3,785 matches
-
la capătul puterilor. — Cred că înțeleg ce vreți să spuneți, spuse Père Joseph după o scurtă pauză. majoritatea oamenilor sunt obișnuiți să trăiască cu o oarecare doză de durere, care izvorăște din însăși condiția umană, imperfectă. Întotdeauna ea provine din decalajul dintre materie și sufletul omului. Sufletul e întotdeuna gata de mai mult, pentru că esența lui e divină, și se întristează văzând cum corpul a devenit sclav al pasiunii și distrage sufletul de la natura sa originară. Am rămas derutată. Nu știu cum făcuse
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranziție 69 Sociologia tranziției: un alt tip de sociologie? 69 Sociologia în societățile capitaliste dezvoltate 70 Sociologia marxist-revoluționară 70 Sociologia în societățile comuniste 71 Sociologia dezvoltării prin reforme: lichidarea „decalajelor” 72 Sociologia în societățile subdezvoltate 73 Sociologia în societățile în tranziție 74 Acțiunea socială și „ideile” ca obiect al cunoașterii 76 Producerea strategiei: cunoaștere științifică sau cunoaștere instituțională? 77 Explicarea tranziției: ideologie și știință 78 Asimilarea într-o paradigmă comună
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
În consecință, examinez aici pe larg problematica implicată de construcția unei sociologii care are ca obiect tranziția, mai general, o societate construită pe baza unui program. O asemenea sociologie are teme specifice: cum se elaborează strategia schimbării, cum se explică decalajul dintre așteptări și realizări, care sunt factorii responsabili de reușitele și eșecurile procesului de schimbare, cum evoluează colectivitățile și cum modifică ele opțiunile strategice. Cel de-al doilea nivel conține o încercare de explicare sociologică a societății românești în tranziție
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ca nivel, cât mai ales ca durată. Arhitecții strategiei tranziției nu se așteptau la o cădere brutală și de lungă durată a economiei. Evoluția economiei s-a plasat, timp de mai bine de 10 ani de tranziție, într-un șocant decalaj între așteptările conținute în programele de schimbare și rezultatele efective. După 14 ani, economia românească nu a atins încă nivelul cantitativ al economiei din 1989, an care și el reprezenta un regres economic față de cei anteriori. De-abia în 2005
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a fi deloc o sarcină ușoară. Cu toate acestea, mult peste cele mai pesimiste așteptări, chiar în următoarele zile de după Revoluție, colectivitatea a primit puternice șocuri venite din sfera politicii. Aceasta a devenit o sursă majoră a demoralizării și alienării. Decalajul dintre așteptările Revoluției și realitate a generat un adevărat cutremur în conștiința colectivă. În timp, sistemul politic a apărut colectivității a fi factorul major responsabil mai mult de eșecurile tranziției decât de reușite. Perturbările induse de procesul politic explică în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
putere a depășit cu mult logica creării unui larg consens în jurul interesului național. Manevrele politice și lupta între partide au golit de orice conținut dezbaterile publice. Probabil că larga preferință a populației pentru Ion Iliescu se explică tocmai prin acest decalaj. Tema centrală a comportamentului său politic - focalizarea pe interesul comun și promovarea unui larg consens - răspundea așteptărilor difuze ale colectivității. 5. Respingerea explorării alternativelor, complementar cu reforme improvizate. În primii ani ai tranziției a existat o temă ideologică surprinzătoare: blamarea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
spre un alt model de organizare socială. O asemenea perspectivă a devenit de conceput de-abia la sfârșitul lui 1989. Până atunci, imaginația sociologică nu a putut identifica drept rezonabil de probabilă o asemenea perspectivă. Sociologia dezvoltării prin reforme: lichidarea „decalajelor”tc "Sociologia dezvoltării prin reforme\: lichidarea „decalajelor”" O asemenea sociologie s-a dezvoltat în societățile care aparțineau lumii occidentale, intrate pe același drum de dezvoltare, dar ocupând o poziție caracterizată prin decalaje, „rămâneri în urmă”. România, în a doua jumătate
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
O asemenea perspectivă a devenit de conceput de-abia la sfârșitul lui 1989. Până atunci, imaginația sociologică nu a putut identifica drept rezonabil de probabilă o asemenea perspectivă. Sociologia dezvoltării prin reforme: lichidarea „decalajelor”tc "Sociologia dezvoltării prin reforme\: lichidarea „decalajelor”" O asemenea sociologie s-a dezvoltat în societățile care aparțineau lumii occidentale, intrate pe același drum de dezvoltare, dar ocupând o poziție caracterizată prin decalaje, „rămâneri în urmă”. România, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o asemenea perspectivă. Sociologia dezvoltării prin reforme: lichidarea „decalajelor”tc "Sociologia dezvoltării prin reforme\: lichidarea „decalajelor”" O asemenea sociologie s-a dezvoltat în societățile care aparțineau lumii occidentale, intrate pe același drum de dezvoltare, dar ocupând o poziție caracterizată prin decalaje, „rămâneri în urmă”. România, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, este un caz tipic. Sociologia românească dintre cele două războaie, reprezentativă în mod special fiind Școala sociologică de la București, a dezvoltat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mod special fiind Școala sociologică de la București, a dezvoltat o paradigmă distinctă, centrată pe programul reformei sociale, substanțial diferită de sociologia occidentală. Cadrul de referință al sociologiei acestor societăți era exemplaritatea societății occidentale. În raport cu acesta, sunt identificate „rămânerile în urmă”, „decalajele”, situațiile de „subdezvoltare” care trebuie lichidate. Nu este întâmplătoare centrarea analizei Școlii sociologice de la București pe sat, zona cea mai „rămasă în urmă” a societății românești. Adoptând un program de implicare activă în schimbare, sociologia se centra pe identificarea modalităților
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
acestor țări este caracterizată prin dezorganizarea structurilor și formelor sociale tradiționale, fără a conține însă tendințe de dezvoltare suficient de conturate care să indice înscrierea pe o traiectorie credibilă de dezvoltare. În ultimele decenii, țările subdezvoltate nu și-au redus decalajele, ci, dimpotrivă, acestea s-au accentuat. Polarizarea socială internă este și ea deosebit de accentuată, generând conflicte sociale și politice care explodează nu o dată în războaie civile. În ultimii 50-60 de ani, după ce fostele colonii și-au obținut independența, s-au
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
centrală a realității tranziției. Realitatea procesului de tranziție nu este în sine interesantă. Ea nu este o realitate structurată și sedimentată, un sistem funcțional, ci ceva tranzitoriu, plin de „rămășițe”, realități deja schimbate/insuficient schimbate; e caracterizată de contradicții și decalaje. Este firesc ca sociologia să nu fie interesată de descrierea realității rămase din experimentul comunist și doar limitat în realitatea confuză a tranziției. Din perspectiva activă a construirii unei noi realități, sociologia era interesată mai degrabă de procesul de schimbare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
doar limitat în realitatea confuză a tranziției. Din perspectiva activă a construirii unei noi realități, sociologia era interesată mai degrabă de procesul de schimbare, de strategia schimbării și, în mod special, de dificultățile/eșecurile în realizarea obiectivelor propuse, de măsurarea decalajului dintre adevărata realitate de construit și realitatea existentă de eliminat. În fața realității tranziției, sociologia se confruntă cu o nouă provocare. Obiectivul ei nu este acela de a descrie și explica o realitate înalt structurată și instituționalizată, ci una în proces
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și persoanele cu „dosar anticomunist” sigur, indiferent de suportul lor popular. În același timp, sau produs descurajarea și marginalizarea oricăror forțe politice care ar putea fi suspectate de anumite deraieri de tip comunist. Se poate identifica în această privință un decalaj de atitudine. Masa colectivității era tentată să considere comunismul ca fiind istorie, ceva de domeniul trecutului, o forță complet depășită, care trebuie mai degrabă uitată, atenția trebuind să fie acordată construirii viitorului. Populația României se despărțise radical de trecutul comunist
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de-a doua atitudine deplasa accentul pe responsabilitatea diferitelor persoane implicate în sistemul comunist. Au fost susținute, în forme mai mult sau mai puțin explicite, diferitele modalități de penalizare a persoanelor legate de comunism. Și aici se poate depista un decalaj. Dacă marea masă a comunității era tentată mai degrabă să acorde o anumită amnistiere morală și politică, considerând că vinovăția, cu câteva excepții, trebuie plasată nu pe persoane, ci pe istorie, forțele politice cu program anticomunist promovau ca o prioritare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
lor membri. Este explicabil de ce aceste partide au apărut în opinia publică nu ca partide noi, moderne, rezultat al cristalizărilor politice ale masei comunității, ci ca „partide istorice”. Cum se poate explica o asemenea excepționalitate? Explicația sugerată aici constă în decalajul de estimare a urgenței formării partidelor politice dintre masa tehnocrației și foștii membri ai partidelor desființate de regimul comunist. Dispariția adversarului politic principal, Partidul Comunist, și largul consens politic generat de acest fapt au fost de natură a nu urgenta
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Mass-media tind să aibă mai degrabă o atitudine neutră față de acțiunile și opțiunile ideologice ale actorilor politici, asumându-și funcția de a prezenta publicului diversitatea punctelor de vedere. Diferențele de stil menționate până acum nu provin în mod esențial din decalaje de profesionalism, ci ele exprimă mai degrabă contexte sociale diferite. Occidentul reprezintă o societate foarte stabilă și legitimă. Starea de spirit standard este dominată de un spirit meliorist. Lucrurile sunt, în general, bune. Sistemul este corect, direcția e bună. Actorii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pozitiv) a devenit tot mai bogat, astfel încât cerințele științifice s-au orientat, în tot mai mare măsură, spre exegeza "textelor", lăsând, oarecum, pe planul al doilea studiile de metateorie, legate de fundamentul teoretic general. Din acest motiv, se evidențiază un decalaj crescând între nivelul abstractizării maxime din știința dreptului internațional și cel al altor științe sociale (sociologie, politologic etc.) acestea din urmă nebeneficiind de un ansamblu normativ atât de amplu și de sistematizat, cum este cel ce formează obiectul științei dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
consular, dreptul tratatelor, dreptul mării) alături de domenii care "stagnează" sub aspectul reglementărilor multilaterale pentru perioade mai îndelungate (cum a fost cazul cu domeniul dezarmării, în deceniul opt și începutul deceniului nouă). În anumite momente istorice importante, dreptul internațional "recuperează" însă decalajul existent față de evoluția relațiilor internaționale, realizând saltul necesar pentru a răspunde unor noi cerințe, interese și valori internaționale. Astfel, spre exemplu, pot fi menționate Tratatele de la Westphalia (1648), Actul final al Congresului de la Viena (1815), Pactul Ligii Națiunilor (1919), Carta
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se refereau la acțiunile de relații ale R.P.D. Coreene cu România și mai ales la fața lor nevăzută (detalii în studiul "Dosare secrete-adevăr și ficțiune în relațiile româno-coreene")2, dar și la amploarea cultului personalității în Coreea de Nord, încălcarea drepturilor omului, decalajele tot mai mari, și numai în favoarea Sudului, între nivelurile de dezvoltare economică și de trai între Sud și Nord, unele răpiri de persoane și acte de terorism, izolarea R.P.D. Coreene pe plan internațional etc. Toate acestea și în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
studii au avut la bază și cercetările empirice realizate asupra convergenței economiei reale. S-a plecat de la modelul neoclasic de creștere economică (Solow, 1956)<footnote Modelul neoclasic Solow, privind creșterea economică, demonstra că asupra creșterii economiei convergente (care presupune reducerea decalajelor), influența predominantă o are investiția cu precădere în capitalul fizic. Modelul considera că rezultatul economic (PIB/locuitor), este dat de contribuția mai multor factori de producție (capitalul, forța de muncă, resursele naturale, progresul tehnic). Altfel spus, la aceeași rată de
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
structurilor economice în domenii precum cercetarea și dezvoltarea tehnologică, inovarea și antreprenoriatul, societatea informațională, IMM urile, protecția mediului, turismul, energia, contribuind astfel la eliminarea dezechilibrelor regionale în Comunitatea Europeană, reducerea diferenței între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și recuperarea decalajului de regiunile mai puțin favorizate. • Fondul Social European (FSE) a fost înființat în 1958 contribuie la sporirea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor, creșterea accesului pe piața forței de muncă, prevenirea șomajului, prelungirea vieții active, combaterea discriminării; • Fondul de
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
trebuie să fie pregătită să valorifice potențialele avantaje mai ales în contextul economic actual, când toate marile state ale lumii se confruntă cu creșteri economice negative. România are acum oportunitatea ca, prin intermediul fondurilor structurale, să continue reforma economică, în vederea recuperării decalajelor existente între regiunile sale și cele ale celorlalte state europene. Documentele de programare care stau la baza implementării fondurilor structurale la nivel național sunt: - Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 (PND) <footnote Guvernul României (2005), Programul Național de Dezvoltare 2007-2013, București
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
capacității administrative; • dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; • diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării. Limitarea numărului de priorități este de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea obiectivelor și măsurilor cu impact maxim asupra reducerii decalajelor față de UE și a disparităților interne. PND 2007-2013 a fost aprobat de Guvernul României în ședința sa din 22 decembrie 2005, dată la care s-a încheiat procesul de elaborare început în mai 2004. - Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
cerere și lipsite de infrastructuri adecvate care să permită ca rezultatele cercetării să se transforme în inovare aplicată. Numărul firmelor inovative este de trei până la patru ori mai mic ca pondere în total firme, comparativ cu media Uniunii Europene, principalele decalaje constând în nivelul scăzut al implementării drepturilor de proprietate și absența structurilor de susținere a start-up urilor inovative; în plus, inițiativele mai vechi nu au avut continuitate datorită planificării și managementului ineficiente. Economia României dovedește o tendință pozitivă de dezvoltare
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]