4,694 matches
-
stării de sănătate ori stiluri de viață nesănătoase (incluzând alcoolismul), ajungându-se treptat la o acumulare de boli insuficient tratate/netratate (vezi și Berevescu, Stănculescu, 2004). Dincolo de problemele strict legate de fenomenul sărăciei există însă probleme legate de educația sanitară deficitară, iar pentru o parte a populației din România probleme de calitate și accesibilitate a serviciilor de sănătate de care beneficiază. Nivelul de dezvoltare economică a însemnat resurse mai puține și pentru sistemul sanitar și apariția unor probleme structurale ale acestuia
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legi), astfel că filosofia ei inițială a fost schimbată serios. Așa cum arată unele studii, noua lege a introdus încă de la început doar schimbări parțiale, prin reglementările ei. Precaritatea resurselor financiare alocate sectorului sanitar, în perioada 1990-2005, a continuat trendul investirii deficitare în sistemul de sănătate al ultimelor decenii în România. Aceasta a generat menținerea dotării la un nivel slab a unităților sanitare publice cu aparatura medicală modernă și utilități performante și acordarea unor salarii mici personalului din sistem, comparativ cu statutul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de calitatea predării și, implicit, de programele de formare și instruire a cadrelor didactice, de nivelul încă sub cel european al ratelor de școlarizare și cuprindere în învățământ (în principal, în cel secundar), precum și de formarea continuă, România fiind încă deficitară la capitolul educația și formarea adulților. Bibliografie selectivă Comisia Europeană, 2000, Memorandumul asupra învățării permanente, Bruxelles. Comisia Europeană, 2003, Joint report on social inclusion summarising the results of the examination of the National Action Plans for Social Inclusion (2003-2005), HYPERLINK
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai ales pentru organizație și membrii săi. b. Factori de stres la nivel operațional condiții improprii de muncă - în acest caz sunt invocate atât condițiile fizice (zgomotul, frigul, căldura, poluarea mediului) cât și cele psihologice (relațiile cu ceilalți pot fi deficitare la nivelul comunicării, al lucrului în echipa etc.) proiectarea necorespunzătoare a postuluise referă la faptul ca suprasolicitarea sau subsolicitarea rolului asociate cu un control foarte redus asupra deciziilor profesionale pot cauza stress. c. Factori de stres pentru rolurile de reprezentare
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
mod tipic în perioada primei copilării. Elevii cu această tulburare pot prezenta diverse grade comportamentale care interferează cu procesul de învățare în următoarele arii: A. de comunicare, problemele ce vizează mai multe aspecte de limbajul care deși este present este deficitar fiind nefuncțional lipsit de conținut și structură. Aceste dificultăți sunt întâmpinate în sfera receptivă și expresivă. B. de participare socială, dificultățile vizează relaționarea cu oamenii, cu obiectele și cu evenimentele. Adeasea se manifestă incapacitatea de a stabili și menține relații
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
social, de a comunica, de a se manifesta comportamental stereotip și repetitiv, determinată de afectări ale unor structuri nervoase centrale. Simptomele se manifestă de obicei înaintea vârstei de 3 ani și durează toată viața. Este o tulburare legată de dezvoltarea deficitară a creierului, precum dislexia sau tulburările de atenție, dar nu poate fi considerată o forma de retardare mentală. Acest sindrom comportamental este definit prin mai multe caracteristici, dar și de apariția simultană a unor manifestări particulare în trei mari domenii
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
schizofrenia infantilă. Această considerație nu este acceptată de numeroase țări din Europa, autismul fiind legat de psihozele precoce. În jurul anilor 1960 1965, pentru a caracteriza procesele psihotice asociate unei deficiențe mentale sau instrumentale, Mises și Lang introduc noțiunile de psihoze deficitare și de dezarmonii evolutive. Cercetătorii proceselor cognitive explorează fiecare dintre simptomele specifice autismului prin prisma gradului de percepție și analiză a informației rezultată în urma folosirii limbajului. Ei constată tulburările de percepție, de înțelegere și de comunicare și sesizează legăturile între
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
puțin unul din cei 5 itemi); ⇒ realizarea unui total de cel puțin 8 itemi din 16 prezentați. În 1983, Ishii și Takahashi din Toyota, Japonia, au creat o versiune proprie de punere a diagnosticului de autism, după cum urmează: ⇒ relații personale deficitare (definiți de o listă clinică ce cuprinde 9 itemi); ⇒ absență sau devierea vorbirii și a dezvoltării comunicării (8 items); ⇒ insistența menținerii aceluiași mediu și manifestarea rezistenței la schimbare (6 items); ⇒ răspunsuri anormale la stimuli senzoriali și mișcări distorsionate (10 items
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
bine de tulburarea Rett sau de tulburarea dezintegrativă a copilăriei. Clasificarea internațională a dizabilităților, ediția 10 ICD-10 (tabelul nr. 5) prin F84.0 definește autismul ca un tip de tulburare pervazivă de dezvoltare ce cuprinde: A. prezența dezvoltării anormale sau deficitare manifestată înainte de vârsta de trei ani; B. caracteristici funcționale anormale în cele trei arii: interacțiune reciprocă socială, comunicare și comportamente restrictive, repetitive și stereotipice. În completarea acestor caracteristici se prezintă și o serie de elemente asociate ca fobiile, tulburările de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
gene defecte, încă nu s-a identificat nici o gena care să joace un rol în cauzarea autismului. Alte studii cuprind aspectele legate de problemele apărute în timpul sarcinii sau nașterii, la fel ca și factorii de mediu: infecțiile virale, echilibru metabolic deficitar și expunerea la mediu chimic (tabelul nr. 6). Unele substanțe răufăcătoare ingerate pe perioada sarcinii pot constitui un factor de risc. În 2002, Agenția pentru Substanțe Toxice și Registru Bolilor SUA (The Agency for Toxic Substances and Disease Registry (ATSDR
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
eșapament duc la constricția căilor respiratorii. Nu este vorba de ozonul care absoarbe radiațiile ultraviolete .Pulberile fine în suspensie este amestecul de poluanți, praf, cenușă, gaze emise de motoarele Diesel, plumb ori arsenic. Urmările: un IQ mai mic, o dezvoltare deficitară și probleme de memorie , riscul apariției cancerului de vezică, de rinichi, de plămâni și multe și delicate simptome respiratorii . Ei ne împiedică să luăm oxigenul din aer și ne scurtează viața cu până la doi ani . De unde vin? Din țevile de
Eco-educaţia, necesitate a mileniului III. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
direct de consumul unei anumit drog, sau aceasta este indusă de modificările psihologice sau psihopatologice induse de drogul respectiv, sau este expresia dezinhibiției comportamentale În cazul consumatorilor cu tulburări de caracter, de personalitate sau psihopatologice preexistențe, sau este expresia modului deficitar În care un consumator de droguri relaționează cu mediul sociofamilial sau profesional este evident faptul că dependența sau consumul de drog se asociază inevitabil cu un comportament agresiv putându-se ajunge cu ușurință la violență.
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
prin moarte o răsfrângere asupra vieții. Simplificarea clasică a psihiatrilor francezi reduc sinuciderea la o manifesteare psihotica; aceasta este o concepție unilaterală ce reduce și explică sinuciderea printr-un determinism unic. Există o structură vitală În care conduită vieții este deficitară În sensul că procesele morții Învăluie ritmurile vitale viciindu-le.Ceea ce la categoria oamenilor obișnuiți ,se ținea În echilibru, vădește În această structură o carenta a vieții. Ideea morții nu este obsedanta În mod obligatoriu pentru acești indivizi, dar pulsul
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
agresorul este întâmplătoare; 2. Victime provocatoare cele care anterior victimizării, în mod conștient sau inconștient, au adus un prejudiciu agresorului; 3. Victime precipitante care prin condiția lor influiențează agresorul, fără a exista între ei nici o legătură prealabilă; 4. Victime biologic deficitare persoane cu slăbiciuni fizice sau psihice, aici intrând și pacienții psihiatrici unde în numeroase situații problemă vinovăției revenind în primul rând persoanelor care sunt obligate să-i supravegheze; 5. Victime social deficitare persoane care aparțin grupurilor minoritare sau care aparțin
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
între ei nici o legătură prealabilă; 4. Victime biologic deficitare persoane cu slăbiciuni fizice sau psihice, aici intrând și pacienții psihiatrici unde în numeroase situații problemă vinovăției revenind în primul rând persoanelor care sunt obligate să-i supravegheze; 5. Victime social deficitare persoane care aparțin grupurilor minoritare sau care aparțin unor religii neagreate de către Semnificații medicale ale victimologiei în conduitele agresive comunitate; 6.Victime autovictimizante persoanele care orientează agresorul către propria persoană. Drogomaniile, suicidul, inversiunile sexuale sunt procese de autovictimizare, aici peroana
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
sistematizate după cum urmează: Aspecte simptomatice și comorbidități asociate − Rată crescută a suicidului și a comportamentului violent − Prezentare polisimptomatică − Abuz frecvent de alte substanțe − Prevalență crescută a tulburărilor de personalitate − Prevalență crescută a bolilor somatice − Implicații medico-legale − Integrare socială și familială deficitară Utilizarea serviciilor medicale − Internări numeroase − Spitalizări Îndelungate − Asistență frecventă În servicii medicale costisitoare (ATI de ex.) Răspunsul la tratament − Disciplină redusă − Răspuns slab la tratament − Risc ridicat de reluare a consumului de alcool sau altă substanță − Risc ridicat de recădere
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
frecvența consumului, pare a fi responsabilă de comportamentul violent. Există dovezi că violența este În concordanță cu nivelul crescut al alcoolului În sânge, În timp ce sevrajul ocupă un loc secundar. Vulnerabilitatea individuală include trăsături cum ar fi senzația de urmărire, control deficitar al impulsiunilor, tulburările de conduită și personalitatea antisocială. De exemplu, tulburarea de personalitate de tip antisocial se poate supraadăuga alcoolismul tip II Clonigers (care apare la tineri cu probleme și comportamente antisociale). Factorii sociali și culturali reglează rata violenței alcoolinduse
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
încrederea în sine necesară pentru a-și fixa obiective și pentru a încerca să le atingă, și că el devine cu mai multă greutate conștient de valorile supraindividuale care trebuie să-i condiționeze comportamentul. Prin urmare, structura personalității copilului rămâne deficitară mai ales în ceea ce privește orientarea sa către un viitor personal și către realitățile extrafamiliale. Sunt cazuri în care copiii au de suferit de pe urma absenței tatălui și datorită atitudinii greșite din partea mamei care, în supărarea ei, ori se agață mult de copil
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
indiferență D. Cel puțin unul din simptomele psihice următoare, survenind În intervalul de 2 ore după utilizarea canabisului: 1.cojunctive injectate 2.creșterea apetitului 3.uscăciunea gurii E.Comportament neadecvat, de exemplu: anxietate excesivă, suspiciozitate, ideție paranoidă, capacitate de raționament deficitară, interferențe cu funcționarea socială sau profesională. Criteriile DSM pentru diagnosticul tulburării delirante canabice sunt următoarele (Johnston et al 1980): A.Uzaj recent de cannabis B.Un Sindrom Delirant Organic survenind În următoarele 2 ore după uzul de canabis. C.Tulburarea
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
Down, vom evidenția câteva dintre caracteristicile fizice și motrice ale acestor subiecți: statură mică; tonus muscular slab; hipermobilitate articulară; aspect mongoloid al feței ; obezitate ușoară până la moderată; sistem cardiovascular și respirator subdezvoltat; membre superioare și inferioare scurte, în raport cu trunchiul; echilibru deficitar; dificultăți de percepție; risc crescut de afecțiuni cardiace, leucemie, infecții respiratorii, îmbătrânire rapidă; risc crescut de Alzheimer la subiecții peste 35 ani (Teodorescu și Bota, 2005). Activitatea motorie a deficienților mintal constituie o particularitate a acestora ce decurge din starea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
aruncare, lovirea cu piciorul etc.) și abilități mai reduse la nivelul manipulării fine, adică în sarcinile ce presupun control, precizie, acuratețe în mișcare (aruncare la țintă, legarea șireturilor etc.). Deprinderile posturale cunosc un decalaj temporal, datorat hipotoniei musculare, precum și proceselor deficitare de la nivel vestibular și vizual, implicate în controlul autonom al stabilității posturale. Deprinderile posturale și de locomoție decalate, împreună cu decalajul cognitiv limitează capacitatea copilului de a interacționa, de a explora spațiul și de a manipula obiectele, folosind un cadru de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și cea mai mare valoare a amplitudinii, 10 resp./ min (conform tabelului 28). 4.2.4. Date referitoare la mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital Mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital - se înregistrează cu ajutorul scăriței de mobilitate. Ea este mult deficitară la copiii cu deficiențe și se ameliorează semnificativ, dacă se lucrează specific. Analizând valorile mediilor celor patru grupe (conform Graficului 27), se poate observa că singura grupă cu o valoare pozitivă (1,14 cm) a mobilității coloanei vertebrale în plan
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sunt urmate de o stare particulara de conștiință de tipul „dèja vu” sau „dèja connu”. Apar în epilepsia temporală, infecții, intoxicații, procesele encefalitice. 10) Stupoarea confuzională este o scădere accentuată a stării de conștiință în cursul căreia reacțiile bolnavului sunt deficitare, activitatea, motorie și psihică fiind suspendată. 11) Derealizarea este tulburarea de conștiință în cursul căreia bolnavul are impresia că totul este schimbat în jurul său, diferit de cum era înainte și înstrăinat. Acest tip de tulburare apare în cursul schizofreniei, melancoliei, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cantitatea, calitatea sau orarul somnului și parasomniile, în care tulburarea constă într-un eveniment anormal care poate surveni în cursul somnului 1) Dissomniile, în această grupă de tulburări de somn intră următoarele: a) Insomniile, caracterizate prin faptul că somnul este deficitar, în raport cu cantitatea sau calitatea necesară pentru o funcționare normală a individului în timpul zilei. b) Hipersomniile sunt acele situații în cursul cărora persoana simte o necesitate excesivă de somn atunci când se află în stare vigilă, deși, în mod obișnuit, ea are
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
descrise de L. Kanner și G, Arnoldt. Astfel cuvintele „Eu” și „Da” sunt absente până spre vârsta de 6-7 ani. În loc de „Eu”, copii autiști folosesc „Voi” și „Tu” etc. L. Kanner distinge în cadrul sindromului autist doua forme clinice: a) Formele deficitare la care menționează următoarele: - un tip emergent de psihoză cu QI în creștere; - un tip regresiv, deteriorat de psihoză cu QI în scădere; - un tip static la care QI se menține neschimbat; - un tip simbolic la care QI variază în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]