KorAP: Find »[drukola/base=deficient & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...111 >

2,757 matches

Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302

realizarea recepției și emisiei vorbirii în unitate cu ajutorul mijloacelor tehnice și didactice în scopul exersării proceselor psihice și formării comunicării verbale. Întemeietorul metodei orale este Samuel Heynike, care înființează la Leiptzig, pentru prima oară în lume un institut în care deficienții de auz învățau limbajul verbal (Crăiniceanu, Gh., 1924). După S. Heynike, în cadrul metodei orale vor apărea diferite curente: a. Metoda orală pură care nu acceptă mijloace de comunicare auxiliare cum ar fi gesturile și dactilemele în însușirea vorbirii b. Metoda

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
apărea diferite curente: a. Metoda orală pură care nu acceptă mijloace de comunicare auxiliare cum ar fi gesturile și dactilemele în însușirea vorbirii b. Metoda orală combinată care consideră mimico-gesticulația ca pe “o fereastră prin care te uiți în sufletul deficientului de auz înainte de a fi demutizat“. 2. Metodele global-oraliste de demutizare preconizează însușirea vorbirii pornind de la întreg -de la cuvinte și propoziții.Adepții acestor metode susțin că,în practica demutizării, aplică o metodă identică cu cea pe care o folosește

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
că vorbirea predată global,de la început devinde imediat expresia gândirii, facilitând astfel lupta împotriva limbajului gestual și al urmărilor posibile. În cadrul metodei global-oraliste există mai multe curente cum ar fi: a.) Metoda “natural britanică“ - reprezentanții acestei metode susțin că persoanele deficiente de auz au tendința instinctivă de a vorbi și dacă aceștia sunt ținuți într-o atmosferă orală continuă,adică într-o „ baie de cuvinte „ ei vor dobândi mai ușor vorbirea.Practic, se prezintă zilnic propoziții și fraze scurte, într-o

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
Exerciții pregătitoare pentru dezvoltarea vorbirii - Predarea propriu-zisă a vorbirii se realizează prin cuvinte și propoziții scurte (Stănică I., Popa M., Popovici D. V, 2001) 3. Metoda gestuală de instruire și educare. Limbajul mimico-gestual constituie mijlocul principal de comunicare între persoanele deficiente de auz și dintre acestea și auzitorii inițiați.La noi în țară limbajul mimico-gestual a fost studiat sub aspect teoretic și metodologic de către V. Mare și D. Ciumăgeanu (Mare, V., Ciumăgeanu, D.,1956),V. Țârdea (V.Țârdea, 1962) și

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
o idee, un sentiment, o intenție, înlocuind uneori cuvintele și dă expresivitate vorbirii.Cea mai subtilă comunicare gestică este cea a privirii. Mimico-gesticulația este un limbaj veritabil, cu sintaxă,dar fără morfologie, e un limbaj global neverbal, cu care persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra în relații cu cei din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate îndeplini la persoanele deficiente de auz rolul de substantiv, adjectiv, verb etc. sintaxa fiind

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
fără morfologie, e un limbaj global neverbal, cu care persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra în relații cu cei din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate îndeplini la persoanele deficiente de auz rolul de substantiv, adjectiv, verb etc. sintaxa fiind aceea care deține rolul important atât în construcția propoziției,cât și în precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază în redarea unei idei prin gesturi. Din

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
și copilul auzitor în învșțarea comunicării verbale. Astfel, și la copilul surd se observă creșterea și îmbogățirea calitativă și cantitativă a vocabularului, reprezentat prin semne, a conținutului acestuia și a mijloacelor de expresie. Este de remarcat rapiditatea și ușurința persoanei deficientă de auz de adaptare pe linia comunicării gestuale, la grupul de deficienți de auz pe care îl frecventează(Rusceac D, 1993). 4. Metoda dactiologică - dactiologia este o formă specială a limbii vorbite, bazată pe redarea literelor, a grafemelor, în aer

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
se observă creșterea și îmbogățirea calitativă și cantitativă a vocabularului, reprezentat prin semne, a conținutului acestuia și a mijloacelor de expresie. Este de remarcat rapiditatea și ușurința persoanei deficientă de auz de adaptare pe linia comunicării gestuale, la grupul de deficienți de auz pe care îl frecventează(Rusceac D, 1993). 4. Metoda dactiologică - dactiologia este o formă specială a limbii vorbite, bazată pe redarea literelor, a grafemelor, în aer cu ajutorul poziției și mișcării degetelor de la o mână sau de la ambele mâini

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
literelor, a grafemelor, în aer cu ajutorul poziției și mișcării degetelor de la o mână sau de la ambele mâini. În literatura de specialitate se mai folosesc și termeni ca dactilolalie, sistemul dactil sau metoda dactilă de comunicare, instruire și educație a persoanelor deficiente de auz. Atât limbajul mimico-gestual cât și dactilemele, în transmiterea mesajelor utilizează semnele manuale. Din această cauză unii cercetători consideră gesticulația și dactiologia ca fiind limbaje extralingvistice. În realitate numai limbajul mimico-gestual este un limbaj extralingvistic. Dactilemele nu au nimic

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
în aer. În aceste condiții, prin asemănarea cu scrisul, dactilarea constituie o formă distinctă a limbajului verbal care se adaugă formelor orală și scrisă. ( Tucker, I., 1986 ). 5. Metoda grafică de instruire și educare - importanța scrisului în comunicarea cu persoanele deficiente de auz a fost sesizată cu mult timp în urmă. Astfel, Rudolf Agricola(1443- 1485) în opera sa face referiri și la o persoană deficientă de auz care a învățat să înțeleagă ceea ce i se scria. La începutul secolului

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
I., 1986 ). 5. Metoda grafică de instruire și educare - importanța scrisului în comunicarea cu persoanele deficiente de auz a fost sesizată cu mult timp în urmă. Astfel, Rudolf Agricola(1443- 1485) în opera sa face referiri și la o persoană deficientă de auz care a învățat să înțeleagă ceea ce i se scria. La începutul secolului al XIV-lea, Hieronimus Cardanus, ocupându-se de educarea persoanelor deficiente de auz, a dat preponderență limbajului scris : « noi putem face ca un surdomut să

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
Astfel, Rudolf Agricola(1443- 1485) în opera sa face referiri și la o persoană deficientă de auz care a învățat să înțeleagă ceea ce i se scria. La începutul secolului al XIV-lea, Hieronimus Cardanus, ocupându-se de educarea persoanelor deficiente de auz, a dat preponderență limbajului scris : « noi putem face ca un surdomut să audă prin intermediul cititului și să vorbească prin intermediul scrisului «. (Ewing, I. R., Ewing, A. W. G., 1954 ). 6. Labiolectura este pereceprea vizuală a limbajului verbal sub formă

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
scrisului «. (Ewing, I. R., Ewing, A. W. G., 1954 ). 6. Labiolectura este pereceprea vizuală a limbajului verbal sub formă orală după mișcările vizibile ale oraganelor fonatoare și după fizionomia interlocutorului. Indicații scrise în ceea ce privește posibilitatea însușirii labiolecturii de către persoanele deficiente de auz le întâlnim pentru prima dată la Juan Pablo Bonet (1579-1633) în cartea sa „Reducction de las letras y arte para esenar a hablar a los mudos” (1620). Limitele labiolecturii în recepția vorbirii au fost sesizate încă din secolul

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
de las letras y arte para esenar a hablar a los mudos” (1620). Limitele labiolecturii în recepția vorbirii au fost sesizate încă din secolul al XVII-lea, de exemplu: 88 -nu există reguli sigure pentru a le învăța pe persoanele deficiente de auz să înțeleagă vorbirea din mișcările buzelor; -persoanele deficiente de auz nu îi pot înțelege prin labiolectură pe toți vorbitorii; -labiolectura cere timp îndelungat pentru a fi învățată; -prin labiolectură vorbirea interlocutorului nu este înțeleasă în întregime; -citirea de pe

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
los mudos” (1620). Limitele labiolecturii în recepția vorbirii au fost sesizate încă din secolul al XVII-lea, de exemplu: 88 -nu există reguli sigure pentru a le învăța pe persoanele deficiente de auz să înțeleagă vorbirea din mișcările buzelor; -persoanele deficiente de auz nu îi pot înțelege prin labiolectură pe toți vorbitorii; -labiolectura cere timp îndelungat pentru a fi învățată; -prin labiolectură vorbirea interlocutorului nu este înțeleasă în întregime; -citirea de pe buze nu poate fi folosită în condiții de întuneric. Argumentele

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-citirea de pe buze nu poate fi folosită în condiții de întuneric. Argumentele partizanilor labiolecturii sunt numeroase și se sprijină,mai ales, pe faptul că citirea de pe buze este absolut necesară în comunicarea cu interlocutorii vorbitori. Ei fac următoarele observații: -persoanele deficiente de auz înlocuiesc auzul cu vederea, simț care devine foarte ager. Ei învață treptat să citească de pe buzelor celor care vorbesc,să observe pozițiile și mișcările organelor vorbirii și să pătrundă în ideile acestora; -dacă cel care vorbește este privit

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
să citească de pe buzelor celor care vorbesc,să observe pozițiile și mișcările organelor vorbirii și să pătrundă în ideile acestora; -dacă cel care vorbește este privit în față,cum își mișcă gura în ritmul unei articulări pline și distincte,persoanele deficiente de auz sesizează atât de bine ceea ce li se vorbește încât se poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile în articulare; -insuficiențele vizuale în

Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335

va fi frumos. Dacă există frumusețe în om, Este armonie în casă. Dacă în casă este armonie. Va fi ordine în țară Dacă în țară este ordine Atunci va fi pace în lume ” Scopul educativ principal în activitatea cu elevii deficienți de auz este formarea unei modalități de comunicare eficientă, care să le permită o foarte bună adaptare la viața comunității și oferirea unei independențe acționale și sociale. Modalitățile de educare a comunicării folosite, intenționează să asigure fiecărui copil un limbaj

Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
a comunicării folosite, intenționează să asigure fiecărui copil un limbaj sigur, indiferent dacă este prin cuvinte sau semne, care să-i asigure o comunicare eficientă și adaptativă cu mediul în care trăiește. „A fi profesor la o clasă de elevi deficienți de auz înseamnă a fi mediator între ei și lumea înconjurătoare, iar a fi mediator în astfel de situații înseamnă a fi creativ”. A media, precizează Alice Mial, înseamnă să devii „un instrument al unei alte persoane când aceasta experimentează

Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
înconjurătoare, iar a fi mediator în astfel de situații înseamnă a fi creativ”. A media, precizează Alice Mial, înseamnă să devii „un instrument al unei alte persoane când aceasta experimentează mediul nou și își caută noi sensuri”. Comunicarea cu elevul deficient de auz presupune folosirea comunicării totale, utilizarea tuturor mijloacelor comunicative: limbajul verbal, limbajul mimico-gestual, limbajul dactil, pantomima, expresivitatea facială. Înainte de a avea rolul de îndrumător al acestor elevi spre însușirea valorilor sociale în vederea adaptării și integrării lor în societate

Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
o altă trăsătură caracteristică a profesorului. Încrederea în elev, în posibilitățile lui de dezvoltare, încrederea în reușita acțiunilor educative și recuperative stau la baza întregii activități didactice. Calitățile de voință și caracter au o importanță deosebită în munca cu elevii deficienți de auz. Procesul de învățare, în special cu copiii de vârstă mică, solicită multă răbdare. Totodată profesorul trebuie să fie drept, obiectiv, întrucât elevii respectă mai mult pe cei care-i apreciază obiectiv decât pe cei care manifestă indulgență. Tactul

Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
buna pregătire de specialitate. Măiestria pedagogică se constituie ca știință și artă. Ea este rezultatul atât al pregătirii cât și al experienței didactice îndelungate, bazate pe pregătire și interacțiunea tuturor calităților personalității profesorului. Profesorul ideal pentru o clasă cu copii deficienți de auz trebuie să știe că: Limbajul mimico-gestual (LMG) are un rol foarte important, putând înlocui cuvântul, completând sau acompaniind. Pentru copilul deficient de auz LMG joacă un rol fundamental în comunicare, fără aportul acestuia neputând percepe din ceea ce vrea

Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
îndelungate, bazate pe pregătire și interacțiunea tuturor calităților personalității profesorului. Profesorul ideal pentru o clasă cu copii deficienți de auz trebuie să știe că: Limbajul mimico-gestual (LMG) are un rol foarte important, putând înlocui cuvântul, completând sau acompaniind. Pentru copilul deficient de auz LMG joacă un rol fundamental în comunicare, fără aportul acestuia neputând percepe din ceea ce vrea să-i comunice interlocutorul decât imaginea labială a cuvântului și expresiile feței. Profesorului trebuie să i se vadă fața, aceasta exprimând sentimentele (bucurie

Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
precum și elemente de sintaxă (refuz, întrebare). Este așadar de dorit ca acesta să adopte o mimică expresivă pentru ca elevul să poată recepta mesajul și să înțeleagă discursul. Privirea are un rol important - acela de a stabili un contact cu copilul deficient de auz și de a menține permanența comunicării. Trebuie să i se poată citi pe buze profesorului, necesară fiind o bună articulare a cuvintelor, iar vorbirea naturală, pentru că un debit al vorbirii prea rapid nu poate fi urmărit de copil

Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
un debit al vorbirii prea rapid nu poate fi urmărit de copil. Trebuie evitate frazele prea lungi, lente sau complicate. În timpul vorbirii vocea trebuie să fie normală, țipetele deformează poziția buzelor și recepția nu este cea mai potrivită. Pentru copiii deficienți de auz rostul vieții nu stă în ceea ce pierd din cauza deficienței, ci în ceea ce descoperă zi de zi cu ajutorul nostru, al profesorilor.

Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]