1,115 matches
-
qui fermaient son intelligence" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. Morală sau lipsa ei, în perioada decadenta, îi interesează în mod deosebit pe romancierii timpului 119. Morală Parizienei este una a negarii, incluzând un repertoriu de forme asemănător cu cele ale dandy-ului, care poate fi considerat omolog masculin al mondenei franceze: indiferență, nepăsarea, ignorarea convențiilor, provocarea, subversiunea, refuzul, capriciul, tupeul, insolenta, impertinenta, cinismul [v.Babeți, p.184]. Dar contestarea pe care o practică este subtilă, plină de tact. Structura morală a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de a prezenta caracteristicile sexului opus simultan cu cele proprii sexului sau. În acest context vom observa că în raporturile sexuale unele dintre Pariziene, deschizătoare de drumuri, sunt dubluri ale personajelor masculine. Pariziana chiar poate fi etichetata că dublura a dandy-ului. Clotilde de Marelle își mărturisește dorințele secrete de comportament masculin libertin: "tu ne te figures pas comme j'aime ces escapades de garçon dans tous ces endroits où leș femmes ne vont pas. Pendant le carnaval je m'habillerai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
elle se tenait quelque peu renversée en arrière, avec le bouț de son pied sur un coussin, tranquille comme une œuvre d'art de délicatesse" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.261]. 111 La fel ca în cazul omologului său masculin dandy-ul -, impresionează "felul în care creeaza o vestimentație, un interior, un machiaj, o cină festivă sau un dejun frugal, o conversatie, un joc, o plimbare, un bal, are ceva din grația și inefabilul lucrurilor gratuit efemere, făcute din pură plăcere
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dandysmului că opera de artă și o considerăm apropiată înțelegerii fenomenului femeii pariziene, cum ambele personaje vin din aceeași epoca și din același mediu social: "Fiind propria lor realizare estetică, propria capodoperă, compunându-și viața, până la ultimele detalii, ca opera, dandy-i par a restitui artei identitatea să primordială, definitiv pierdută și, în consecință, privită azi că utopie: artă că act magic în stare să "opereze" asupra realului, să îl transfigureze, "dandy-ul are curajul de a-si afirmă libertatea, are
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
capodoperă, compunându-și viața, până la ultimele detalii, ca opera, dandy-i par a restitui artei identitatea să primordială, definitiv pierdută și, în consecință, privită azi că utopie: artă că act magic în stare să "opereze" asupra realului, să îl transfigureze, "dandy-ul are curajul de a-si afirmă libertatea, are îndrăzneala de a face dintr-un veșmânt o poezie și, în consecință, de a proclama victoria calității și a individului asupra produsului" [Babeți, p. 239, Scaraffia, p.109]. 163 "La féminité
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
culturii pop moderne - o combinație de menaj comun, criminali mărunți, azil pentru cei fără adăpost, atelier pentru artiști, club swinger, studio de film și cantină comunală pentru săraci, o societate la nivel micro a inadaptaților și a indivizilor excedentari, a dandy-ilor și a celor avizi de glorie, a dependenților de droguri și a tinerelor talente. În Factory hippioții erau disprețuiți. Rivalitatea lui Warhol cu Bob Dylan, cealaltă figură dominantă a scenei acelor vremuri, este emblematică. Ambii concurau pentru favorurile lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
fondatorul mitic necunoscut al Sibiului, Hermann, în diferite ipostaze, au fost amplasate în diferite locuri din centrul orașului. Proiectul Fundației Culturale Inforom București a propus zece Hermanni: cavaler medieval, bancher, cârciumar, măcelar, student, primar, menestrel medieval, ofițer în miliția orașului, „dandy“ și deportat. Hermannii nu au scăpat de furia turiștilor: unii au fost distruși și a trebuit să fie retrași, alții au „supraviețuit“ pe pozițiile inițiale, însă cu mâinile rupte. Viața cu un idiot, premieră Premieră de răsunet la Teatrul Național
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
de ani mai puțin decât el, aceasta va deveni a treia soție „relevanță” a sa. În ciuda vârstei fragede, Iovanka Broz demonstrează o „vitalitate uluitoare”, susținându-și consortul ce nu este deloc „un lider scorțos și dogmatic”, ci mai degrabă un „dandy occidental”, cu preocupări moderne: vânează, călărește, cultiva portocale sau gătește. Ea îi administrează cele 40 de reședințe de pe tot cuprinsul țării, iahtul și „Trenul Albastru”. De asemenea, se spune ca Iovanca a fost prima care a aplaudat în 1971 propunerea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și au pornit încet spre centrul orașului. Într-una din intersecții, un Alfa Romeo de două locuri i-a ras pur și simplu. Gonea cu o viteză de 80-100 kilometri pe oră, cu contele Nemes Vince la volan, alături de faimosul dandy local Nemes Albert, fiul fostului ambasador de la Roma. Pethő, din cauza fracturii de la baza craniului și de la ceafă, și-a pierdut viața pe loc. Șoferul s-a stins a doua zi, la spitalul din Veszprém. Nemes, după o lungă procedură penală
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nervos Trecând pe plan secund radiologia clasică, al cărei aport la ora actuală este minor și de utilitate redusă doar în traumatologie, trebuie să amintim câteva date istorice care au marcat începuturile imagisticii cerebrospinale. În anul 1918, neurochirurgul american Walter Dandy a introdus tehnica ventriculografiei, ce constă în vizualizarea sistemului ventricular după injectarea de aer în sistemul ventricular sau în spațiul subarahnoidian, obținându-se astfel ventriculografia și pneumoencefalografia. În 1927, Egas Moniz a introdus în practica medicală angiografia cerebrală, permițând evidențierea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
traumatismului, în depistarea leziunilor cerebrale tratabile, scăzând astfel riscul apariției leziunilor secundare. Să aducem un mic omagiu radiografiei standard folosită pentru prima oară în 1895 și tot mai puțin în ultimii ani. Să nu uităm de anul 1918, când Walter Dandy descoperă pneumoencefalografia (PEG) și neurologul portughez Egas Moniz arteriografia cerebrală în 1927. Odată cu introducerea computer tomografiei în 1972, de către Sir Godfrey Hounsfield, inginer englez, și fizicianul Allan McLeod Cormack (premiul Nobel în 1979), imagistica în TCC se va schimba radical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
ochi avariat, înecat într-un imens bandaj alb, ca un cocon uriaș de fluture plasat aiurea pe obrazul său. Actori care au avut un accident în timpul filmărilor? Membrii comunității Amish, așa cum mi-a sugerat ulterior telefonic un amic din Statele Unite? Dandy bizari, la fel ca profesorul de universitate din Geneva, care se plimba pe holuri cu ghetre, vestă de catifea și baston cu mâner de fildeș? Cert este faptul că amândoi erau foarte frumoși și foarte puri, așa cum stăteau ei acolo
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
sine, un spectacol fără nimic spectaculos, însă spectatorul are deja o sensibilitate acută la noutate. Acest spectacol își pierde dimensiunea teatrală printr-o degradare subtilă, devenind unul trivial, de circ. Avem nu uimirea unei apariții de salon, precum intrarea unui dandy în scenă, ci o caricatură a uimirii, curiozitatea populară care face deliciul unor numere de bâlci. Avem din nou mecanismul optic care transformă exercițiul privirii într-o percepție a alterității radicale rescrisă sub semnul monstruosului, scena repre- zentării sociale într-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
1 Aprilie este unul dintre momentele stranii la Caragiale, însă cu același efect teatral care le deschide scenei. Cel care rostește monologul rămâne anonim, însă înainte ca discursul să-l recomande, hainele și gesticulația o fac. Este vorba de un dandy de mahala, emfatic și limbut, care se comportă ca și cum s-ar adresa deopotrivă unei instanțe și unui auditoriu. Caragiale subliniază „aerul și manierele de mic impiegat” ale personajului, prin urmare un funcționar de rang mărunt. Eleganța, chiar dacă venită pe un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
adresa deopotrivă unei instanțe și unui auditoriu. Caragiale subliniază „aerul și manierele de mic impiegat” ale personajului, prin urmare un funcționar de rang mărunt. Eleganța, chiar dacă venită pe un fond de penurie, reclamă însă aspirațional un model, pe cel al dandy-ului, înarmat cu „mănuși ; țilindru ; floare-n piept ; baston subțire”. De obicei, trecem cu ușurință peste aceste detalii, însă ele au ponderea lor în precizarea per- sonajului. Discursul adresat se dorește înalt, însă căderile în trivial sunt numeroase. Carențele acestui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să fredoneze o melodie la modă ca semn de recunoaștere. Ce știm despre Mișu în afara episodului lipsit de glorie al atacului de panică ? Știm doar ceea ce ne spune îmbră- cămintea lui. La rândul său, adoptă semnalmentele vesti- mentare ale unui dandy : „umbla gătit, cu guler nou, cu țilindru, cu un baston de păr nodoros și cu mănuși - și dăduse și cu parfum”. Eleganța, ferchezuiala, scot în evi- dență un bărbat atent la detalii și nu neapărat nesigur pe el în spațiul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
era în manifestările lui orale un soitariu de geniu, cu o vervă și o inventivitate uluitoare. Aceasta îl va fi agasat fără îndoială pe Mateiu, ofensându-i fumurile boierești și contrariindu-i grija de a-și compune un fason de dandy imperturbabil ; îl va fi făcut să și pluseze în această poză. Dar nu se poate să nu-l fi și amuzat în aceeași măsură. „Cam sătul de la un timp de savantlicuri, simțeam nevoia să petrec, să râd. Și așa cum m-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
din timpul zborurilor deasupra portului Salonic; de o galanterie aproape grețoasă cu cele mai multe doamne, schimbând uniformele de câteva ori pe zi, omul acesta m-a dezgustat profund. N-am putut înțelege cum un om excepțional, ca Mussolini, a încredințat acestui dandy de proastă calitate rolul de Ministru de Externe, numai pentru că s-a căsătorit cu fata lui și de aceea nu m-am mirat prea mult când, în 1943, a fost alături de Grandi unealta principală a regelui trădător Victor Emmanuel și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
foarte bine, a și încercat să-i citească un roman: literatură convențională, psihologizată și cam misticoidă. Gabriela Adameșteanu, care e autoarea unuia dintre cele mai bune romane scrise la noi după război - Dimineața pierdută -, s-a lăsat impresionată de acest dandy îmbătrânit... — Dandy? — Mă rog, n-a îndrăznit să-i spună altfel... — Eu nu sunt sigur că s-a lăsat impresionată. S-a prefăcut impresionată. Oricum, ce-i impresionează pe scriitorii români de ambele sexe e ideea de Academie Franceză și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
a și încercat să-i citească un roman: literatură convențională, psihologizată și cam misticoidă. Gabriela Adameșteanu, care e autoarea unuia dintre cele mai bune romane scrise la noi după război - Dimineața pierdută -, s-a lăsat impresionată de acest dandy îmbătrânit... — Dandy? — Mă rog, n-a îndrăznit să-i spună altfel... — Eu nu sunt sigur că s-a lăsat impresionată. S-a prefăcut impresionată. Oricum, ce-i impresionează pe scriitorii români de ambele sexe e ideea de Academie Franceză și faptul că
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
valoros al scrierii, însă, literar vorbind, adevăratele însușiri sunt tot stilistice. Un cal are "căpușor mic, picioare subțiri și gât încolăcit ca al unei lebede". Cea mai bună proză a lui Hasdeu e în Duduca Mamuca (Micuța), istorie a unui dandy rus, a unui "roué" de tradiție franceză. Un student își pune în gând să seducă pe frumoasa fată a gazdei sale și izbutește simulând un duel și o falsă rănire. Peste spiritul libertin al farsei se aruncă un văl romantic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-lea, n-au inventat romanul sadic. Fac parte mai degrabă din generația care l-a redescoperit, după 1968, generația lui Philippe Sollers. Literatura lor evocă cruzimea și energia instinctului, uneori autentic, alteori șarjat. Libertinii sînt, desigur, În același timp, niște dandy. Vor să epateze, cruzimea lor afișată este tocmai una din formele de manifestare a acestei voințe de epatare, de scandal, de exploare a frontierelor pe care umanul le are În comun cu animalul. Este o literatură În același timp psihologizantă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lui Virginie Despentes nu este atît de exacerbat, totuși, pe bizarerie mizează și ea. Nu este un secret faptul că, astăzi, periferia a ajuns, sau tinde s-o facă, În centrul discursurilor artistice. Excentricii zilelor noastre nu mai sînt aristocrații dandy de pe vremuri. Nu, ei sînt frondeurii al căror Îndepărtat strămoș este Lafcadio al lui Gide, dar nici măcar atît: ei reprezintă generația societății de “hiper-consumație” (Gilles Lipovetsky), copiii excesului, dependenți de violență&drog&sex, a căror umanitate răzbate rar și parcimonios
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
devine ridicolă. Cartea lui Catherine Millet intervine În literatura franceză pentru a separa - acum, dacă nu e deja prea tîrziu, și tind să cred că e - apele: ne lăsăm legănați de cîntecul de sirenă al nietzscheanismului iconoclast și autodevorant - aripa dandy a “gîndirii ‘68”, sau ne străduim să producem alte discursuri critice, echilibrate, implicit mai puțin spectaculoase, dar adecvate unei piese, inocente față de, și imune, aș adăuga, la mecanisme ideologice? Firește, În ton cu boom-ul doctoranzilor din lumea occidentală, fel
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
romanului polițist, negru, de aventuri sau chiar de spionaj), muzică (jazz-ul care i-a influențat scrisul În anii 80, muzica simfonică mai tîrziu), geologie, acustică, vestimentație, astronomie, etc. - exhibată cu parcimonie dar foarte precis, cum Îi stă bine unui dandy, căci așa l-a numit presa franceză - sexagenarul Echenoz Își convinge cititorul să-l urmeze făcându-i discret vânt Într-o narațiune ale cărei convenții le denunță ocazional, fără s-o deconstruiască, fără s-o amenințe. Iată de pildă debutul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]