1,065 matches
-
literară cu un timbru individualizat. Ca posibilă întrupare a arivismului este ales un „slujnicar politic”, Mitică Râmătorian. Pornit pe calea ascensiunii cu orice preț, insul, vulgar, incult, dar ținând să treacă drept sensibil și citit, practică poltroneria sentimentală și o demagogie ridicolă. Este un cabotin de ilară ingeniozitate, anticipând uneori stilistica unor personaje din teatrul lui I. L. Caragiale. Bunăoară, declarația de amor a slujnicarului rezonează deplin în grotesca mărturisire cu temei similar rostită de Rică Venturiano. Dar F. nu-și poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
fără voia lui smuls din lumea cărților și viselor lui și de la adăpostul modestului său cămin. Depravarea claselor de jos, chiar și a colegilor săi de școală (atît români cît și evrei), constituia o amintire vie pentru el21, ca și demagogia antisemită a lui Polihroniade, care a găsit un tern fertil la Botoșani. Era în zilele Conferinței de la Berlin (1878). Intervenția străină în favoarea evreilor români a fost primită mai puțin decît favorabil în Moldova 22. Ce a citit Iorga înainte de a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a extins și asupra Regatului. Țăranii de acolo nu aveau experiență în administrarea gospodăriilor lor. Erau lipsiți de cunoștințele moderne și de credite care să-i ajute să se pună pe picioare. Creditele agricole au constituit principalul subiect al demagogiei politice interbelice. În loc să-i ajute pe noii țărani individuali, liberalii au declanșat la începutul anilor '20 un program de industrializare forțată, care va fi suportat de țărănime. În 1918, prestigiul Franței victorioase (și al altor democrații victorioase) era atît de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
organic" bazată pe tradițiile țării. Nu exista nici un precedent istoric de democrație în România. Prima ei încercare, criza, și fluxul în plină creștere al fascismului au spulberat-o. România nu avea o burghezie autohtonă, nici un standard viabil de contracarare a demagogiei politice, nici un nivel educațional care să ajute electoratul să înțeleagă alternativele; în sfîrșit, nu exista nici o experiență de autoguvernare. Nu trebuie să ne surprindă că noile instituții democratice au provocat în România reacții stranii, nonoccidentale. Dar în 1918, conchidea Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Liga Națiunilor) ca să primească reparații. Iar pentru evrei, exista puternica Alianță Israelită din Franța, gata oricînd să intervină. Iorga înțelegea și nevoia României Mari în privința liniștii interne. A luat de multe ori atitudine fermă împotriva ațîțării la ură antisemită, a demagogiei și violenței (mai ales din partea corpului studențesc), avertizînd că "în România Mare doar dragostea poate realiza ceva"87. Aflat în contact permanent cu intelectualii occidentali (mulți dintre ei evrei) și călătorind frecvent în țările din Vest, el înțelegea că integrarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
flagrant repetatele aprecieri la adresa acestora și chiar și propria lui corespondență. Dădea replică oricărui atac sovietic, respingînd acuzațiile Rusiei Sovietice (metafore ale afirmațiilor lui Troțki și Rakovski despre "jugul boierilor" români. Iorga avea dreptate cînd afirma că "aceasta este doar demagogia preliminară", vor urma "colhozurile" și moldovenii vor înțelege curînd despre ce este vorba. Ar fi putut adăuga: iar o dată cu colhozurile vor veni NKDVul, deportările și execuțiile în masă. Într-unul din articolele sale, în contradicție cu atitudinea sa anterioară, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga (în anii de neutralitate a României) i-a fost încredințată lui I. G. Duca. Petre Țurlea, op. cit., pp. 90 și 389). În primul volum al Memoriilor sale (București, 1931), Iorga explica: "Pe parcursul neutralității, au evitat graba (inerentă în cazul demagogiei) celor care propuneau intrarea prematură în război" 18 "Neamul românesc", 20 iulie 1914 19 Theodorescu, op. cit., p. 235 20 Supt trei regi, p. 191, și "Neamul românesc", 17 august 1914. Cu cîteva luni înainte de război, Iorga a organizat cu studenții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că nu tehnologia va decide rezolvarea situației, ci inteligența, coducerea și entuziasmul pentru cauza umanității. Numai cei care au adus suficiente sacrificii onoarei pot stăpîni aceste calități". "Neamul românesc", 3 septembrie 1939 2 Iorga a fost de la început dezgustat de "demagogia cămășilor" și a luat atitudine împotriva uniformelor și a cămășilor verzi ale familiei Codreanu". "Neamul românesc", 17 februarie 1933. În 1937, guvernul a interzis purtarea uniformelor în public 3 E. Ionescu, Les Rhinocéros; vezi și Heinen, op. cit., p. 5 4
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trei generații de țărani Își văzuseră situația Înrăutățindu-se constant. Mulți dintre ei - din Grecia, sudul Italiei, Balcani, Europa Centrală și de Vest - emigraseră În America, Argentina sau În altă parte. Cei rămași s-au dovedit o pradă ușoară pentru demagogia naționalistă și fascistă. După război se vehicula (mai ales printre cei cu vederi de stânga) ipoteza că o potențială renaștere a fascismului În Europa avea să Înceapă la țară. Chestiunea agrară avea așadar două fațete: prin ameliorarea situației economice a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Nu era rău să le bagi nemților În cap că luaseră bătaie, dar dacă nu li se oferea și speranța unui viitor mai bun, rezultatul ar fi fost același ca În trecut: o nație Îngenuncheată, plină de resentimente, vulnerabilă la demagogia de stânga sau de dreapta. Cum Îi spunea lui Truman, În 1946, fostul președinte Herbert Hoover, „poți avea răzbunare sau pace, dar nu pe amândouă”. Dacă balanța s-a Înclinat mai mult spre „pace” În tratamentul aplicat de americani Germaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
după jumătatea deceniului al optulea au Început să se răspândească În tot spectrul politic occidental discursurile și scrierile care invocau fără preget „drepturile omului” și „libertățile personale”. Cum remarca un observator italian În 1977, stânga discuta deschis, „fără mistificare sau demagogie”, ideea și idealul libertății „depline” pentru prima oară după război 5. Acest fenomen nu s-a reflectat imediat În politică: În cea mai mare parte a anilor ’80, partidele muncitorești și socialiste din Europa de Vest au zăcut neajutorate, recurgând adesea la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comentatori locali priveau cu scepticism viitorul pluralismului politic. Cum fără rigoarea legii capitalismul tinde să degenereze În furt, exista temerea că democrația - În absența unor limite convenite și Înțelese care să guverneze retorica publică și competiția politică - putea aluneca În demagogie concurențială. Temerea nu era lipsită de fundament. Concentrând puterea, informația, inițiativa și responsabilitatea În mâinile partidului-stat, comunismul crease o societate ai cărei indivizi nu numai că se priveau reciproc cu suspiciune și erau sceptici față de orice afirmație și promisiune oficială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Încornoratului, Nae Cațavencu, tipul parvenitului si al demagogului, Farfuridi și Brânzovenescu, tipul prostului, Ghiță Pristanda, tipul servilului incult, iar Agamemnon Dandanache acumulează trăsăturile negative ale tuturor celorlalte personaje: el este mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu. Parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, perfidia, ramolismentul sunt sugerate peste tot.. Dar personajele lui Caragiale au corespondențe În viața reală, sunt luate din mediul existent, ele sunt exponente tipice ale clasei sociale În orice timp, În oricare societate; diferă doar prin statutul social
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care erau aleși o dată la doi ani și reprezentau zone mai puțin întinse, aveau o responsabilitate mai mare față de alegători și erau mai provinciali în gîndire 2590. Tocmai de aceea, Senatul se lăsa mai greu antrenat în schimbări de anvergură. Demagogia neîntreruptă a lui Ceaușescu i-a determinat, însă, și pe cei mai inofensivi senatori să se confrunte cu situația drepturilor omului din România. Ca urmare, Congresul a schimbat regulile. În 1974, criteriul Jackson-Vanik era emigrarea. În 1987, condițiile se refereau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
necesitate publică, statul avea dreptul de a folosi proprietatea cuiva în schimbul unei despăgubiri. În 1938, Constituția a fost înlocuită cu una nouă, apoi a fost parțial repusă în vigoare între anii 1944 1947. Carențe ale democrației românești în perioada interbelică: demagogia; legea electorală din 1926 potrivit căreia partidul politic care obținuse la alegeri peste 40% din voturi obținea jumătate din numărul mandatelor din Parlament iar cealaltă jumătate era împărțită între toate celelalte partide participante care obținuseră peste 2 % din voturi, inclusiv
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]