strănuturi în rafală sparg liniștea în autobuz. Aerul ieșit din nări sa simțit ca suflul unei explozii. - Vai, domnule, nu vă puteți abține? Îmi reproșează una din dame. - Nu pot, stimată doamnă! Îmi cer scuze!... Cealaltă damă mă săgetează cu niște priviri reci, încât am simțit că mă îngheață. Mai trec câteva minute și iar dau drumul la o rafală de strănuturi. - Domnule, sunteți imposibil! Chiar nu vă puteți abține? Vine reproșul de la a doua damă. Același
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Cealaltă damă mă săgetează cu niște priviri reci, încât am simțit că mă îngheață. Mai trec câteva minute și iar dau drumul la o rafală de strănuturi. - Domnule, sunteți imposibil! Chiar nu vă puteți abține? Vine reproșul de la a doua damă. Același răspuns din partea mea. - Nu pot, căci deaș putea... - Sunteți răcit? Aveți guturai, viroză, ce aveți?... - Nu am nimic din toate acestea, domniță! Pur și simplu, nu-mi dau seama care este cauza acestui disconfort pe care îl am de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
treacă. Ce, dumneavoastră, nați strănutat niciodată? - Ce să-ți treacă, băi!... Se aude o voce din aglomerație. În acel moment, șoferul pune o frână brusc și din inerție venim unii peste alții. Eu, cum aveam în fața mea pe cele două dame, mă prăvălesc peste ele. - Domnule, chiar sunteți de-a dreptul imposibil! Mă apostrofează cea de a doua damă. În acel moment iar dau drumul la o canonadă de strănuturi. - Coboară, dom’le, la prima stație, se aude o voce nervoasă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
acel moment, șoferul pune o frână brusc și din inerție venim unii peste alții. Eu, cum aveam în fața mea pe cele două dame, mă prăvălesc peste ele. - Domnule, chiar sunteți de-a dreptul imposibil! Mă apostrofează cea de a doua damă. În acel moment iar dau drumul la o canonadă de strănuturi. - Coboară, dom’le, la prima stație, se aude o voce nervoasă și strănută cât vrei pe stradă. Mai mulți călători îmi trimit „politicos” epitete: „nesimțit”, „prost crescut”, „jigodie bolnavă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pe măsură la jignirile aduse. Se iscă un conflict spontan între mine și călători. Sub presiunea acestora, mă hotărăsc să cobor la prima stație și ușor îmi fac loc spre ușă. Mirarea mea a fost mare. Cobor împreună cu cele două dame. În stația de autobuz, o patrulă a poliției locale. Să nu-și vadă de drumul lor, una din dame îmi aruncă printre dinți epitetul „nesimțitule”. Să nu tac, răspund cu aceeași monedă. Se opresc și amândouă, parcă dirijate de cineva
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să cobor la prima stație și ușor îmi fac loc spre ușă. Mirarea mea a fost mare. Cobor împreună cu cele două dame. În stația de autobuz, o patrulă a poliției locale. Să nu-și vadă de drumul lor, una din dame îmi aruncă printre dinți epitetul „nesimțitule”. Să nu tac, răspund cu aceeași monedă. Se opresc și amândouă, parcă dirijate de cineva, îmi răspund în cor:Să-ți fie rușine! Și completează cu un alt epitet. Unul din polițiști sesizează că
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
dinți epitetul „nesimțitule”. Să nu tac, răspund cu aceeași monedă. Se opresc și amândouă, parcă dirijate de cineva, îmi răspund în cor:Să-ți fie rușine! Și completează cu un alt epitet. Unul din polițiști sesizează că între cele două dame și mine ar fi ceva și întreabă: - Ce s-a întâmplat, doamnelor?... - Ce să se întâmple, domnule polițist? Răspunde una din ele. Uite-l pe domnul acesta care de la urcare în autobuz a strănutat peste fețele noastre în mod intenționat
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
dar în gând mi-am spus că voi avea nevoie la judecătorie pentru că... Apoi m-am hotărât să merg la medicul meu de familie, dar dacă nu mă găsește bolnav? Pentru moment rămân interzis câteva minute în stație. Cele două dame pleacă vociferând. Ceva, probabil la adresa mea. Polițiștii pleacă și ei. Ca o eliberare de toate cele petrecute, o ultimă rafală de strănuturi ies cu violență din nări. Apoi, totul s-a terminat, fiindcă după aceea n-am mai strănutat până
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de emoții gelatinoase, un sistem de tubușoare și filamente cărămizii, trandafirii și violent stacojii, nespus de dureroase. Se ridică de pe scaun și se apucă să scotocească prin marele șifonier ,așezat pe peretele de lângă ușă. Trase afară lenjeria și îmbrăcămintea de damă, încă o dată se minună de norocul pe care îl avusese, ca el să aibă o soră, dublat de încă unul, și anume ca sora lui să aibă aceeași înălțime cu el. Cât de cât, deci, hainele ei se vor potrivi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Eu nu privisem cu mare atenție scamatoriile ei. Am privit cartea, pe care Elisabeta continua să mi-o arate cu ochii holbați. Era un valet, dar partea de jos a cărții nu era imaginea răsturnată a valetului, ci o superbă damă de ghindă, cu o floare de iasomie între degete. Am răvășit repede cărțile de joc, dar Elisabeta începuse să se zvârcolească. După ce i-a trecut criza, am luat împreună fiecare carte din pachet, dar nu am mai găsit imaginea aceea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
zgomot sacadat. Am simțit că asud brusc și că inima mi se dizolvă, pur și simplu, în torace. Am încremenit și mi-am încordat privirea spre locul de unde venea zgomotul. Era un zgomot de pași, un tocănit de tocuri de damă pe gheața cristalină. Știam că înspre Circ zăpada fusese curățată de pe gheață pentru patinaj, așa că omul care se apropia trebuia să vină pe acolo. După un timp, tocăniturile încetară, înlocuite de un zgomot înfundat, aproape imperceptibil; într-un loc, ceața
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
curcubeene care se aprindeau din tot ce era pe ea, agrafe cu bucățele de sticlă mov, cercei de aur cu smaralde, cruciuliță cu strasuri la gât. În schimb când, târziu, a apărut și Ester, pe-o bicicletă mică, roșu-strălucitoare, de damă, cum abia apăruseră pe atunci, am simțit o durere în piept și, în loc să fug și s-o îmbrățișez, cum făceam înainte și cum simțeam nevoia, m-am purtat cu ea distant, cumva neglijent. Nu eram în stare să fac altfel
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]