1,194 matches
-
înțelegerii reperelor cunoașterii, ajunge și nu ajunge să confirme imaginea ca fiind o expresie a realității. Economia este o cunoaștere aproximativă prin definiție. Cogniția economică are multiple alte provocări din direcții neprevăzute sau încă necunoscute, între altele unele care privesc demarcațiile temporale, spațiale, istorice, de esență etc. Provocarea recentă este aspectul global și al globalizării ca un context al complexității obiectului de studiu, evident că și în privința extensiilor sale societale. Se știe deja că Economia are o perspectivă reducționistă asupra timpului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de paternalism. Căderea conceptului de sistem în păcatul metaforelor paradigmatice este posibilă. Ba chiar s-a întâmplat, dacă ne referim doar la tendința sistemului de a-și asuma explicarea proceselor istorice. Înțelegerea sistemelor ca fapte istorice nu ne aduce însă demarcația între niveluri și perspective explicative de alte metafore epistemice. Ceea ce ne interesează nu ar trebui să fie arheologia inventată a sistemelor, ci, spre exemplu, cum ne atașăm de diferențele lor explicative, de genul celor care au fost posibile prin ideea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
unificată prin globalizare. Puterea cogniției Ceea ce încurcă cel mai tare înțelegerea discontinuității introduse de metafora sistemului sunt două abordări surprinzătoare ca perspective nu doar pentru că una se cantonează în idealitatea destinată să unifice, iar alta în metateoria care conține soluția demarcațiilor în complexitate, ci pentru că amândouă au pornit din conștiința lucrurilor destinate să schimbe ceva ce strică starea de confort a teoreticienilor. Viziunea kantiană asupra lumii este prima încercare de a schimba dependența ierarhică în ordonarea umană a lucrurilor, dar ridicând
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pună sub semnul întrebării valori și instituții sacrosante create de Iluminism, suveranitatea și statulnațiune. Pentru a supraviețui, statele fie încearcă să se comporte precum economiile vizibilizate de firme potente și care sfidează guvernele ca actori economici, fie devin captive economiilor. Demarcația clară de unde încep să se înfiripe sistemele economice se leagă nu de un eveniment sau spațiu, ci de încheierea unui ciclu foarte lung de evoluție simbolizat de mecanism și mecanică, adică de imaginea paradigmei iluministe a progresului material sub formula
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a ritmului alert al crizelor inexplicabile ș.a.m.d. Postmodernismul este epuizarea formulelor de supraviețuire a sistemelor moderne golite de raționalizare, de principiul multului cu orice preț, de concentrarea unipolară a puterii, de recursivitatea proceselor de control al dezechilibrelor, de demarcația în oglindă a mecanismelor de reglare. Este faza epuizării consecințelor paradigmei preglobale, a conduitei în raționalitatea sistemelor ierarhice și mai ales în rezolvarea dilemei 20 vs. 80, a tensiunii explozive dintre suficiența celor care pot și abandonul celor fără acces
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de texte sunt evidențiate în următorul tabel. Discriminarea celor trei tipuri textuale este însă dificilă, fiindcă „nu constă în stabilirea unor categorii abstracte, ci în recunoașterea realității lor în materia vie a literaturii. Este greu de trasat o linie de demarcație dintre literar și neliterar“, după cum afirmă criticul Adrian Marino (Dicționar de idei literare). 2.3. Particularități de structură și de compoziție ale diferitelor tipuri de texte Diversitatea incontestabilă a textelor scrise nu permite un proces reductiv de înca drare într
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care Comitetul o condamnă, constatând în principal: Fiind vorba de pedepse corporale, puține țări au legi clare în domeniu. Unele state-părți au încercat să facă distincția între faptul de a corija un copil și violența excesivă. În realitate, linia de demarcație între cele două este artificială. Este foarte ușor de trecut de la un stadiu la altul. Este, în același timp, o problemă de principiu. Dacă este interzis să bați un adult, de ce n-ar fi la fel pentru un copil?". Amnesty
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
moștenirea” biologică a umanului, cât și controlul social, politic, cultural-ideologic ori comercial asupra trupului, performările sale încearcă să surprindă modul în care naturalul și organicul sunt supuse reinvenției tehnologice. În contextul operării tehnologice contingente asupra trupului uman și al dispariției demarcațiilor dintre artă-știință-corporealitate, ideile și teoriile postmoderne ale mutațiilor identitare par simple ficțiuni. Precum performările artistei Orlan, „lucrările” artistice ale lui Stelarc sunt corporal-umane, implicând propriul trup până la limita suferinței și restituind legătura strânsă dintre spațiu și corporalitate, în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subiectivității postumane implicate în procesul de virtualizare. Această perspectivă a postumanului nu consemnează distrugerea ființei umane, ci întrepătrunderea corpului uman de tehnologie cibernetică cu scopul evidențierii materialității corporale deopotrivă ca tehnologizare și încorporare: „În postuman nu există diferențe esențiale sau demarcații absolute între existența trupească și simularea computerizată, între mecanismul cibernetic și organismul biologic sau între teleologia robotică și țelurile umane” (Hayles, 1999, p. 3Ă. Informația tehnologică care virtualizează umanul la interfața computerului nu poate fi într-adevăr separată în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
asumate, este în general următorul: extinderea și îmbunătățirea umanului (fizic, mintal, socială și a umanității prin intermediul noilor tehnoștiințe. Postuman și transuman (cu nuanțele suprauman, metaumană sunt concepte utilizate adesea în același scop și cu aceeași conotație în cadrul curentului, fără o demarcație clară între ele și chiar sinonimizate: mai-mult-decât-umanul obținut prin augmentarea intelectului, a memoriei, a puterilor și a percepțiilor fizice etc. Definit printr-o perspectivă filosofică speculativă și interdisciplinară, mixând tehnoștiința cu economia, istoria, științele naturii și studiile culturale, transumanismul își
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnologii informațional-comunicaționale. Identitatea (postăumană, ca solidaritate între materialitatea organic-mașinică, concretețea forțelor intelectului și subiectivitatea afectelor, este un proces de relații al organismului cu lumea, al minții cu trupul și al tehnologiei cu biologia. În această viziune sintetică se produce fluidizarea demarcațiilor existențiale și culturale fixe. Identitatea postumană, cyborgică, avatarică sau transgenică, (reăconfigurată în dimensiunile multiple și simultane ale spațiului virtual, este prin urmare una hibridă și nomadă, produsă la nivelul global al umanității și distribuită local sau individual, precum fluxurile informațional-comunicaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mărturiile triste care fac să îngreuneze și mai mult răspunderea medicului. Din contră, cu cât viața copilului se apropie de vârsta adultă, cu atât reacțiile lui morbide prezintă tabloul obișnuit al medicini adulte. Se poate chiar contura o linie de demarcație între medicina de urgență a primei copilării - unde reacțiile morbide și accidentele grave, bruște pot fi mai frecvente și între medicina de urgență a celorlalte epoci ale copilăriei”. Momentul de nouă etapă și de modernă organizare a asistenței chirurgiei și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
capacitatea de analiză, explicația și înțelegerea. Mai mult, teoria poate fi privită ca un epicentru paradigmatic. Dezvoltarea și aplicarea teoriei poate fi caracterizată drept câmpuri de guvernare specifice. Statutul actual al teoriilor în știință și practică este strâns legat de demarcația domeniilor și teritoriilor, ambele în cadrul anumitor discipline la fel ca în relația cu disciplinele și profesiile apropiate. De asemenea, teoria poate fi înțeleasă ca un nivel de reflecție și argumentare. În limba greacă, "theoria" înseamnă a contempla, a reflecta. Cunoștințele
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Procesul Mareșalului Antonescu, Documente, vol. II, București, Ed.Saeculum I.O, Ed. Europa Nova, 1997, p. 167; - 11 nostru, care a urmat de atunci, prin actele de forță ce au intervenit pe Dunăre - chiar în timpul negocierilor pentru stabilirea liniei de demarcație - Uniunea Sovietică a distrus în România orice sentiment de încredere și de siguranță și a trezit îndreptățită teama ca însăși ființa statului român e în primejdie. Am căutat atunci un sprijin în altă parte. Nu am fi avut nevoie de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
s-a cerut nu numai Basarabia dar și Bucovina și un colț din vechea Moldova, prin încălcarea teritoriului nostru, care a urmat de atunci, prin actele de forță ce au intervenit pe Dunăre - chiar în timpul negocierilor pentru stabilirea liniei de demarcație - Uniunea Sovietică a distrus în România orice sentiment de încredere și de siguranță și a trezit îndreptățită teama ca însăși ființa statului român e în primejdie. Am căutat atunci un sprijin în altă parte. Nu am fi avut nevoie de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
inclusiv cele de culoare, nu mai contează (prea mult): intrarea cetățenilor de culoare în clasa de mijloc (ca venituri, valori, drepturi și stiluri de viață), precum și frecvența tot mai mare a căsătoriilor mixte vor atenua (dacă nu cumva vor anihila) demarcațiile rasiale. Nu pot analiza aici poziția lui Etzioni, nici controversa între Gray și comunitarism, una din liniile de forță ale operei profesorului de la LSE (apropiat cândva de comunitarism!). Toate acestea merită o tratare specială, indispensabilă pentru o înțelegere critică a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe exerciții fizice, caracterizatăîn general prin succesiuni de faze și cicluri alternate de efort și refacere, medicația de susținere și de refacere se interfereazăși se administreazăintricat. De altfel, între aceste douăgrupe de substanțe ergo și trofotrope nu existăo linie clarăde demarcație, o mare parte din compușii administrați în aceste scopuri prezentând, prin proprietățile lor farmacologice complexe atât efecte ergogene, cât și de reconstituante (de ex., vitamina. B1, b6, B15, C, K, P). Performața sportivă - particularități biochimice și fiziologice III.1. Introducere
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
profesor? Altfel formulat: De ce interacționează un student cu profesorul? Desigur, nu pentru că îl cunoaște ci pentru că se așteaptă să obțină ceva de la acesta prin interacțiune, cel mai probabil să treacă examenul. Așa cum am ilustrat în figura 6.1, linia de demarcație dintre grupurile primare și secundare nu este întotdeauna clară. Grupurile primare pot să se constituie uneori într-un grup secundar mai mare. În realitate, în mod tipic un grup secundar mare include mai multe grupuri primare. Cele mai multe organizații formale sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele. Deși trasarea liniilor de demarcație este o operațiune întotdeauna parțial artificială, M. Foucault este figura prototipică pentru analiza discursivă critică, iar lucrările sale constituie adevărate "exemplare" paradigmatice. Sociologia s-a racordat la curentul analizei de discurs care traversa științele sociale prin "joncțiunea Foucault" (1998), deși
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu totul inedit, fără precedent, pentru lucrările comisiei -, suscitând reacții din partea lui Tocilescu, căruia i s-au raliat și alți autori respinși, ca de pildă I. Găvănescul. Incidentul a polarizat breasla istoricilor, linia de falie coincidând, în mare parte, cu demarcația generațională. Disputa istoricilor nu era doar una în care tinerii se răsculau împotriva veteranilor, încercând să răstoarne gerontocrația tradițională a breslei cu o phaedocrație, ci își avea resorturile într-un fundamental diferendum de concepție. Acest fapt s-a văzut cel
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
socialist în conținut: "Chiar dacă nu prin conținut, totuși prin formă, lupta proletariatului împotriva burgheziei este mai întâi o luptă națională" (Marx, 1958, p. 476). Doar după această etapă intermediară, a luptei de clasă în cadrele națiunii, proletariatul va putea dizolva demarcațiile naționale și aboli antagonia dintre națiuni. Linia dreaptă a radicalismului de stânga marxist a fost continuată de Rosa Luxemburg care a tranșat "chestiunea națională" în sensul internaționalismului proletar, în fapt, un sinonim pentru doctrina antinaționalismului comunist. Într-un articol din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai însemnatele clivajele clasiale pe orizontală - fronturile exploatării și liniile în care se poartă lupta de clasă. Organizarea naționalităților ca subunități culturale distincte în cadrul imperiului reclamată de austromarxiști pierde din vedere mult mai urgenta sarcină de organizare a proletariatului dincolo de demarcațiile naționale. Singura "cale de scăpare" din strânsoare este întrevăzută de Stalin în "autonomia regională" a unor unități teritoriale precum Polonia, Lituania sau Ucraina, care să nu țină cont de criterii de naționalitate. "Soluția" federalismului național pentru care pledează austromarxiștii inculcă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
filozofi ca Russell, Schlick sau Carnap, prin contestarea pretenției filozofiei speculative de a formula enunțuri adevărate despre absolut, necondiționat, transcendent, despre lume ca întreg. Chiar dacă nu pe temeiul unui criteriu al semnificației cognitive a enunțurilor, a unui anumit criteriu de demarcație, a unui argument filozofic general. El s-a despărțit însă în mod clar de aceștia, de acea reorientare analitică a filozofiei, pe care au promovat-o mai târziu atât empirismul logic, cât și „filozofia limbajului comun“, prin refuzul de a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nici Reforma, nici Iluminismul, nici înflorirea democrației. Tentativele de modernizare a autocraților, ca Petru cel Mare sau Ecaterina a II-a, eșuează. Totuși, frontierele sunt rarefiate. În secolul XIX, rușii participă la descoperirile științifice; muzica, literatura nu cunosc linii de demarcație. Revoluționarii ruși își iau sursele spirituale din occident. Dar, în timp ce marxismul dă naștere democrației sociale în Occident, tot el îi creează în est pe Lenin și pe Stalin. Ascensiunea turcilor după căderea Bizanțului taie legăturile popoarelor balcanice cu curentele europene
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
filozofic asupra naturii ființei umane aflată în stare de suferință psihică. Se diferențiază, astfel două direcții metodologice: a) cunoașterea științifică de factură epistemologică, în cazul psihiatriei; b) înțelegerea filozofică de factură hermeneutică, în cazul psihopatologiei. Ajunși la acest punct de demarcație al celor două aspecte metodologice, observăm că avem de-a face cu două câmpuri de cunoaștere științifică; acestea, deși se constituie în domenii net individualizate, sunt de fapt, la originea lor, două „atitudini” raportate la același obiect reprezentat prin viața
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]