2,176 matches
-
fost specifică Franței. Conferințele mondiale pe care le-am organizat (Debarbieux și Blaya, 2001; Royer și Debarbieux, 2003) ne-au arătat că violența în școală și violența copiilor și a tinerilor în general este un subiect de îngrijorare pentru multe democrații liberale occidentale și pentru multe state din "Sud". În Suedia sau în Anglia, în Olanda sau în Québec, în Spania sau în Germania sunt implementate vaste programe de acțiune pentru a încerca prevenirea, dacă nu chiar eradicarea ei. Aceeași îngrijorare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a le evita sau depăși. 1. Riscul manipulării și al demagogiei. Acest risc este, fără îndoială, mondial. Am văzut demagogia manifestându-se în atâtea țări, pe atâtea canale de presă și în gura atâtor tribuni populiști (și chiar a unor democrați rătăciți), încât necesitatea unui front comun împotriva prostiei a devenit o urgență. Nu doar din josnice motive electorale apare această demagogie: am văzut cariere care se construiesc pe temelia panicii, averi colective (și uneori personale) adunate din vânzarea unor "programe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
beneficii claselor de mijloc). Dar probabil că a fost mult mai influent în sens negativ prin impactul pe care l-au avut scrierile lui polemice care erau satire acide la adresa instituțiilor politice franceze și Bisericii. Chiar dacă nu a fost un democrat în semnul că ar fi dorit ca oamenii de rând să participe la exercitarea puterii, Voltaire a pledat puternic în favoarea dreptului la cuvânt și a altor libertăți precum cele care puteau fi întâlnite în Anglia contemporană lui. Dar probabil că
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
atunci când democrația este definită de o cultură politică democratică corespunzătoare și de un anumit grad de implicare directă a cetățenilor în problemele civice și sociale” (Gross, 2004, p. 78). Cu toate acestea, „națiunile din Europa de Est sunt departe de a fi democrații «bazate pe mass-media»” (Gross, 2004, p. 78). De asemenea, cercetările feministe arată faptul că există o legătură între modul stereotip în care mass-media le prezintă pe femei și participarea scăzută a femeilor la viața politică (Sreberny, Van Zoonen, 2000, p.
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
că el ar fi semnul unei politici progresiste și că punerea pe același nivel a tuturor părerilor reprezintă fundamentul democrației, o convingere complet imbecilă și contradictorie. Dacă toate opiniile au aceeași valoare, atunci convingerile antidemocraților sunt la fel de valabile ca ale democraților. De fapt, neonaziștii europeni s-au Înscris În curentul postmodern. Iată ce spune Jean-Yves Gallou: „Nu există o logică universală care să fie valabilă pentru toate ființele raționale. Fiecărui substrat etnic Îi corespund o logică proprie, o viziune personală asupra
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
nr. 26/27/1977; „Să credem în oameni”, de Micu Steinberg, nr. 28‐29/1977; „Cercul cultural «Lumina» de la Târgu Frumos, județul Iași”, de av. Zisu Unterman nr. 30/31/1 978. „Dați ajutor” a apărut la tipografia Cațafani ‐ Bârlad * Democratul apare la 16 aprilie - 3 decembrie 1906, odată pe săptămână, format 48x33 cm., costă anual 8 lei, iar numărul 5 bani. Sub conducerea unui comitet, la tipografia Constantin Gh. Onceanu. De la 29 octombrie apare la tipografia George V. Munteanu - Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
apare la tipografia George V. Munteanu - Bârlad. Nu apare deloc în perioada 25 iunie - 29 octombrie. * Desrobirea Desrobirea, ziar pentru popor, sub conducerea d omnilor I. Săndulescu, avocat și V. Stoica, învățător, apare pentru puțin timp la Bârlad, în 1918. * Democratul, ziarul Partidului Național Liberal din Vaslui, 50 Drapelul Drapelul, organ al Partidului Național Liberal, apare în fiecare duminică (apoi joi), redactor Theodor Ioan, fost elev a Liceului „Codreanu” - apare între 28 noiembrie 1893 - 18 septembrie 1894; 26 februarie - 25 iunie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
alerge șchiopii, nici să închid pușcăriile sau să dărâm spitalele”, ci „dator sunt, față de societatea care formează pentru mine familia umană, să fac să se audă glasul meu..., să redeștept sentimentele adormiților...” Așa că, „fi‐vor liberali, conservatori ‐ junimiști, 212 conservatori‐democrați, voi cerca, și cred că vom reuși, să țintuim la stâlpul infamiei, pe acei care, fără considerente de culoare politică, vor încerca să se ridice pe s pinarea altora, după cum și pe mine mă dor astăzi șalele...” Aflăm însă, că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
numărul 9, Zorile devine zia r 239 conservator‐ democrat, colectivul de redacție înscriindu‐ se și el în partidul respectiv. În ce privește conducătorul ziarului - Vasile Georgescu - Bârlad, fost elev al Liceului Codreanu, nu numai că face același lucru, înscriindu‐se la conservatori‐ democrați, dar ulterior, tot om politic, îl întâlnim fruntaș al P.N.Ț. local. Mai târziu, ziarul protestează pentru confiscarea numărului său din 6 aprilie 1908, când prefectu l Grigore Vasiliu a dat ordin primarilor și notarilor de a opri d ifuzarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2 Aurora......................................... ........................22 Aurora ționistă ............................................... .....24 Bârladul....................................... ..................25 Bârladul cultural ............................................... ..28 Brazdă nouă ............................................... .........30 Breslașul ............................................... ..............36 Buletinul căminului...................................... .......38 Cheia.......................................... .........................39 Curierul de la Banca.......................................... ..39 Curierul Bârlădean ..............................................4 1 Cuvântul liber ............................................... ......42 Conservatorul ............................................... .......43 Cooperația Tutoveană ..........................................45 Dați Ajutor ............................................... ...........46 Democratul..................................... .....................49 Desrobirea..................................... ......................49 Drapelul ............................................... ...............50 Drapelul ............................................... ...............51 Dreptatea ............................................... .............52 464 Drumeții....................................... .......................53 Ecoul.......................................... .........................53 Emigranții ............................................... ............53 Ecspozițiea Națională...................................... .....54 Evenimentul ............................................... .........56 Facla inimii și a minții .........................................56 Femeia ............................................... .................57 Fetița dulce ............................................... ..........57 Filatelia română......................................... ..........57 Flacăra ............................................... .................58 Foaia de informații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vinovat. Înlăturat ca o figură ineficientă din puținele structuri ale acestui stat, el a fost manipulat și corupt de putere, cu accepția sa entuziastă. Fie că a intrat în cârdășii dezonorante cu foști ștabi de partid vopsiți peste noapte în democrați, fie că a înființat partide ce au pierit fără urmă din cauza lăcomiei și a egoismului său nemăsurat, responsabilitatea sa pentru deriva de azi a Basarabiei nu poate fi eludată, chiar dacă el însuși nu pare deloc dispus să-și recunoască rușinoasa
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
zumzet difuz, în Parlament s-au auzit doar exclamațiile ritoase ale lui Voronin - comunistul cu idei puține, dar fixe: „Vom merge pân’ la capăt. Pe comuniști n-o să-i biruie nimeni!”. Intrigile de alcov, minciuna și scamatoria, nesfârșitele schisme dintre democrați, abil întreținute de manipulatorii din culise, au sfârșit prin a spori într-un mod absurd influența politică a comuniștilor, la presiunea cărora se sparg alianțe și sunt destituiți miniștri, deși, formal, partidul lui Voronin nu se află la guvernare. Și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de șeful statului au dezvăluit încă o dată, pentru cine mai avea oarecare dubii, că „țărișoara” orbecăiește, colectiv și solidar, tocmai în cercul al noulea al întunericului preletal. Comuniștii și partidele nostalgiei sovietice, care au format un singur bloc electoral, în contrast cu „democrații” care au înțeles să fie umiliți separat, au câștigat din nou majoritatea, de data aceasta în structurile puterii locale, ceea ce înseamnă că, de acum încolo, Basarabia - sat și oraș - intră sub o imensă flamură roșie. Este o stare de fapt
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
aici? Printr-o catastrofală și criminală, în esența ei, gestionare a destinului politic și economic al Basarabiei de către conducătorii ei de până acum. Vechi nomenklaturiști, care au trădat cu prima ocazie, coborând din căruța ideologiei comuniste în cea a noii „democrații”, personaje precum Snegur, Sangheli, Lucinschi și armata lor (comunistă-comsomolistă-securistă) de susținători, nici nu aveau cum să „cârmuiască” altfel de cum au făcut-o. Sloganele democrației și ale economiei de piață au însemnat pentru ei un îndemn la îmbogățire prin jaf și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să lupte pentru o schimbare autentică de sistem. Cu alte cuvinte, la mijloc este calitatea „materialului uman” din această zonă: aici pare să se ascundă sursa tuturor nefericirilor noastre de după ’89. Reproșul cel mai greu îl merită politicienii așa-ziși democrați, care, pe lângă faptul că au mers „triumfal” din eșec în eșec (fraudând sponsorizări „frățești” și irosind simpatia și susținerea maselor), au compromis pentru mult timp ideea de alternativă la nomenclatura comunistă de toate nivelurile, nomenclatură ce pare să se eternizeze
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nomenclatură ce pare să se eternizeze în Basarabia. Răzlețiți, dușmănindu-se reciproc, fără speranță (se declanșau - ca la comandă -, cum bine ne amintim, atacuri și execuții fratricide în campaniile electorale, atunci când era nevoie de unitate pentru a rezista buldozerului comunist), „democrații”, în rândurile cărora apăruseră deja mici napoleoni și talibani de ceară, și-au ascuns întotdeauna ineficiența și impostura sub cele - eterne! - 8-9% de sufragii electorale. O cronică a eșecului R.M. din epoca de după ’89 (știu că la Chișinău se scriu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pe această temă) va înregistra, cu destule amănunte, deopotrivă jenante și descalificante, înfrângerea scandaloasă a „democraților” aflați pe scena politică. Dar ceea ce li se va reproșa în mod special este lipsa lor de inițiativă în decomunizarea reală a spațiului politic. „Democrații”, anticomuniști cu vorba, n-au pledat consecvent și hotărât - mai ales atunci când au avut un raport favorabil de forțe în Parlament, iar comuniștii își lingeau rănile prin tranșeele ilegalității - pentru adoptarea legilor lustrației și accesului la dosarele poliției politice (KGB
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
clasei politice (indiferent că acest consens s-a clădit pe temelia unor convingeri profunde sau, cum se întâmplă adesea, că trădează un conformism balcanic structural, care însă a înțeles că nu are încotro!). Este posibilă însă o solidarizare similară a democraților de pe eșichierul politic din Basarabia? Sper și cred că da. Ar trebui doar să se renunțe la orgolii deșarte și la un anume concept îngust al partizanatului politic, care „lucrează” în aceste vremuri doar în favoarea comuniștilor. Momentul clarificărilor doctrinare în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
eșichierul politic din Basarabia? Sper și cred că da. Ar trebui doar să se renunțe la orgolii deșarte și la un anume concept îngust al partizanatului politic, care „lucrează” în aceste vremuri doar în favoarea comuniștilor. Momentul clarificărilor doctrinare în sânul democraților, precum și rezolvarea tuturor conflictelor și a certurilor care i-au divizat în acești ani, ar trebui depășit cât mai repede. Cazurile ireconciliabile, „divorțurile” fără drept de recurs - și sunt câteva în tabăra „alor noștri” -, pot fi lăsate să-și consume
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și necondiționate, au constituit excepțiile care confirmă regula. O dată în plus, această șansă de a discuta, de a condamna public colaboraționismul - cu listele pe masă - a fost ratată atunci când accesul la dosarele securității părea deschis. N-a insistat însă nimeni. „Democrații” aleși în Parlament, unii din ei cu „biografii de disidenți” credibile la acea oră, au mușamalizat subiectul prin indecizie și prin incoerența demersului lor, atunci când acesta a fost totuși făcut. Iar după o scurtă perioadă de derută a „specialiștilor” represiunii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Basarabia, care ne-a oferit bogate, dar deloc proustiene „zile de lectură” (liste de susținere cu un IQ discutabil), denunțuri, eseuri de stânga și eseuri de dreapta, mărturisiri, apeluri biblice, parabole, pamflete, biografii romanțate ale unor comuniști și ale unor democrați, utopii de toate culorile, kafkiene „Scrisori către tata”, oedipiene „Scrisori către mama”, simple „Scrisori către colegul de bancă” etc.), bietul și atât de implicatul scriitor basarabean a mai fost chemat și la Adunarea Generală a breslei sale (10 decembrie curent
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
partid, cu toată lumea îmbrăcată în uniformă, cu salutul roman, etc., etc. Toate acestea erau însă o simplă spoială care nu putea ascunde realitatea pentru observatorul perspicace”. Dincolo de acestea, „România făcea antisemitism de circumstanță”, avea un „regim totalitar cu masoni și democrați cunoscuți”, ce „încerca să încropească o apropiere de Germania cu anglo și francofili ș.a.m.d. Regele era înconjurat de oameni de aceleași credințe, iar situația Elenei Lupescu era mai tare decât oricând. Vechii exponenți ai democrației, Iuliu Maniu, Ion
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
personalități politice, îndeosebi membri marcanți ai partidelor istorice (P.N.Ț. și P.N.L.), urmărind aceleași obiective de interes informativ. Cel mai vizat, și nu numai el, era fruntașul țărănist Iuliu Maniu, care era convins că victoria finală „va fi de partea democraților”. Aceste întâlniri erau considerate de fruntașul țărănist ca „o luare de contact obișnuit între democrați”. La o asemenea întâlnire din 2 iulie 1941, Iuliu Maniu i-a arătat ziaristului american Stevens „memorandumul pe care, cu câteva zile înainte, l-a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de interes informativ. Cel mai vizat, și nu numai el, era fruntașul țărănist Iuliu Maniu, care era convins că victoria finală „va fi de partea democraților”. Aceste întâlniri erau considerate de fruntașul țărănist ca „o luare de contact obișnuit între democrați”. La o asemenea întâlnire din 2 iulie 1941, Iuliu Maniu i-a arătat ziaristului american Stevens „memorandumul pe care, cu câteva zile înainte, l-a înmânat” Conducătorului statului român, generalul Antonescu. Asemenea gesturi, ca și altele asemănătoare, evidențiau duplicitatea cunoscutului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
familii și care acoperă întreaga Europă Occidentală. Cea de a doua parte, cea mai scurtă, dar cea mai prospectivă, va trata țările Europei Centrale, care ieșind din "socialismul real" și-au reînnodat legăturile cu tradiția occidentală pentru a-și construi democrații liberale. Aceste State, a căror dorință este de a adera la Europa comunitară, formează o înțelegere, grupul de la Vișegrad. PARTIDELE POLITICE DIN EUROPA O scurtă trecere în revistă a literaturii consacrate partidelor politice ne dezvăluie faptul că tipologia partidelor se
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]