25,049 matches
-
adică linia de cumpănă. Acolo unde afluenții Prahovei și Proviței se apropie între ei în zona de obârșie, înălțimile scad repede cu 100-150m sub nivelul general al culmilor. Acest fapt relevă atacul permanent pe care apele l-au dat asupra dealurilor având ca urmare retragerea continuă a domeniului interfluvial. Astfel între cele două văi distanțele cele mai mari ating km, iar în cele mai mici ajung până la 2, 5km. În regiunea Frăsinetului, se remarcă dealul Străjiștea, de peste 800m, delimitat de un
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
care apele l-au dat asupra dealurilor având ca urmare retragerea continuă a domeniului interfluvial. Astfel între cele două văi distanțele cele mai mari ating km, iar în cele mai mici ajung până la 2, 5km. În regiunea Frăsinetului, se remarcă dealul Străjiștea, de peste 800m, delimitat de un adevărat relief ruiniform. Stivele groase de gresii și conglomerate sunt ferestruite pe o rețea de văi pe care curge apa, în special în urma ploilor. În rest ele sunt seci ăi servesc drept căi de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
groase de gresii și conglomerate sunt ferestruite pe o rețea de văi pe care curge apa, în special în urma ploilor. În rest ele sunt seci ăi servesc drept căi de curgere pentru pietrișurile care nu și-au găsit stabilitatea. Din Dealul Frumos care domină regiunea Frăsinetului, se desprind continuu blocuri de conglomerate; ele se opresc pentru scurt timp pe pante pentru a ajunge în final pe fundul văii. Analiza densității fragmentării a permis evidențiunea sectoarelor cu cele mai caracteristice valori. În
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Vârtos ajunge treptat la altitudinea de100m. De aici se desfășoară în lungul Prahovei sub forma unor fâșii, o terasă care, încadrată în scara teraselor corespunde terasei Câmpina. Mai sus, panta este foarte vălurită și alcătuită din materiale rostogolite din abrupturile dealurilor. De la Gura Beliei terasele încep să apară cu regularitate de-a lungul văii Prahovei. Trei trepte tăiate în rocă fundament și o cuvertură groasă de pietrișuri însoțesc valea. Mai sus se etajează încă două niveluri ce se ascund pentru a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
să capete o desfășurare din ce în ce mai mare. Eroziunea exercitată de Prahova, precum și intensitatea acumulării au fost favorizate și de unitatea structurală căreia i se suprapune. Formațiunile sunt dispuse sub forma unui larg sinclinal. De la Breaza, valea se abate către est, pe sub dealul Muscelu. Considerăm tăierea podului de terasă și acumularea acestuia s-a efectuat deci, pe o suprafață unitară de la Breza până la Câmpina. Prin acumularea continuă a materialului au luat naștere insule-ostroave care, cu timpul, s-au atașat malurilor, când apele au
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în strânsă legătură cu circulația maselor de aer la scară microscopică. Ca urmare, la Breaza, nu se pot interpreta datele referitoare la vânt după datele meteorologice din localitățile învecinate. Este de presupus totuși, că, datorită văii Prahovei și a dispunerii dealurilor și a principalilor versanți muntoși din apropiere, circulația predominantă a aerului se face pe direcția nord-sud. Nu sunt excluse și deplasări diurne ale aerului de tipul brizelor de munte și de vale. 3. 3. 4. Aeroionizarea și radioactivitateaAeroionizarea Pentru cunoașterea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
0, 00025cm/Vs). Determinările au cuprins măsurarea concentrațiilor polare de ioni, rezultatele experimentale grupând, deci și concentrația totală (n+nă precum și raportul de unipolaritate (K=n+/n). Măsurătorile au fost efectuate în mai multe puncte ale localității: Parc, Liceul Militar, dealul Cacova, Fundația Eden și Pensiunea R. Aceste valori indică o concentrație moderată a numărului de ioni atmosferici și mijlocii. În zona parcului și în punctul Fundației Eden aeroionizarea a fost predominant negativă, ceea ce completează în mod favorabil proprietățile climatului localității
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
este estimat la 45 l/s. 3. 4. 3. Potențialul balnear. Calitatea și starea actuală a resurselor balneare bazelor de tratament Localitatea Breaza poate valorifica în mod corespunzător potențialul factorilor naturali terapeutici de care dispune. Astfel, sursa hidrominerală existentă sub dealul Cacova este necesar să fie adusă în cadrul stațiunii posibil chiar la biuvetă deja construită. Aceasta este captată printr-un foraj de mică adâncime. Pentru transportul apei de la această sursă la biuveta existentă și în alte locuri (baze de tratament sau
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Sănătății prin Institutul de Medicină și Recuperare Medicală cu privire la protecția și transportul acestora precum și la materialele folosite. Aceste aspecte sunt obligatorii pentru a fi respectate, pentru păstrarea caracteristicilor, fizicochimice, hidrogeologice, farmacodinamice și microbiologice a substanței hidrominerale terapeutice. - Izvorul sulfuros de sub dealul Cacova - cea mai importantă sursă hidrominerală din localitatea Breaza, are emergența în valea pârâului Gurga- Cacova. Are o captare sedimentară, iar accesul până la sursă este anevoios (poteca de munteă. În trecut apa a fost adusă până la o biuvetă care se
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
calde, care au funcționat până în preajma celui de-al doilea război mondial. Accesul până la sursă este anevoios (drum de țară pietruită. Analiza fizico - chimică a apei acestei surse, scoate în evidență faptul că prezintă caracteristici asemănătoare apei izvorului sulfuros de sub dealul Cacova, deși ponderal, componentele care definesc aceste caracteristici, au valori mai mici. Ca și apa (de la) izvorul Cacova, apa izvorului din Breaza de Jos este sulfuroasă, clorurată, sulfatată, sodică, calcică hipotonă. Debitul este foarte mic. Sursa este necaptată, fapt ce
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
printr-o captare corespunzătoare ar putea îmbunătății debitul de care este mare nevoie pentru ca apa să poată fi folosită în cura externă. Sursele hidrominerale analizate fizico - chimic și examinate microbiologic, prezintă ape cu puritate relativ satisfăcătoare. Astfel, izvorul sulfuros de sub dealul Cacova prezintă o apă cu puritate ridicată. Indicatorii microbiologici de puritate au fost determinați de valori care nu depășesc statul în vigoare. Acest fapt a permis comisiei de avizare medicală să recomande apa spre a putea fi folosită în cura
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
interes terapeutic imediat, examenul microbiologic evidențiind unele populații microbiene care depășesc limitele stasurilor în vigoare impune restricții în utilizarea acestor ape în scopul amintit. Din acest motiv, comisia de avizare medicală, a furnizat indicații terapeutice doar pentru izvorul sulfuros din dealul Cacova care au un grad ridicat de puritate microbiologică. Apa acestui izvor poate fi utilizată în cura internă, în următoarele afecțiuni: - enterocolite cronice nespecifice - afecțiuni care necesită cură de colereză - dischinezii biliarecoleciste cronice - sechele postoperatorii pe căile biliare Aceste indicații
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
climatoterapiei, având proprietăți stimulente în anotimpul rece și relaxant - echilibrat, mai puțin solicitant în restul anului. 3. 5. VEGETAȚIA În timp ce pădurile de amestec molid, brad, fag, au în general o extindere doar insulară în zona de contact dintre munte și dealuri, cele de fag se găsesc pe suprafețe mult mai întinse, în punctele Cheia Proviței, Valea Morii și pe versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea luncii Prahovei este pusă și ea în evidență de aspectul vegetației. Astfel pe aluviunile aflate în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
amestec molid, brad, fag, au în general o extindere doar insulară în zona de contact dintre munte și dealuri, cele de fag se găsesc pe suprafețe mult mai întinse, în punctele Cheia Proviței, Valea Morii și pe versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea luncii Prahovei este pusă și ea în evidență de aspectul vegetației. Astfel pe aluviunile aflate în diferite grade de solidificare și pe grindurile ferite de inundații se găsesc zăvoaie, crânguri și tufărișuri de luncă, sălcii, plopi, arini. Poziția
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
diferite grade de solidificare și pe grindurile ferite de inundații se găsesc zăvoaie, crânguri și tufărișuri de luncă, sălcii, plopi, arini. Poziția geografică a orașului în culoarul Prahovei, nu departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pomiculturii, viticulturii care au specificul lor. În ultimele decenii, suprafețele cu pomi fructiferi s-au extins foarte mult ca urmare a lucrărilor de terasare și irigație. Aici se găsesc meri (60ha), peri (13ha), pruni (488ha), vișini și cireși, gutui. Versanții dealurilor fiind împăduriți cu păduri și pajiști pe o mare întindere, silvicultura, ca și zootehnia imprimă o notă caracteristică acestui peisaj subcarpatic. Codrii de fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea, pădurea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
brune, cu pietrișuri la mică adâncime; mai apar pseudorendzine (inclusiv levigateă și soluri brun închise. În cartierul Podu-Vadului sunt prezente soluri brune și regosoluri În cartierul Gura Beliei este o varietate mare. Astfel, în partea sudică a cartierului și pe dealul Lazu sunt soluri brune acide, pseudorendzine și soluri brune închise. Pe valea Beliei apar litosoluri și rocă la zi. În nordul cartierului sunt frecvente soluri brun - roșcate, brun - roșcate erodate podzolite și rigosoluri. În zona Podu - Corbului au răspândire solurile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cartierului sunt frecvente soluri brun - roșcate, brun - roșcate erodate podzolite și rigosoluri. În zona Podu - Corbului au răspândire solurile brune, litosolurile și rocă la zi. În zona Nistorești apar soluri brune, inclusiv podzolite slab, pseudorendzine și soluri brune - acide. Pe dealurile din jurul localității au mare răspândire podzolurile (clasa spodosoluri). CAPITOLUL IV CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ȘI TOPONIMIE 4. 1. CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ Prima atestare documentară a localității datează din anul 1431, când domn al Țării Românești era un pretins fiu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
declarat localitate climaterică. Cu puțin timp înainte, în 1925, au început lucrările de plantare a Bulevardului Eroilor din Breaza de Sus cu 242 tei, iar în anul 1935 peisajul edilitar s-a îmbogățit cu o sumă de monumente ridicate pe dealul Gurga și în cartierele Breaza de Sus, Breaza de Jos și Gura Beliei. Tradițiile și obiceiurile, arta populară s-au păstrat la Breaza și în a doua jumătate a secolului al XX-lea, grație activității desfășurate (din 1948 până în prezent
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ale bunicilor, rezultă că satul l-a întemeiat ciobanul descălecător din Țara Bârsei sau din Tara Făgărașului și descendenții săi: Nistor, Surdu, Irimescu, Gaibăr, Pescaru, Sandru si Vrabie, pe măsură ce se producea o saturatie demografică relativă. Ei șiau înălțat casele pe dealurile și văile din jurul terasei, dând naștere unor așezări mai mici care le poartă si astăzi numele: Nistorești, Surdești, Irimești, Pescărești, Șendrești, Vrăbiești, componente ale orașului contemporan, cărora li se adaugă altele mai mari, înfiripate de-a lungul drumului comercial al
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
terasă căreia i s-a zis pod. În sud-est, tot pe malul stâng al râului Prahova, s-a format, în timp, localitatea Frăsinet, al cărui nume provine de la specia arborescentă răspândită de-a lungul luncii si pe versantul vestic al dealului Orădia. Asadar, onomastica, hidronimia și toponimia acestor locuri mioritice amintesc, la un loc cu documentele scrise, de rezervorul etnic nesecat, care a fost provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE 5. 1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI Actuala cifră de 18189
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
structura adunată spre cea compactă și pot suporta ușor modernizări. Celelalte cartiere situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, Gura Beliei, Valea Târseiă au structuri răsfirate, dar sunt atractive pentru case de vacanță, datorită perspectivei oferite. Astfel au reapărut nuclee rezidențiale în jurul dealului Gurga (inclusiv primul teren și club de golf din țară, numit „Lac de Verde”), pe dealul Lazu, zona Gura Beliei-Plai, cele din nordul localității având avantajul unor panorame care se deschid spre spațiul montan. Echiparea edilitară a localității este rămașă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Frăsinet, Gura Beliei, Valea Târseiă au structuri răsfirate, dar sunt atractive pentru case de vacanță, datorită perspectivei oferite. Astfel au reapărut nuclee rezidențiale în jurul dealului Gurga (inclusiv primul teren și club de golf din țară, numit „Lac de Verde”), pe dealul Lazu, zona Gura Beliei-Plai, cele din nordul localității având avantajul unor panorame care se deschid spre spațiul montan. Echiparea edilitară a localității este rămașă în urmă. Rețeaua stradală este mare (147km) datorită întinderii localității, iar mare parte este în pantă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
o suprafață de teren relativ întinsă cu o densitate locuibilă inegal distribuită și condiționată de o rețea de drumuri în mare parte în pantă, supusă degradărilor de versant și doar în mică parte modernizată. Orașul Breaza este amplasat în zona dealurilor subcarpatice, pe terasele înalte create de râul Prahova la ieșirea din zona montană. El se întinde în cea mai mare parte pe terasa de pe malul drept al Prahovei. În zona de terasă, localitatea s-a dezvoltat în mod uniform în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]